796 matches
-
contextual în momentul în care se obține un surplus de informație pe baza unei inferențe ce are drept premisă o ipoteză contextuală. Implicarea contextuală este deci o propoziție care reiese atît din enunț, cît și din contextul său. V. deducție, inferență. AUSTIN 1962; GRICE 1967, 1989; SPERBER - WILSON 1986; MOESCHLER - REBOUL 1994; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. NM IMPLICATURĂ. Termenul implicatură a fost introdus în lingvistică de Herbert Paul Grice, în 1975. El desemnează conținuturile pe care locutorul le comunică indirect prin enunțul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sensului convențional al cuvintelor și pe baza cunoștințelor de fundal. Ele depind de reguli non conversaționale de natură estetică, socială sau morală, cum ar fi regula politeții. Implicaturile îndeplinesc un rol important în organizarea unui discurs, întreținînd coerența. V. implicit, inferență. GRICE 1975, 1989; SADOCK 1978; MOESCHLER - REBOUL 1994. NM IMPLICIT. Implicitul este un tip de conținut care se grefează pe conținutul explicit al unui enunț și care, în cazul unui trop implicativ (acel context care favorizează conținutul implicit în defavoarea conținutului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mărci lexicale sau morfo-sintactice, și a factorilor exteriori pe care se bazează enunțul, atunci cînd prezența implicitului în enunț nu este marcată. Cîmpul semantic și cel pragmatic disting numeroase categorii de conținuturi implicite, printre care se pot aminti presupoziția, subînțelesul, inferența, implicarea, implicatura, aluzia și insinuarea. Dacă presupoziția este un tip special de conținut înscris în enunț, corespunzînd unei realități presupuse a fi deja cunoscută de către interlocutor și care constituie baza pe care se construiește ceea ce este spus efectiv, subînțelesul este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
motive, analiza are în vedere pe de o parte conformitatea dintre fundamentul discursului (raționamentul inductiv) și organizarea lui (succesiunea enunțurilor) și, pe de altă parte, varianta ilustrată din perspectiva logicii naturale și a variantei stilistice concretizate în expresie. V. deducție, inferență, stiluri ale limbii. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. IO INFERENȚĂ. Pe terenul logicii, noțiunea "inferență" este de obicei considerată a fi sinonimă cu noțiunea "raționament", aplicîndu-se procesului de trecere de la premise la concluzie, astfel încît relația dintre premise și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fundamentul discursului (raționamentul inductiv) și organizarea lui (succesiunea enunțurilor) și, pe de altă parte, varianta ilustrată din perspectiva logicii naturale și a variantei stilistice concretizate în expresie. V. deducție, inferență, stiluri ale limbii. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. IO INFERENȚĂ. Pe terenul logicii, noțiunea "inferență" este de obicei considerată a fi sinonimă cu noțiunea "raționament", aplicîndu-se procesului de trecere de la premise la concluzie, astfel încît relația dintre premise și concluzie este una referențială și se concretizează în faptul că adevărul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
organizarea lui (succesiunea enunțurilor) și, pe de altă parte, varianta ilustrată din perspectiva logicii naturale și a variantei stilistice concretizate în expresie. V. deducție, inferență, stiluri ale limbii. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. IO INFERENȚĂ. Pe terenul logicii, noțiunea "inferență" este de obicei considerată a fi sinonimă cu noțiunea "raționament", aplicîndu-se procesului de trecere de la premise la concluzie, astfel încît relația dintre premise și concluzie este una referențială și se concretizează în faptul că adevărul unei propoziții (sau unei judecăți
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
relația dintre premise și concluzie este una referențială și se concretizează în faptul că adevărul unei propoziții (sau unei judecăți) rezultă din relația cu alte propoziții (judecăți) al căror adevăr este recunoscut. De aici rezultă, pe de o parte, că inferența este o activitate de raționare care are drept specii inducția și deducția (și, eventual, alte modalități de a trage concluzii, precum abducția) și, pe de altă parte, că ea realizează un transfer al valorii de adevăr de la propozițiile în care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a trage concluzii, precum abducția) și, pe de altă parte, că ea realizează un transfer al valorii de adevăr de la propozițiile în care este recunoscut (sau verificat) la o altă propoziție, prin relația cu ele. Pe terenul pragmaticii lingvistice, noțiunea "inferență" primește accepții ce pot fi puse în legătură cu cea din logică, dar care se îndepărtează totuși de ea, avînd o sferă mai extinsă și, în același timp, un conținut cu alte note caracteristice. Se depășește în acest caz interpretarea propozițiilor antrenate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
codului lingvistic, iar nu codul ca atare, componența și structura lui, și, de aceea, are sarcina de a descrie, pe baza unor principii non-lingvistice, care este procesul prin care se poate ajunge la sensul comunicat de enunț. Acest proces reprezintă inferența pragmatică și face posibilă obținerea unei concluzii pe o cale nondemonstrativă, dar, cu toate acestea, pe deplin întemeiată. Astfel, din enunțul Dacă nu-mi luam umbrela, m-ar fi udat leoarcă, se pot extrage cîteva consecințe imediate: 1) afară plouă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
conotative), plecînd de la contextul producerii enunțului, acestea fiind și ele referențiale. Din constatarea Aici este frig, se pot astfel infera concluzii precum: trebuie închisă fereastra, trebuie să ne mutăm în altă încăpere, trebuie să facem focul etc. Cu asemenea aplicații, inferența reprezintă orice "operație de trecere de la un enunț la altul", prin urmare, un proces mintal extins și cu manifestări foarte variate. Aceasta a permis unor specialiști, precum Oswald Ducrot, Patrick Charaudeau și alții, să dezvolte teorii ample în legătură cu implicațiile inferenței
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
inferența reprezintă orice "operație de trecere de la un enunț la altul", prin urmare, un proces mintal extins și cu manifestări foarte variate. Aceasta a permis unor specialiști, precum Oswald Ducrot, Patrick Charaudeau și alții, să dezvolte teorii ample în legătură cu implicațiile inferenței în realizarea și interpretarea enunțurilor și discursului care le cuprinde. Potrivit lui O. Ducrot, inferențele nu privesc relațiile dintre enunțuri (acestea fiind fenomene semantice legate de enunțare și de argumentare), ci relațiile dintre propoziții, întrucît inferențele raportabile la enunțuri sînt de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
proces mintal extins și cu manifestări foarte variate. Aceasta a permis unor specialiști, precum Oswald Ducrot, Patrick Charaudeau și alții, să dezvolte teorii ample în legătură cu implicațiile inferenței în realizarea și interpretarea enunțurilor și discursului care le cuprinde. Potrivit lui O. Ducrot, inferențele nu privesc relațiile dintre enunțuri (acestea fiind fenomene semantice legate de enunțare și de argumentare), ci relațiile dintre propoziții, întrucît inferențele raportabile la enunțuri sînt de fapt fenomene discursive, de natură nonlogică. Ca atare, pentru a n a l i
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dezvolte teorii ample în legătură cu implicațiile inferenței în realizarea și interpretarea enunțurilor și discursului care le cuprinde. Potrivit lui O. Ducrot, inferențele nu privesc relațiile dintre enunțuri (acestea fiind fenomene semantice legate de enunțare și de argumentare), ci relațiile dintre propoziții, întrucît inferențele raportabile la enunțuri sînt de fapt fenomene discursive, de natură nonlogică. Ca atare, pentru a n a l i z a d i s c u r s u l u i, inferențele sînt operații prin care se obțin sensurile
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de argumentare), ci relațiile dintre propoziții, întrucît inferențele raportabile la enunțuri sînt de fapt fenomene discursive, de natură nonlogică. Ca atare, pentru a n a l i z a d i s c u r s u l u i, inferențele sînt operații prin care se obțin sensurile implicite din actele discursive, sensuri care sînt atribuite de subiectul vorbitor sau sînt (re)construite de interlocutor (destinatarul enunțurilor și interpretantul lor). Dacă, în cazul locutorului, inferența participă la construirea enunțurilor, în cazul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
r s u l u i, inferențele sînt operații prin care se obțin sensurile implicite din actele discursive, sensuri care sînt atribuite de subiectul vorbitor sau sînt (re)construite de interlocutor (destinatarul enunțurilor și interpretantul lor). Dacă, în cazul locutorului, inferența participă la construirea enunțurilor, în cazul locutorului, ea este un proces de interpretare a lor, însă ambele situații se raportează la formule logice și cognitive comune, deoarece există presupoziția ca sensul construit să coincidă cu cel interpretat, deși aceasta nu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
există presupoziția ca sensul construit să coincidă cu cel interpretat, deși aceasta nu se întîmplă întotdeauna. Analiza este o activitate care se răsfrînge asupra unei realități existente și, în acest caz, analiza discursului nu privește decît într-o mică măsură inferențele locutorului, fiind în mod obișnuit o activitate interpretativă, de punere în relație a ceea ce s-a spus în mod explicit cu altceva, care nu este exprimat ca atare, dar pe care interpretantul îl degajă ca fiind implicit în actul de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fiind în mod obișnuit o activitate interpretativă, de punere în relație a ceea ce s-a spus în mod explicit cu altceva, care nu este exprimat ca atare, dar pe care interpretantul îl degajă ca fiind implicit în actul de comunicare. Inferențele interpretative au un rol important în realizarea dezambiguizărilor în cazurile de omonimie și de polisemie, prin apelul la informațiile contextuale nonlingvistice pe baza cărora se pot realiza selecții ale semnificațiilor. Ca atare, într-o sală de sport sau într-o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a face diferențiarea în cazul unor enuțuri precum Am stat mult în casă, Mi-am construit o casă, unde semnificația "locuință" conduce la ideea omonimului. În mod similar se rezolvă polisemiile și omonimiile de la nivel morfologic și sintactic. Prin urmare, inferențele posibile pot primi uneori caracter de necesitate în a n a l i z a d i s c u r s u l u i, acesta fiind singurul în măsură să ofere toate reperele și indiciile contextuale, fie ele
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
redundantă: interculturalitatea implică în mod definitoriu interacțiunea. Dacă ar fi să considerăm interculturalitatea o mulțime matematică (și un concept operațional, în același timp) și intertextualitatea la fel (dar și o funcție), rezultatul intersectării celor două ar fi mulțimea reprezentată de inferențele nerezolvate, luate în discuție de cercetările asupra comunicării interculturale. Acest domeniu este abordat din multiple puncte de vedere, printre care se remarcă: perspectiva antropologiei aplicate și a psihologiei sociale americane și perspectiva lingvistică (variată, la rîndul ei). În cadrul abordării lingvistice
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
discursului atribuit receptorului, adică discursul enunțătorului conține imaginea propriei interpretări atribuită altuia. Din punctul de vedere al receptorului însă, înțeleasă ca o strategie cognitivă, interpretarea se poate configura ca fiind constituită din două etape în interiorul unui raționament logic: 1) stabilirea inferențelor creative și 2) generarea expectativelor; dintre acestea, prima etapă este o mișcare ascendentă, iar cea de-a doua o mișcare descendentă. Prin intermediul mișcării ascendente, receptorul construiește, cu ajutorul datelor lexicale, sintactice și de altă natură, tema discursivă ca ipoteză interpretativă, prin
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în vedere, frecvențele înregistrate sînt interpretate ca atribut al vorbirii și nu al limbii, studiul pe corpus fiind în mod implicit asociat discursului. Dacă analiza statistică are, pentru mulți cercetători, avantajul certitudinii, acesta este totuși relativ, depinzînd de nivelul de inferență la care se situează cel care face interpretarea. Inferența pleacă de la indicatorii numerici la parametrii sociolingvistici care au definit construirea corpusului, transformînd constatările în opinii. De la nivelul primar al datelor observate (raport statistic de reprezentativitate), se poate urca, pierzînd proporțional
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
vorbirii și nu al limbii, studiul pe corpus fiind în mod implicit asociat discursului. Dacă analiza statistică are, pentru mulți cercetători, avantajul certitudinii, acesta este totuși relativ, depinzînd de nivelul de inferență la care se situează cel care face interpretarea. Inferența pleacă de la indicatorii numerici la parametrii sociolingvistici care au definit construirea corpusului, transformînd constatările în opinii. De la nivelul primar al datelor observate (raport statistic de reprezentativitate), se poate urca, pierzînd proporțional din siguranța pe care o conferă cifrele, înspre analiza
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
discursului obișnuit presupune o competență logică și silogistică și, în același timp, o competență aritmetică și una geometrică, căci, pînă la un anumit nivel, este posibilă realizarea de demonstrații cu limba obișnuită și cu discursul obișnuit. V. argumentație, demonstrație, implicație, inferență, silogism. MOESCHLER - REBOUL 1994; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN LOGOS. După Aristotel, logosul este mijlocul de a convinge prin argumente, ceea ce implică o identificare a argumentelor necesare de către orator, o selecție a lor din perspectiva scopului urmărit și o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
locutori, adică enunțul sau enunțarea unei fraze completate de informațiile relative la situație și la indicațiile pentru a trata actul enunțiativ. Aceste informații caracterizează numai anumite enunțuri, fiindcă ele califică enunțarea, realizează o acțiune, implică alte enunțuri prin producerea de inferențe și furnizează instrucțiuni pentru mijloacele de conexiune (precum conjuncțiile și adverbele). Totuși, pragmatica pare mai puțin o disciplină de sine stătătoare și mai mult o manieră de a caracteriza un ansamblu de lucrări foarte deosebite care nu se înscriu în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
produs analize stimulante: 1) în domeniul discursurilor profesionale, conceptul de "praxeogramă" a fost preluat în analiza negocierilor de afaceri, în descrierea maladiilor, ținînd cont de relația medic - pacient sau în expunerea cercetărilor și 2) în cadrul cercetărilor asupra înțelegerii limbii, în legătură cu inferența, anticiparea și memoria. Indiferent ce denumire ar primi, aceste scheme care atestă reprezentările cognitive ale experienței constituie un aport incontestabil la analiza derulării proceselor mentale ale înțelegerii și ale producerii de texte și interacțiuni, normate de genuri discursive diverse și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]