2,210 matches
-
imorală, perversă, prin care o persoană urmărește fie denigrarea altora, fie obținerea unor avantaje personale, pe care nu le poate dobândi pe căi cinstite, directe. Relele intenții sunt modalități la care apelează persoanele frustrate, lipsite de caracter, cu complexe de inferioritate, pentru a putea obține anumite avantaje, pe care În mod real nu le merită sau pe care, avându-le, nu le pot nici justifica și nici menține. Intențiile rele au o gamă destul de variată de forme, dar toate indică În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
merită sau pe care, avându-le, nu le pot nici justifica și nici menține. Intențiile rele au o gamă destul de variată de forme, dar toate indică În fapt o anumită imaturitate a caracterului persoanei, frustrări și complexe, În special de inferioritate, nerezolvate, incapacitatea de a se impune, de a se face remarcat, pe căi cinstite, ca valoare personală. De regulă, relele intenții apar ulterior, după ce ele se manifestă prin conduitele și acțiunile persoanelor respective, În special În relațiile interpersonale ale acestora
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
celelalte persoane, să și le subordoneze sau cel puțin să le manipuleze În conformitate cu voința și interesele sale. Ca și În cazul celorlalte forme ale conștiinței perverse, acțiunile imorale sunt dovada unui caracter slab, a unor consecințe ale frustrărilor, complexe de inferioritate, carențe de educație și cultură, la care se mai adaugă o inteligență malefică care gândește și Împinge individul către Rău. Acțiunile perverse ale unui individ se pot manifesta În forme diferite, dictate fie de Înclinațiile imorale ale individului, fie de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
apăsare morală, pe care o apropie de melancolie, sentimentul de depresie vitală. Durerea morală este resimțită ca o pedeapsă pentru greșelile sau păcatele comise de către individ. Ea se asociază cu ideile de culpabilitate și pune persoana Într-o stare de inferioritate și regresiune (J. Delay și P. Pichotă. Această durere nu are un caracter corporal și nici psihic, ci este raportată la valorile morale. Durerea morală este similară chinului. Ea reprezintă plata individului pentru greșelile comise, sau pedeapsa pentru păcatele sale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mele În raport cu ale celuilalt sau ale celorlalți. Aceste calități mă apropie, mă Îndepărtează sau, dimpotrivă, ele nu prezintă nici un fel de interes pentru mine. În felul acesta, relațiile mele cu celălalt se Împart În: - raporturi de rang, privind superioritatea sau inferioritatea mea față de celălalt; - raporturi de ajutor sau de protecție; - raporturi de dominare; - raporturi legate de statut și rol, sau În ce măsură celălalt poate sau nu să mă Înlocuiască; - raporturi de concurență sau de colaborare; - raporturi deschise, de apropiere, sau Închise, de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dorința de putere, autoritate, dominanță, dorința de a se impune În fața celorlalți. În plan axiologic, acest tip ilustrează și Împlinește valorile ideale, sacrificiul de sine, expansivitatea și eroismul; Tendință de superioritate Zona tipurilor teoretice (pasiveă Tendință anxioasă EUL Tendință la inferioritate Tendință agresivă Zona tipurilor pragmatice (activeă 2. tendința de inferioritate se raportează la pulsiunile primare, fundamentale, ale inconștientului și se caracterizează prin nevoia de libertate, dorința de schimbare, căutare, evadare, realizarea propriilor dorințe, apetențe, Înclinația către aventură; 3. tendința de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În fața celorlalți. În plan axiologic, acest tip ilustrează și Împlinește valorile ideale, sacrificiul de sine, expansivitatea și eroismul; Tendință de superioritate Zona tipurilor teoretice (pasiveă Tendință anxioasă EUL Tendință la inferioritate Tendință agresivă Zona tipurilor pragmatice (activeă 2. tendința de inferioritate se raportează la pulsiunile primare, fundamentale, ale inconștientului și se caracterizează prin nevoia de libertate, dorința de schimbare, căutare, evadare, realizarea propriilor dorințe, apetențe, Înclinația către aventură; 3. tendința de agresivitate concentrează tendințele proiectate către viitor. Ele sunt specifice tipului
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
securității și curajul de a acționa, autostimularea prin succesele obținute În viață, existența unui suport moral-religios. Factorii negativi sunt reprezentați de absența unei educații și instrucții corespunzătoare; prezența unor modele negative În formarea personalității și imitarea acestora, eșecuri, complexe de inferioritate și culpabilitate, claustrarea cu privarea de libertate, teroarea psihică sau tortura fizică, mizeria, sărăcia, foamea, lipsa de Încredere În sine și situațiile repetate de eșec, existența unor boli cronice invalidante; absența unui suport moral-religios. Este firesc, având În vedere factorii
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
rândul ei „Închisă” În interiorul unor limite care-i sunt impuse de condițiile de viață exterioare sau interioare ei. Caracteristicile persoanei-limită sunt: starea de neliniște și tensiune interioară, o mare Încărcătură emoțional-afectivă, dificil de suportat, situații conflictuale sau complexe de culpabilitate, inferioritate etc., sentimentul unui pericol, mai mult sau mai puțin definit, insecuritate, impresia de incapacitate de a se putea apăra, centrarea atenției și activității asupra unei singure „teme” legate de nesiguranța și pericolul care amenință individul, dificultăți de adaptare, de angajare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Așa cum s-a dezvoltat În raport cu modelele care i-au fost oferite și pe care și le-a interiorizat. Factorii formator-modelatori ai persoanei și ai vieții acesteia, atât negativi (eșecuri, suferințe cronice, somatice sau psihice, frustrări, situații castratoare, culpabilizări, situații de inferioritate etc.Ă, cât și factorii pozitivi (educație și cultură, instrucție, contactul cu modele pozitive, exemplare, succesul, interiorizarea unor valori morale și cultural-spiritualeă contribuie În mod decisiv la configurarea unei anumite forme de existență a persoanei. Nu numai tipul de persoană
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
petrece În cazul situațiilor neclare, incerte, care-mi trezesc aceeași gamă de sentimente negative, obligându-mă să mă retrag. Este oare, evitarea În acest caz, o atitudine defetistă, de lașitate, o ezitare care să mă pună Într-o situație de inferioritate? Nicidecum. Conduitele de evitare a conflictelor sunt atitudini morale atât de autoconservare, cât și de depășire a unor situații Închise ale vieții, de confruntare absurdă, inutilă, care devalorizează individul atunci când apelează la aceste soluții. Virgiliu spunea: Arma amens capio - recurg
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ceva care Îi aparține, sau se referă la natura sa. La baza acestor pulsiuni agresive stă adversitatea sau ura agresorului față de victima sa Orice prejudiciu, din punct de vedere psihologic, are la bază sentimente morale negative: ură, invidie, complexe de inferioritate, frustrări personale, carențe afective, de educație etc. Prejudicierea altuia presupune că Între cele două persoane există o anumită relație negativă, tensionată, de adversitate, de concurență, iar diferendele dintre cei doi nu se pot rezolva pe alte căi sau prin alte
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
antivalori care au dus la formarea unui supraeu slab sau imoral, fapt care permite ca pulsiunile agresive primare ale Inconștientului să fie eliberate cu ușurință sub formă de conduite violente. Aceste persoane sunt complexate, dominate În special de complexul de inferioritate. Ele sunt persoane marginalizate social, cu probleme serioase de adaptare-integrare socială. Actele psihomorale negative ale unui individ, care aduc prejudicii altuia sau altora, au la bază natura personalității sale, a Eului său. Incapacitatea de a fi ca ceilalți, creează o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
altuia sau altora, au la bază natura personalității sale, a Eului său. Incapacitatea de a fi ca ceilalți, creează o ruptură Între agresori și victime. Agresorul este o persoană-limită, care nu-și poate depăși condiția de marginalizare socială, complexele de inferioritate, decât prin acte negative, ostile, orientate către ceilalți. Prin aceste acte agresive se realizează, În mod paradoxal, o repoziționare a raporturilor interumane, prin egalizarea statuturilor indivizilor aflați În conflict. Un asemenea exemplu este dat de confiscarea averilor celor bogați și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
victimei, la Întâmplare sau premeditat, propriile sale probleme sufletești, morale sau sociale pentru a se elibera. Actul agresiv, prejudiciul, este o formă de descărcare proiectivă, dar, implicit, și de compensare a propriilor probleme (frustrări, carențe, statut de marginalizare, complexe de inferioritate etc.Ă. Acest act moral este de factură pulsional-agresivă și, prin aceasta, el este În mod automat Însoțit de o plăcere perversă a celui care-l comite. Există, În acest tip de acțiuni negative, o formă de satisfacție libidinală pe
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o polarizare slabă axiologic, ci și o personalitate negativă, cu o cenzură morală slabă a actelor sale, datorită unui supraeu imatur. Imoralistul este o persoană frământată și neliniștită. Constrânsă de o conștiință perversă, aceasta trăiește sub presiunea complexelor sale de inferioritate, care o Împiedică de a se simți liberă și capabilă, În interiorul său, de a se autorealiza. Condamnată la marginalizare de către ceilalți se orientează agresiv către aceștia. Lipsit de suportul „modelator-moral” al unui Etos personal, cu un caracter slab (lașă sau
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pe care l-am putea numi „Înrăirea individului”, căderea În starea de ființă primară. Care sunt acești factori? Toți cei care pot determina o tulburare a dezvoltării și a existenței normale a eului, și anume: frustrări, complexe, În special de inferioritate și de culpabilitate, carențe emoționale, o situație oedipiană nerezolvată, situații castratoare etc. 6Ă Un rol important În formarea tulburărilor psihomorale revine și condițiilor precare de viață (sărăcie, mizerie, deportări, exil, războaie, revoluțiiă, lipsa unei educații și a unei instruiri ordonate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
bine Honigberger În memoriile sale...) tocmai pentru a-și adăuga, În ciclul transmigrărilor, fructul unei ultime și esențiale fapte pozitive. Astfel, rezumând cât se poate rezuma, satș e climaxul acestei dependențe structurale și ultima tentativă de a respecta criteriile acestei inferiorități. Nu e complet hazardat să te gândești că insistența doamnei Zerlendi față de descifrarea destinului soțului este, În fond, perpetuarea acestei atitudini hinduse a inferiorității și pasivității femeii, pe care naratorul o construiește și În trăsăturile celorlalte două femei. Vom vedea
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
poate rezuma, satș e climaxul acestei dependențe structurale și ultima tentativă de a respecta criteriile acestei inferiorități. Nu e complet hazardat să te gândești că insistența doamnei Zerlendi față de descifrarea destinului soțului este, În fond, perpetuarea acestei atitudini hinduse a inferiorității și pasivității femeii, pe care naratorul o construiește și În trăsăturile celorlalte două femei. Vom vedea Însă abia În final, conform acestei analize, ce Înseamnă un același univers și cum Întregul text, poate, se volatilizează. Face parte acest proces - despre
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
au un caracter brusc și perturbă funcționarea normală a vieții persoanei în totalitatea sa; acestea sunt: frica, angoasa, sentimentul de culpabilitate sau păcatul moral, disperarea, presiunea pasiunilor, impresia de dezorganizare a vieții psihice sau nebunia, melancolia și nostalgia, sentimentul de inferioritate sau de inutilitate proprie, dezgustul de viață, violența; c) infirmitățile sufletești sunt percepute de individ sub formă de complexe sau trăiri de tipul bovarismului, sentimentului schimbării sau al pierderii propriei identități, sau de manifestări de tipul sadismului sau al masochismului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
analiză atentă a acestor situații scoate în evidență următorii factori incriminați în mecanismele situațiilor de inadaptare: teama de nou, de schimbare, legată de incapacitatea de a răspunde sau de a face față; la baza acesteia se află anumite complexe de inferioritate; individul aparține unui microgrup cu o mare forță de coeziune interioară, de care se simte puternic legat și de care nu se poate separa; forța modelelor primare, tradiționale, în care individul s-a format și trăiește îl împiedică să accepte
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fuga, deambulația); reacțiile isterice și crepusculare; reacții ale personalității, legate de experiența individului, care exprimă relația psihică cu lumea exterioară și constituie un joc de forțe alternative, reprezentate prin: sentimentul de superioritate, care duce la o experiență stenică; sentimentul de inferioritate, care duce la o experiență astenică; sentimentul de închidere în sine, cu izolarea de lumea exterioară, ducând la o atitudine vitală de tip autist. 4. Reacții psihice la evenimentele vieții trăite Pentru K. Schneider, o reacție la un eveniment trăit
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
eliminarea acestora în cazul existenței lor; crearea unui climat psihologic protector emoțional, echilibrat și stimulant în familie, în mediile școlare și profesionale, în comunitate; evitarea factorilor de suprasolicitare emoțională; evitarea conflictelor emoționale în familie; evitarea de către individ a situațiilor de inferioritate, de presiune sau de frustrare, un regim de viață regulat, ordonat, fără excese sau suprasolicitări și alternarea activității cu perioade de repaus; respectarea programului de somn; evitarea consumului de psihostimulante (cafea, droguri, euforizante, alcool etc.); depistarea precoce și instituirea unor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
propus de J. Piaget, având în vedere stadiile de dezvoltare cognitivă, reprezentate prin: stadiul senzorial-motor, simbolic, intuitiv-reprezentativ, concret-operațional și formal-operațional; modelul propus de E.H. Erickson, axat pe dinamica dezvoltării stadiilor psihosociale, reprezentate prin: încredere-neîncredere, autonomie/ îndoială/teamă, inițiativă/vinovăție, valorizare/inferioritate, identitate/confuzia rolului; modelul propus de A.T. Jersild și F.B. Holmes, având în vedere stadiile formării și maturizării afective ale individului: frica (de întuneric, singurătate, locuri străine, zgomote, abandon), separarea/părăsirea, imaginile de personaje fantastice; animale, teama (de eșecuri
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Vârsta Stadiile psihosexuale Stadiile psihosociale Stadiile cognitive Stadiile afective 0 - 1,5 Oral Încredere/ neîncredere Senzoriomotor Frică. 1,5 - 3 Anal Autonomie/ îndoială Simbolic. Separare/părăsire 3 - 5 Oedipian/genital Inițiativă/vinovăție Intuitiv/ Reprezentativ Imagini terifiante. 6 - 11 Latență Valorizare/ inferioritate Concret/ operațional Teamă 12 - 18 Maturizare sexuală Identitate/confuzia rolului Formal/ operațional Sentimentul penibil de afi diferit Riscul de îmbolnăvire psihică între 0 - 18 ani. Vârsta/stadiul de dezvoltare. Tipul de tulburări psihice. 0 - 1,5 Autism, depresie, tulburări polimorfe
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]