1,838 matches
-
nu va avea niciodată ocazia să pună piciorul în palatul surorii ei și al celui care îi va fi beau-frère. Sau : Dacă războiul tot nu va începe, ca și până acum, și nu va avea ocazia să se facă nici infirmieră, nici guvernantă, atunci va avea pe față o comportare frivolă ; va ieși singură pe velociped, și nu la plicticosul velodrom, unde te învârți în șir cu atâtea domnișoare nesuferite, ci prin București. Va ieși cu bicicleta pe străzi, ca Mița
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ți-am spus că rămăsese cu o impresie proastă despre el din anii războiului. Muti era patrioată, ca și Papa, și fusese de părere că trebuie să luptăm alături de Franța ! Pentru Ardeal ! în timpul ocupației, Muti a lucrat la spital, ca infirmieră. Erau multe doamne care făceau oficiul de infirmieră, dar puține își luau ocupația atât de în serios ca Muti ! Muti pleca de la cinci dimineața, pe întuneric, întovărășită de madam Ana, pentru ca să fie în spital la ora când se cântăreau zahărul
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
proastă despre el din anii războiului. Muti era patrioată, ca și Papa, și fusese de părere că trebuie să luptăm alături de Franța ! Pentru Ardeal ! în timpul ocupației, Muti a lucrat la spital, ca infirmieră. Erau multe doamne care făceau oficiul de infirmieră, dar puține își luau ocupația atât de în serios ca Muti ! Muti pleca de la cinci dimineața, pe întuneric, întovărășită de madam Ana, pentru ca să fie în spital la ora când se cântăreau zahărul și rațiile pentru răniți. Știa ea ce mult
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
scuză, îți închipui că dacă-mi repeți că mă iubești asta te scutește de orice altceva și te poți purta cu mine cum îți place. Dumnezeule mare, distrugi până și limbajul, stai lângă mine cu pretinsa ta iubire, ca o infirmieră care abia așteaptă să-și vadă pacientul doborât. Îți imaginezi că, într-o bună zi, am să-ți cad la piept, vlăguit de puteri. Dar n-am s-o fac niciodată, auzi, niciodată, niciodată, niciodată! Mai curând mă omor sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și dezamăgirea lui Gabriel) că era prea târziu pentru vizite, întrucât, probabil, ambele victime dormeau. Acum erau orele nouă dimineața. Stella, aflată într-o rezervă de spital, stătea proțăpită între perne. Avea un ochi vânăt, o coastă fracturată, și ceea ce infirmiera numea „urmările unui șoc puternic“. George nu răspunsese la telefoanele repetate pe care i le-au tot dat. Brian urma să se ducă acum la el, să-l vadă. — Te rog, nu mai plânge, îi spuse Gabriel, îți faci rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
să fie nici una nici alta. Poate că acest lucru n-ar fi contat atât dacă nu s-ar fi ivit neîncrederea în proprietățile magice ale apelor. În orice caz, dintr-o pricină sau alta, întreaga trupă, scump plătită, de medici, infirmiere și fizioterapiști care, în zilele de glorie, se ocupaseră de tratamente în Camere, și-au luat tălpășița lăsând orașului niște bunuri mult diminuate ce trebuiau însă valorificate într-un fel sau altul. Prima măsură a fost aceea de a închiria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
vorbești despre Stella. Nu-mi place să aud numele ei în gura ta. — Numele ei pur în gura... — Taci odată! — Cine este liber? Nu cunosc decât o singură persoană cu adevărat liberă. — Cine? — În cele din urmă, ai să devii infirmiera mea, asta aștepți, prăbușirea. Te gândești că ai să aduni cioburile. Nu vreau să te prăbușești. Te iubesc. — Te ațâță să-mi tot spui care-i datoria mea față de tine. Dacă mi-aș îndeplini-o ți s-ar face silă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
demonice, respingătoare. O revedea pe Hattie în chip de vrăjitoare, o zână rea, o ademenitoare în ispită, o păpușă diabolică aruncată în chip de momeală, care-i ruinase, cu nepăsare, inocența, libertatea. Și-o figura într-o uniformă albă, de infirmieră, zâmbind sardonic, înarmată cu o seringă și pregătindu-se să i-o înfingă în braț, pentru a-i întuneca mințile (Poate că așa o visase noaptea trecută?) Se scutura tot, își scutura capul, de parcă ar fi vrut, literalmente, să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
a acoperit iar bazinele cu un cer de aburi) mi l-a descris pe George ca: „lipsit de spirit, lipsit de personalitate și bun“. Iar despre Stella a spus: „Întotdeauna l-a visat schilodit, ca ea să poată face pe infirmiera; își imaginează că l-a salvat prin cura ei de dragoste, dar bietul om e dărâmat“. Brian, care se apropiase de noi, a adăugat: „Foarte bine că e dărâmat. Era mult prea primejdios când se afla în funcțiune“. Iar Gabriel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
cu toți ceilalți și să te convertești la Dumnezeu, să devii mai bun cu toți cei din jurul tău, și nu doar aici, ci oriunde te vei afla. Câtă solidaritate umană în toate acele persoane ce au grijă de bolnavi! Toate infirmierele, asistentele și toți medicii ar trebui să vină la Lourdes, să învețe aici și să-și reînnoiască nu doar jurământul lui Hipocrate, ci întreaga lor conduită față de cei bolnavi. Să învețe să se roage pentru ei, și mai ales să
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
se petreceau prefaceri ce accelerau procesul de maturizare. - Oare ce vei face, fata mamei? a întrebat-o într-una din zile maică-sa. Cum între timp linia frontului atinsese defileul Jiului, fata a răspuns fără ezitare: - Am să mă fac infirmieră, mamă. Vreau să îngrijesc răniții. Considerând că poate face și mai mult, Ecaterina a reușit să se integreze în ambulanțele din zona frontului. în primele linii, mai precis spus. Ea era încredințată că în acest fel îi ajută și pe
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92337]
-
am cîntat la gratiile ferestrei recviemul pumnilor strînși, În vreme ce luna se Împlinea, iar sora-șefă umplea cu sîngele ei perfuziile. Pot În astfel de clipe să ascut lama briciului de limba sopranică a lumii... Oxizi de fier cad de pe trupul infirmierei de noapte... Penisul meu În erecție strălucește-n lumina postmodernistă a lunii... Scuip ecumenic orice fereastră Închisă... O mușc pe infirmieră de sînul ei stîng, abia căzut În rugă, o dobor la pămînt, o rostogolesc prin tatuajele transmoderniste cu care
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
În astfel de clipe să ascut lama briciului de limba sopranică a lumii... Oxizi de fier cad de pe trupul infirmierei de noapte... Penisul meu În erecție strălucește-n lumina postmodernistă a lunii... Scuip ecumenic orice fereastră Închisă... O mușc pe infirmieră de sînul ei stîng, abia căzut În rugă, o dobor la pămînt, o rostogolesc prin tatuajele transmoderniste cu care am acoperit podeaua din lemn, o Înăbuș la focul mic al liturghiei Îi scrijelesc cu gheara de cocoș hieroglifa secretă a
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
gheara de cocoș hieroglifa secretă a lunii pe pîntece. Mercurul din termometru Își izbește coada grea de somon, iscînd vîrtejul Înaltei febre. Aud loviturile de topor ale proniei prin tratatele de medicină, În timp ce vena sihastrei tinereți se zbate pe tîmpla infirmierei ― mă răstoarnă, scoțîndu-mi argintul din oase și răstignindu-mă de-a-ndoaselea crucii, Într-un tîrziu... Nebunii Îmi bolborosesc numele, mă năpădesc răscrucile, În curtea cimitirului mormintele au intrat În călduri. Femeile ușoare ale orașului Își leapădă puii dinaintea unui zeu venit
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
în piept aerul rece al nopții, ca un bolnav care se sufocase până atunci.) Pășind agale pe panglica trotuarului ca o pereche întîrziată, Alexa îmi destăinui aproape în șoaptă: ― Acum o oră și jumătate, pe când mă pregăteam de culcare, o infirmieră trimisă de Mihaela îmi aduse un bilețel: Sânt în spital, rezerva 81, vino urgent. Fug într-un suflet să văd ce s-a întîmplat? Am vorbit cu medicul-intern de serviciu. "Ce-i cu sora mea, internată în după-amiaza asta? E
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
războiului. Lovit de câteva mine își aruncase pasagerii în afară. Feșe, spatule, trusele medicale, totul transformase în doar câteva minute școala, draga școală, în spital de campanie. Fără să ne dăm seama, fără a îmbrăca halatele albe, învățătoarele deveniseră surori, infirmiere, confesori pentru cei aflați în suferință. Între răniți un caz ceva mai aparte era al unui tânăr rămas fără conștiință, poate de suflul exploziilor, poate din șocul nenorocirii. Greu, foarte greu, după nenumărate împachetări, încercări de contrașoc, frecții, băi cu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
miez de septembrie - poate chiar se făcuse un foc prematur în soba de porțelan nouă și majestoasă - nu-1 durea pentru moment nimic, dar lua precauțiuni. Era un biet bolnav care avea nevoie de cele mai mari îngrijiri, care avea o infirmieră înadins pentru el, care își întreținea sănătatea și egoismul din ideea că 1-a durut cândva, că poate îl va mai durea, și între aceste două planuri ale suferinții, se menținea într-un confort plăcut. Această beatitudine nu era contrariată
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
galbene, 134 îndărătul căreia se găsesc oameni abia strămutați. Aștepta acum cu o ușoară spaimă ce vibra în ea ca și soneria. Dar doctorul Rim nu cunoștea vibrațiile decât la vioară. Doctorița Lina, bondoaca lui soție, era afonă și Sia, infirmiera, era un bloc impermeabil, care slujea de adăpost unor gânduri puține, dosnice, încăpățînate. Negreșit că nu sunt indiferente raporturile unui vizitator cu o casă neîncercată încă; nici raporturile dintre un domiciliu și locatarii lui noi, mai ales când e chiar
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
ale omului amabil, Mini nu știu unde să se așeze, moment muzical ce se poate însemna cu semnul suspensiunii. Lina tîrî mai aproape de al ei fotoliul pe care un moment înainte stase Sia. Fără să știe amănuntul, Mini se uită fricos spre infirmieră. Cu cel mai candid aer, pe care îi putea lua figura ei placidă, Sia sta acum în picioare, rezemată de zid, la spatele fotoliului lui Rim. Ca să stabilească legătura, doctorul zise grațios: - L'Ange gardieni Cum străina nu-i plăcea
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
pe vărul Lică, pe Lică Trubadurul. încetă de a mai înțelege. Pricepu numai o ușoară fluieri tură și distinse că Lică făcea semne cu ochii, sfărîmîndu-și degetele în formă de castaniete. Lică era aceiași și semnalele lui erau neândoios pentru infirmieră. Mini se uită lung la Lina, apoi întoarse o privire de profil spre Rim, care surâdea satisfăcut - surâs palid întins pe buze pîiiite. Lina ridică de jos mosorul imnenitent, roșie-vînătă, și explică foarte inexpiicit: - E Lică! Era Lică fără de greș
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
însă, ce se complăcea în rolul de bolnav, părea ciudat. Mini credea că recunoaște la el simptomele "bolnavului închipuit", ce se amăgește și pe sine și pe alții. își prelungea parcă boala cu un supliment de pseudoîngrijiri și cu o infirmieră nefolositoare. Mini credea că această manie de pacient nu trebuie întreținută de cei din jur! I se părea că e acolo un caz de conștiință! Cine știe la ce forme supărătoare ajunge Rim, făcând pe bolnavul cu dinadinsul! Totuși, nu
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
chiar mofturi ca să primească, dar, când văzuse că Lică vrea cu dinadinsul, nu mai suflase. După ce totul se aranjase, Lică îi spuse abia "cum stau lucrurile". Prinsese îndată situația. Nu era vioaie, dar avea ceva șiretenie. îndărătnică în rolul de infirmieră, lucra însă cu pricepere la meseria cealaltă, de a înființa o bancă co-acționată Rim-Lică, care să-1 scutească pe Trubadur de orice altă profesiune. Lică era, de altfel, băiat bun. Primea și cele mai mici dobânzi. Când trebuia să plece, intra
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
și bucuria casnică Lina să nu mai aibă mult loc pentru prietene. Profesorul îi infiltra și el orgoliul de proprietar. Această satisfacție împreună cu desfătările boalei fără dureri predominau acuma în casa. Rim. El prospera între cele două achiziții: casa și infirmiera. ,, S-a întors și Mini! O să petrecem frumos la iarnă!" se gândi bunii Lină, care încă mai avea altruism. Se mai uită o dată la treptele de marmoră din cap. Era îngîmfată de marmora aceea și convinsă că acolo stau toate
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Sia nu era deloc grațioasă în repaos. Totuși, doctorul era mișcat de ceea ce numea: "sacrificiul acelei fete tinere și frumoase, care în loc de plăcerile vârstei ei se devota pentru el". Sacrificiul Siei consta în schimbarea odăiței murdare a internatului școalei de infirmiere, cu casa luxoasă a Rimilor. E drept că acel confort nu era pentru ea o necesitate și-casa Rim îi părea o pușcărie. Distracțiile, la care renunțase, erau 147 vorbăria vulgară a camaradelor, bolnavii care formau clientela, evenimentele uliței văzute
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
aziluri, Sia avea repulsie pentru puținele îngrijiri ce cla lui Rim. Rim, totuși, îi suprima cât mai mult corvezile și căuta să fie un convalescent plăcut; ceea ce Lina numea: "a-i ține doctorului de urît" era numai prezența lenevoasă a infirmierei. Cum însă tăcerea celor doi era plină de calcule și de proiecte, nu se mai putea chema tăcere, și, pe drept, buna Lina, când intră nădușită și cu ceva abur de friptură pe ea, găsi că totul e în cea
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]