6,411 matches
-
se realizează operațiunea de încadrare juridică a unei fapte săvârșite în concret. Minimul și maximul special al unei pedepse prevăzute de lege nu sunt influențate de aspecte de fapt contextuale, precum alte infracțiuni pe care și-a propus sau nu infractorul să le comită, în situații de fapt distincte, ori infracțiuni la care s-a raportat acesta în vreun alt fel sau infracțiuni conexe celei comise de către subiectul activ în cauză. Prin urmare, separat de orice aspecte care țin de
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
lege care incriminează fapta săvârșită în forma consumată, fără luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei“. Infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 este o infracțiune de pericol, formă a pluralității naturale de infractori, a cărei existență nu este condiționată de săvârșirea infracțiunii predicat sau scop a asocierii infracționale. Prin urmare, pericolul său abstract a fost evaluat de legislator, fără raportare la scopul grupării criminale. Deși maximul prevăzut de lege ar fi permis o
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
penal raportat la sancționarea persoanei care a comis infracțiunea de tăinuire. Este unanim acceptat în doctrină și în practica judiciară că infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 este o infracțiune de pericol, formă a pluralității constituite de infractori a cărei existență nu este condiționată de săvârșirea infracțiunii-scop a asocierii infracționale. Prin urmare, pericolul său abstract a fost evaluat de legislator, fără raportare la scopul grupării criminale. Interpretarea gramaticală a prevederilor art. 7 din Legea nr. 39/2003 prin
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
reține încadrarea sa juridică. Minimul și maximul special al unei pedepse prevăzute de lege raportat la termenul de prescripție a răspunderii penale nu sunt influențate de aspecte de fapt conjuncturale, precum alte infracțiuni pe care și-a propus sau nu infractorul să le comită, în situații de fapt distincte, ori infracțiuni la care s-a raportat acesta în vreun alt fel sau infracțiuni conexe celei comise de către subiectul activ în cauză. Din perspectiva art. 122 și art. 141^1 din Codul
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
81 Condițiile de aplicare a suspendării condiționate Instanța poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate persoanei fizice pe o anumită durată, dacă sunt întrunite următoarele condiții: a) pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 3 ani sau amenda; ... b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, afară de cazul când condamnarea intră în vreunul dintre cazurile prevăzute în art. 38; ... c) se apreciază că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
aplicată pentru noua infracțiune. Revocarea suspendării pedepsei nu are loc însă, dacă infracțiunea săvârșită ulterior a fost descoperită după expirarea termenului de încercare. Dacă infracțiunea ulterioară este săvârșită din culpă, se poate aplica suspendarea condiționată a executării pedepsei chiar dacă infractorul a fost condamnat anterior cu suspendarea condiționată a executării pedepsei. În acest caz nu mai are loc revocarea primei suspendări. La stabilirea pedepsei pentru infracțiunea săvârșită după rămânerea definitivă a hotărârii de suspendare nu se mai aplică sporul prevăzut de
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
atenuante legale prevăzute de art. 75 alin. (1) lit. d) din Codul penal și a circumstanței atenuante judiciare prevăzute de art. 75 alin. (1) lit. a) din Codul penal. Aceste circumstanțe atenuante conferă beneficii sancționatoare așa-numitei „căințe activeˮ a infractorului, manifestată în preocuparea de a înlătura urmările faptei sale concretizate în prejudiciul material, dovedind astfel o periculozitate mai redusă. Conduita reparatorie are, deopotrivă, un caracter subiectiv, generat de atitudinea infractorului, însă pe de altă parte caracterul obiectiv al acesteia este
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
circumstanțe atenuante conferă beneficii sancționatoare așa-numitei „căințe activeˮ a infractorului, manifestată în preocuparea de a înlătura urmările faptei sale concretizate în prejudiciul material, dovedind astfel o periculozitate mai redusă. Conduita reparatorie are, deopotrivă, un caracter subiectiv, generat de atitudinea infractorului, însă pe de altă parte caracterul obiectiv al acesteia este accentuat de certitudinea prejudiciului care trebuie restituit subiectului pasiv al infracțiunii. Tocmai de aceea, prin împletirea acestor criterii, instituția este una atipică, considerată o manifestare a unei politici penale de
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
arestare constituie o procedură de extrădare simplificată, ce se desfășoară între statele membre ale Uniunii Europene, în scopul eficientizării activității de cooperare judiciară internațională la nivelul acestora și a reprezentat un pas înainte, prin elementele de noutate, în planul predării infractorilor între statele membre, al simplificării și operativității cu care se realizează cooperarea juridică în interiorul Uniunii Europene. Așa fiind, Decizia-cadru a Consiliului Uniunii Europene 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 a înlocuit Convenția europeană de extrădare, care, în prezent, este aplicabilă
DECIZIA nr. 780 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251874]
-
în cadrul pluralității de infracțiuni anterior menționate să fie stabilită o măsură educativă privativă de libertate. Legiuitorul a reglementat această modalitate de stabilire și aplicare a pedepsei în conformitate cu politica sa penală, ținând seama de particularitățile psihologice ale vârstei infractorului în condițiile concursului de infracțiuni. Așa fiind, prin aplicarea măsurii educative privative de libertate, legiuitorul, potrivit art. 61 din Constituție, a adoptat o formă de sancțiune care practic, în funcție de criteriile de individualizare, poate fi dusă până la limita
DECIZIA nr. 767 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252310]
-
tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. Or, dacă în cazul regimului sancționator al concursului de infracțiuni legiuitorul a prevăzut un spor limitat, egal cu o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite în cazul infractorilor majori, în cazul pluralității de infracțiuni prevăzute de textul de lege criticat este reglementată o limită generală maximă legală a singurei pedepse care formează pedeapsa rezultantă a concursului de infracțiuni, aceasta fiind singura care se aplică. Făcând referire la Decizia
DECIZIA nr. 767 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252310]
-
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 129 alin. (2) lit. d) din Codul penal, excepție ridicată de Nicușor Răzvan Cosor cu ocazia soluționării unei cauze penale. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată că, în cazul săvârșirii de către un infractor major a două infracțiuni aflate în concurs, dintre care pentru una se stabilește pedeapsa cu închisoarea și pentru alta pedeapsa cu amenda, sunt aplicabile dispozițiile art. 39 alin. (1) lit. d) din Codul penal care prevăd că se aplică pedeapsa
DECIZIA nr. 767 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252310]
-
prevăzută de art. 39 alin. (1) lit. d) din același act normativ. Face referire la Decizia nr. 601 din 27 septembrie 2018, apreciind că majorarea măsurii educative privative de libertate cu un termen de până la 6 luni în situația infractorului care a săvârșit o faptă în minoritate și cea de-a doua după majorat (în situația în care pentru prima faptă s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate și pentru cea de-a doua faptă, săvârșită după majorat
DECIZIA nr. 767 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252310]
-
neîntemeiată. Instanța judecătorească consideră că argumentele juridice invocate de inculpat nu sunt în concordanță cu viziunea avută de legiuitor cu privire la reglementarea regimului sancționator prevăzut de art. 129 alin. (2) lit. d) din Codul penal. Potrivit noii reglementări penale, infractorilor minori li se aplică exclusiv măsuri educative. Raportat la specificul situației prevăzute de textul de lege criticat, legiuitorul a reglementat singura modalitate care este de natură să sancționeze infractorul căruia i-au fost aplicate o măsură educativă privativă de libertate
DECIZIA nr. 767 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252310]
-
alin. (2) lit. d) din Codul penal. Potrivit noii reglementări penale, infractorilor minori li se aplică exclusiv măsuri educative. Raportat la specificul situației prevăzute de textul de lege criticat, legiuitorul a reglementat singura modalitate care este de natură să sancționeze infractorul căruia i-au fost aplicate o măsură educativă privativă de libertate și pedeapsa amenzii pentru infracțiuni concurente. În condițiile în care pedeapsa amenzii nu poate fi aplicată în situația prevăzută de art. 129 alin. (2) lit. d) din Codul penal
DECIZIA nr. 767 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252310]
-
drepturi)? • Promovează sau limitează cercetarea academică sau industrială? • Promovează creșterea productivității sau utilizarea eficientă a resurselor? 8 9 17 Fraudă, infracțiuni, terorism și securitate, inclusiv amenințări hibride • Are un efect asupra securității, infracționalității, terorismului? • Afectează opțiunea șansele de depistare a infractorilor sau câștigurile potențiale ale acestora din infracțiuni? • Există posibilitatea ca opțiunea să ducă la creșterea numărului de infracțiuni? • Afectează capacitatea de asigurare a ordinii și siguranței publice? • Are impact asupra intereselor de securitate? • Are impact asupra dreptului la libertate și
HOTĂRÂRE nr. 443 din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253645]
-
altă realitate istorică. Formularea simplificată a textului, care nu făcea referire explicită la vreun element subiectiv, a avut scopul implicit de a se evita dificultățile generate de probarea de către organele judiciare a elementului subiectiv, mascarea ca mod imaginat de infractor pentru a înlesni ascunderea identității sale. Principial, în cazul furtului calificat comis de o persoană mascată, organul judiciar ar trebui să constate și prezența elementului subiectiv caracteristic unui furt comis de o persoană mascată - ascunderea identității prin purtarea măștii. Totuși
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
circumstanțial, ca în cazul erorii, cauză de neimputabilitate reglementată de art. 30 din Codul penal. Astfel, art. 30 alin. (3) din Codul penal prevede expres că: „Nu constituie circumstanță agravantă sau element circumstanțial agravant starea, situația ori împrejurarea pe care infractorul nu a cunoscut-o în momentul săvârșirii infracțiunii. “ Ca urmare, îndeplinirea unei obligații legale nu înlătură elementul circumstanțial agravant, iar în lipsa unei prevederi exprese, a conferi acestei împrejurări atare consecință ar însemna a adăuga cauzei justificative un efect pe
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
asemenea, instanțele au mai reținut că argumentele referitoare la scopul și finalitatea folosirii dispozitivului improvizat de bruiere, în raport cu poziția subiectivă a persoanelor vătămate și cu poziția subiectivă a făptuitorilor, precum și cu pericolul sporit al faptei și al infractorului, ar putea fi avute în vedere de lege ferenda, în sensul că, ținând cont de realitatea socială actuală, legiuitorul să prevadă ca variantă agravată a infracțiunii de furt și fapta comisă prin blocarea sistemului de asigurare a unui bun (anexa
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
obține acesta. Săvârșirea unei infracțiuni de furt în împrejurările descrise anterior, respectiv prin folosirea unui dispozitiv improvizat care blochează sistemul de închidere centralizat, relevă o periculozitate sporită a inculpatului care, în scopul realizării infracțiunii, întreprinde acte suplimentare. Periculozitatea sporită a infractorului rezultă din împrejurarea că acesta inactivează sistemul de închidere a mașinii și implicit privează bunul de protecția conferită de proprietar, în condițiile în care rolul funcțional al sistemului de închidere centralizată al mașinilor este de a îngreuna consumarea actului infracțional
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
în susținerea opiniei cu privire la încadrarea faptei drept furt calificat sunt și elementele circumstanțiale constând în existența unei periculozități sporite care decurge obiectiv din îndepărtarea unor elemente special amplasate pentru a impieta sustragerile, precum și din perspectiva subiectivă a infractorului, persoană care efectuează acțiuni suplimentare în comiterea sustragerii (...) Prin introducerea acestui element circumstanțial de agravare, legiuitorul a urmărit sancționarea mai gravă a infractorilor care prezintă un grad de periculozitate ridicat, tocmai pentru că pentru săvârșirea infracțiunilor efectuează acțiuni suplimentare în
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
obiectiv din îndepărtarea unor elemente special amplasate pentru a impieta sustragerile, precum și din perspectiva subiectivă a infractorului, persoană care efectuează acțiuni suplimentare în comiterea sustragerii (...) Prin introducerea acestui element circumstanțial de agravare, legiuitorul a urmărit sancționarea mai gravă a infractorilor care prezintă un grad de periculozitate ridicat, tocmai pentru că pentru săvârșirea infracțiunilor efectuează acțiuni suplimentare în comiterea sustragerii, în scopul de a ocoli declanșarea sistemelor de alarmă sau de supraveghere". ... 74. Folosirea dispozitivului improvizat tip telecomandă care obstrucționează activarea
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
penal spaniol se consideră chei false: "(1) șperaclul sau alt instrument similar, (2) cheile originale pierdute de proprietar sau obținute printr-un mijloc care constituie faptă penală, (3) oricare alt instrument neutilizat de proprietar pentru a deschide încuietoarea forțată de infractor". În cadrul aceluiași articol se indică în mod expres că sunt considerate chei și "cartelele magnetice sau perforate, precum și telecomenzile sau instrumentele folosite pentru deschiderea de la distanță", iar Tribunalul Suprem al Spaniei, Secția penală, a arătat, referitor la
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
a unui autovehicul 113. Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației din București - Departamentul dispozitive, circuite și arhitecturi electronice*18) a arătat că dispozitivele electronice care blochează prin bruiere efectul semnalului de închidere a ușilor unui automobil sunt accesibile comercial. Un infractor care observă când este dată comanda de blocare a ușilor de un posesor de automobil poate bloca efectul acestei comenzi fără ca cel care a dat comanda să fie conștient de faptul că ușile automobilului au rămas neblocate. Acest fapt
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
a ușilor de un posesor de automobil poate bloca efectul acestei comenzi fără ca cel care a dat comanda să fie conștient de faptul că ușile automobilului au rămas neblocate. Acest fapt este echivalent cu descuierea ușilor automobilului de către infractorul care a blocat închiderea ușilor. Dacă se poate accesa conținutul unui automobil în vederea unui furt, prin acest procedeu, este infracțiune. Folosirea dispozitivului de blocare este echivalentă cu folosirea unei chei mincinoase, deoarece permite echivalentul descuierii, fără știința proprietarului, a
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]