565 matches
-
euro; * deal, lupoaică, euforie, deasă, Eugenia, trei, voia, rai, știam, energie, aveau, piei; * floare, plăpumioară, voie, binevoitor, cuvioasă, eroină, salariu, știa, doi, comoară; * Andrei, aur, leoarcă, de-ai lor, înseamnă, fiu, vulpoi, argintiu, stilou, noi, suspiciune; * vii, prietenoasă, campioană, aici, inimioară, băiețandru, de-a dreptul, Eugen, vioară; * de-ai lor, perpetuu, iei, îndreaptă, știință, emisie, taină, cafea, opțiune; * tăia, adesea, infirmier, te-ai dus, investiție, Dumnezeu, raiul, datoare, avea, mieroasă; * Oana, săi, datorie, deasă, iubire, vreun, deținea, mi-ai spus, grijuliu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
radicalului un plus semantic 62: * sufixe diminutivale (plus semantic = perceperea dimensiunilor mai mici/ a caracteristicilor diminuate ale unui element, raportarea subiectivă la acesta implicare afectivă/ alint, ironie/ caracter peiorativ etc.): măsuță, scăunel, ineluș, floricică, floricea, frunzuliță, copilaș, puișor, mămică, tătic, inimioară, copiliță, profesoraș, repejor, aolică, mătăluță etc.; * sufixe augmentative (plus semantic = ideea de mărire sau perceperea exagerată a caracteristicilor unui element): copilandru, băiețoi, băietan, căsoaie; * sufixe colective (plus semantic = perceperea ideii de mulțime, raportare la referent ca la unul colectiv): frunziș
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
medicinist, inspector-adjunct, se ține scai, antecameră, atotștiutor, de pe lângă; * înaripat, SRL, niciodată, revenire, matematician, vice-președinte, a cârmi, a binevoi, milanez, înăltuț; * mărișor, descrețit, oricine, brădet, ex-președinte, ineluș, conform planului, a binecuvânta, SC, Ion Marin; * sensibilitate, dis-de-dimineață, orice, TV, nucet, a cincea, inimioară, a țărmuri, moldovean, osos; * nouăzeci, spectaculos, BT, înjumătățit, după-amiază, o dată, un ,,o", anorganic, căpităneasă, făget; * binișor, ajutor!, nediferențiat, galben-pai, așadar, de prin, aprozar, C.F.R., imoral, Ștefan Gheorghidiu. Exemplificați: * un substantiv format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin derivare
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nu-i întrece! Am tovarăși doisprezece Și la brâu patru pistoale. Ceea ce supără îndeosebi pe cititorul de azi este erotica lui Alecsandri cu dulcegăria ei prea cunoscută. Zamfira cu umedă "guriță", cu flori pe "sînișor" consultă luna asupra simțirii din "inimioară", când pasărea doarme cu capul "sub aripioară". Elena fusese o "frumoasă îngerelă cu albe aripioare", dătătoare de "plăceri încîntătoare" și "dulci sărutări". Doi flăcăi mușcă sânul a două fete și le sărută după numărul mărgelelor din salbă, apoi pleacă "cîntînd
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
obiectul durerii. Ienăchiță se exprimă, așadar, prin evitare sau deturnare. CÎnd tonul este mai direct liric și obiectul erotic mai bine determinat, vedem că poezia se constituie dintr-o suită de interogații care reprezintă tot atîtea aproximări ale sentimentului: „Spune, inimioară, spune Ce durere te răpune? Arată ce te muncește, Ce boală te chinuiește?...” Într-un loc (Zilele ce oi fi viu), Ienăchiță dezvăluie În acrostih identitatea hrăpărețului canar: Zoica, urmată de Îndată de un cuvînt ce traduce starea psihică a
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
e Sburătorul, cel care fură mințile fetelor și dispare. Sentimentul de lîncezeală și așteptare, de suferință nedeterminată (pe care Îl notează și Heliade Rădulescu și, mai tîrziu, Arghezi) trece peste pragul diminutivelor: „Inima-mi jălește, Dar nu știu ce vrea; Nu știu ce dorește Inimioara mea. Căci aude șoapte Fremăte de zbor, Ș-apoi blînde șoapte Ce-i șoptesc din nor.” Crai-nou, Sburătorul și alte poeme prefigurează mitul luceafărului, Însă Alecsandri nu complică drama incomunicării și n-o spiritualizează prea mult. Sburătorii iau chipurile voinicilor
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Împotrivire”...) trebuie ca să existe prieteșugul cu credință: „dar din ceruri”. El netezește calea iubirii pregătind sufletul să primească simbatiea, mila, credința. Toate acestea ajută la Înfăptuirea unei mari prefaceri: „Din prieteșugul dulce În amori cu Înfocare, Ah, crede-mă-ți, inimioară, că o așa Înălțare Dintr-o norocire mică În norocirea cea mare Suie pe om lîngă Îngeri și lîngă dumnezeire Și-l face trăind să guste a raiului fericire...”. Însă pînă a ajunge la „stepîna acea mare”, cît efort, ce
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Ce mot vaut pour toutes sortes de mouvements et de désire, mais ce qui est constant, c’est que le coeur se constitue en objet de don - soit méconnu, soit rejeté*). Inima lui Conachi este cît se poate de darnică. Inimioara femeii este Însă mai reținută. Nu se-nduplecă ușor... „Di pi inima [lui]”, totul ar merge repede și bine, dar „di pi inima [ei]”, nu: „Numai inimioara ta Nu să poate-ndupleca Să mă mîngîie măcar După atîta oftat Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
soit méconnu, soit rejeté*). Inima lui Conachi este cît se poate de darnică. Inimioara femeii este Însă mai reținută. Nu se-nduplecă ușor... „Di pi inima [lui]”, totul ar merge repede și bine, dar „di pi inima [ei]”, nu: „Numai inimioara ta Nu să poate-ndupleca Să mă mîngîie măcar După atîta oftat Cu care te-am supărat, Fără să cunosc vrun har.” O particularitate a lui Conachi este că nu cunoaște conflictul dintre inimă și rațiune. Sau nu În acele
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
inima „se despică”, În Scrisoare către Zulnia aceeași inimă se sfarmă „de săgeți și de cuțite”. Conachi Înregistrează și amețeala („dar ce-i amețeala asta de care mă văz cuprins?”), junghierea inimii și, din nou, despicarea inimii, risipirea trupului: „Despice-să inimioara În bucăți ca de cuțît. Răsîpească-să tot trupul și să facă praf În vînt.” Un sindrom teribil este catalepsia, Înlemnirea trupului. Conachi trece și prin această Încercare: „Trupule, de acu-nlemnește”... după care cunoaște senzația insuportabilă de surpare a corpului
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de fericire, Măi aprinsă că o stea, Soarele pe cer urcând, Le surâde cald și blând. Luna martie Martie-a venit Zăpadă se topește Prin grădini acum Iarbă se ivește. Dragii de copii, Veseli și zglobii, Poartă mărtișoare Cruci și inimioare. Micul ghiocel Că un clopoțel Alb și frumușel Răsare și el. 98 De pe-o bună dimineață De pe-o „bună dimineață” Cu tulpina de cârcel, A sărit un gândăcel Cu mustățile de ață. Alți gândaci mărunți și roșii, Care
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
poziție dreaptă. Mormântul sarmatic descoperit la Hrușca cuprinde obiecte de inventar funerar sarmatic: pandativ din foiță de aur de formă cilindrică, având două urechiușe de prindere amplasate câte una la fiecare capăt, corpul decorat cu trei celule de forma unor inimioare stilizate, realizate din fir de aur și umplute cu sticlă iar dimensiunile de 1,2 cm diametrul și 2,5 cm - lungimea; mărgea din carneol de culoare vișinie de formă rotundă, bine șlefuită, având lungimea de 1,5 cm și
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
Nefrologie │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────────────┘ MEDICI DENTIȘTI 1. Dr. Caragața Dumitru FARMACIȘTI 1. Fărm. Stoica Fevronia ASISTENȚI MEDICALI/MOAȘE 1. Panțîru Florentin MUNICIPIUL BUCUREȘTI MEDICI ┌───────────────────────���─────────┬────────────────────────────────┐ │ Numele și prenumele │ Specialitatea Dr. Bălășan Cristina │Medicină de urgență Prof. dr. Calistru Petre │Boli infecțioase Conf. dr. Cojocaru Inimioara │Neurologie Dr. Dobrescu Iuliana │Psihiatrie pediatrica Prof. dr. Dorobanțu Maria │Cardiologie Dr. Franciuk Tereza Dr. Grancea-Nanoveanu Simona │Medicină sportivă Dr. Lache Marinela Medicină de laborator Dr. Lupulescu Doina Prof. dr. Stoica Victor Medicină internă Prof. dr. Stoicescu Silvia │Neonatologie Prof.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182957_a_184286]
-
Nefrologie │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────────────┘ MEDICI DENTIȘTI 1. Dr. Caragața Dumitru FARMACIȘTI 1. Fărm. Stoica Fevronia ASISTENȚI MEDICALI/MOAȘE 1. Panțîru Florentin MUNICIPIUL BUCUREȘTI MEDICI ┌─────────────────────────────────┬────────────────────────────────┐ │ Numele și prenumele │ Specialitatea Dr. Bălășan Cristina │Medicină de urgență Prof. dr. Calistru Petre │Boli infecțioase Conf. dr. Cojocaru Inimioara │Neurologie Dr. Dobrescu Iuliana │Psihiatrie pediatrica Prof. dr. Dorobanțu Maria │Cardiologie Dr. Franciuk Tereza Dr. Grancea-Nanoveanu Simona │Medicină sportivă Dr. Lache Marinela Medicină de laborator Dr. Lupulescu Doina Igienă Prof. dr. Stoica Victor Medicină internă Prof. dr. Stoicescu Silvia │Neonatologie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248114_a_249443]
-
Nefrologie │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────────────┘ MEDICI DENTIȘTI 1. Dr. Caragața Dumitru FARMACIȘTI 1. Fărm. Stoica Fevronia ASISTENȚI MEDICALI/MOAȘE 1. Panțîru Florentin MUNICIPIUL BUCUREȘTI MEDICI ┌─────────────────────────────────┬────────────────────────────────┐ │ Numele și prenumele │ Specialitatea Dr. Bălășan Cristina │Medicină de urgență Prof. dr. Calistru Petre │Boli infecțioase Conf. dr. Cojocaru Inimioara │Neurologie Dr. Dobrescu Iuliana │Psihiatrie pediatrica Prof. dr. Dorobanțu Maria │Cardiologie Dr. Franciuk Tereza Dr. Grancea-Nanoveanu Simona │Medicină sportivă Dr. Lache Marinela Medicină de laborator Dr. Lupulescu Doina Igienă Prof. dr. Stoica Victor Medicină internă Prof. dr. Stoicescu Silvia │Neonatologie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248113_a_249442]