KorAP: Find »[drukola/base=inorog & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...22 23 24 ...31 >

772 matches

Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405

de grotescul târâtor: În scurt, pe Biruință dragostele o biruiră, și Diana Afroditis a să face priimi"48. Doar că, știe bine versatul vrăjitor, există un singur leac împotriva infertilității fetei puterea curativă a cornului Inorogului: Între a lumii jigănii Inorogul să află carile în vârvul cornului mare vârtute poartă și împotriva a toată pătimirea putere are. Deci, vreodânăoară cu dânsul a te împreuna de ți să va tâmpla, pre cât vii putea în prieteșugul lui vârtos a te lega silește

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
în prieteșugul lui vârtos a te lega silește, că el numai pântecele Biruinței spre roada simențiii neamului tău a deșchide poate"49. Prin urmare, singurul scop al Hameleonului paralizat de iubirea pentru tânăra sa soție, este să îl determine pe Inorog să își atingă cornul de pântecele Biruinței. În acest scop se pune în slujba sa fără nici o plată, dar, cu toate insistențele, rezultatul este același: refuzul consecvent al unicornului. Strategia nu este însă lipsite de nuanțe, iar insinuările sunt și

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
porunceam. Ce împietrită inima lui nicicum spre stârpirea pântecelui ei a să milostivi nu s-au muiat, ce în zavistiia neamu lui și semințiii mele neclătit au statut"50. Hameleonul încearcă, de fapt, să i-o ofere pe soția sa Inorogului. Atingerea pântecelui ei cu cornul magic are, în mod evident, o încărcătură lascivă. Erotismul nu are cum să fie ignorat din această ecuație cu o singură, dar nerezolvabilă, necunoscută: puterea nobilului animal de a se abține, de a ignora ceea ce

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
a ignora ceea ce pentru orice alt muritor ar fi hipnotizant atracția erotică pe care Biruința o emană. Răspunsul său este simplu și fără echivoc: "precum el Dianii, și nu Afroditii, să fie închinat apofasisticos mi-au răspuns"51. Prin urmare, Inorogul se închină înțelepciunii, nu iubirii. El alege abstinența, reușind să-și controleze simțurile, dovedindu-și, în acest fel, nu doar puritatea și perfecțiunea, ci și superioritatea față de celelalte ființe pământești. El trăiește în lumea vaporoasă a spiritului. Să ne luăm

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
el să fie capturat sau ucis. Atunci când animalul este adormit în poala fecioarei, vânătorul îl împunge, în iconografia medievală, cu sulița în coaste 52. Gestul este mai mult decât explicit, animalul devenind o imagine a lui Hristos. În alegoria cantemiriană, Inorogul refuză cu detașare să respecte acest scenariu. Pare un inorog erudit, conștient de propriul rol, cunoaște foarte bine legenda și știe ce trebuie să evite pentru a nu se lăsa prins și a nu confirma încă o dată acest tipar. E

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
în poala fecioarei, vânătorul îl împunge, în iconografia medievală, cu sulița în coaste 52. Gestul este mai mult decât explicit, animalul devenind o imagine a lui Hristos. În alegoria cantemiriană, Inorogul refuză cu detașare să respecte acest scenariu. Pare un inorog erudit, conștient de propriul rol, cunoaște foarte bine legenda și știe ce trebuie să evite pentru a nu se lăsa prins și a nu confirma încă o dată acest tipar. E, ca să spun așa, un unicorn redus la stadiul de emblemă

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
un principe inițiat în subteranele politicii. Elvira Sorohan observă foarte bine acest aspect esențial: "Acceptarea sclaviei erotice se asimilează simbolic vânătorii, o coborâre la condiția existenței comune muritorului, ființa mărginită, înlănțuită. Acest aspect legendar se destramă deliberat în Istoria ieroglifică. Inorogul refuză cu cinism rugămintea de a fertiliza fecioara, născută din laptele virginal, evitând astfel tragedia sacrificiului ființei sale, dedicată altei cauze, năzuind spre absolut"53. Acest comentariu merită continuat. Cred că este vorba de o situare polemică premeditată a lui

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
este vorba de o situare polemică premeditată a lui Cantemir în raport cu tradiția medievală, căci el refuză să respecte exact elementul esențial al poveștii care făcea posibil sacrificiul și transforma unicornul într-o imagine hristică. Nedând satisfacție atracției tradiționale față de fecioară, Inorogul lui Cantemir curmă un scenariu bine pus la punct, ieșind din tipologia spiritalis unicornis. El este o ființă rațională, independentă, capabilă să-și controleze, cu maximă luciditate, propriul destin. Iese din liniile bestiarului medieval, creștin, nu se mai înscrie în

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
nu se mai înscrie în lumea desenată de Dumnezeu, în care fiecare ființă joacă un rol prestabilit, ca manifestare a intenției divine. Este o atitudine raționalistă, modernă, aș îndrăzni să afirm, care desacralizează simbolul și îl mută în istorie. Cornul inorogului de la simbolul spiritual la valoarea pecuniară Ceea ce respectă în schimb Cantemir este cealaltă mare proprietate a unicornului, atestată de mai toate bestiarele, enciclopediile de după Evul Mediu. Ușor-ușor, în fața imaginii fecioarei cu licorn, câștigă teren aspectul referitor la puterea curativă a

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
simbolul spiritual la valoarea pecuniară Ceea ce respectă în schimb Cantemir este cealaltă mare proprietate a unicornului, atestată de mai toate bestiarele, enciclopediile de după Evul Mediu. Ușor-ușor, în fața imaginii fecioarei cu licorn, câștigă teren aspectul referitor la puterea curativă a cornului inorogului. S-a văzut că el era prioritar în sursele antice, dar, câteva secole, a fost împins în umbră și, în vremea Renașterii, iese din stand by și se actualizează cu o energie care aruncă în umbră tiparul consacrat al fecioarei

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
sunt descrise minuțios de cei care le pot cerceta, iar puterea lor, în fapt foarte târziu testată și atunci, se va vedea, cu rezultate dezamăgitoare, este, în primul rând, simbolică. Desigur, după cum observă Jung, vasele confecționate din pretinsul corn de inorog au o strânsă legătură cu un artefact mitic, anume ""cupa salvării", adică Sfântul Potir, caliciul euharistic și cu pocalul utilizat ca oracol"54. Fapt este că, spre finalul Evului Mediu, începe să circule această credință în forța curativă a cornului

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
și cu pocalul utilizat ca oracol"54. Fapt este că, spre finalul Evului Mediu, începe să circule această credință în forța curativă a cornului de licorn. Prin urmare, imaginii-tip a fecioarei cu unicorn i se asociază și cea a inorogului care își înmoaie cornul în apa unei fântâni sau a unui lac, pentru a o purifica. Este ipostaza în care apare animalul în foarte multe reprezentări, printre care, pentru cine știe să caute, și în panoul din stânga din Grădina deliciilor

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
Foarte interesant este că, într-un Fiziolog târziu, redactat de către Damaschin Studitul în secolul al XVI-lea și care a cunoscut o traducere în limba română către finele secolul al XVIII-lea, apare acest element: "Are încă și alt obicei inorogul, că înlăuntru în adâncimea pustiei nu să află râuri sau izvoară, ci numai din ploaie să adună câtă puțină apă prin gropile pământului și aceeași de soare să face amară. Deci să adună toate hiarăle ca să bea și nu pot

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
sau izvoară, ci numai din ploaie să adună câtă puțină apă prin gropile pământului și aceeași de soare să face amară. Deci să adună toate hiarăle ca să bea și nu pot, că este amară. Pentru aceasta așteaptă până va veni inorogul să bea și după ce vine, când să pleacă să bea, își moaie cornul său în apă de îndulcește apa și bea întâi el, apoi celelalte hiară. Și acolo unde sunt hiarăle și așteaptă pre inorog să împreună streine cu streine

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
aceasta așteaptă până va veni inorogul să bea și după ce vine, când să pleacă să bea, își moaie cornul său în apă de îndulcește apa și bea întâi el, apoi celelalte hiară. Și acolo unde sunt hiarăle și așteaptă pre inorog să împreună streine cu streine hiară și să fac ciudate împreunări între hiară: adecă pardosul să împreună cu cămila și să face pardos-cămilă. Iarăși lupii de la India să împreună cu cânii de acolo și fac zăvozi; asemenea pardoșii să împreună cu leoaicele și

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
a unei alte fertile erori de traducere, ele îi sunt atribuite, în unele reprezentări, lui Moise 58. Cea mai cunoscută dintre acestea este, fără îndoială, statuia lui Michelangelo, din biserica San Pietro in Vincoli din Roma. Oricum, proprietatea cornului de inorog nu se datorează doar ideii de forță brută. Există și o puternică filieră spirituală la care el face trimitere și care explică, de fapt, marele succes: "Acest corn este deci săgeata spirituală, raza soarelui, atribut al zeilor sau al celor

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
fie interpretată aici nu în sensul alegoriei cornului abundenței de la greci, ci la un nivel mai înalt. Simbolul unicornului ne transmite fecunditatea spirituală, unicornul care simbolizează, de fapt, puritatea neputând întruchipa altceva decât energia spirituală"59. Sigur, pentru medieval, imaginea inorogului care, cu o simplă atingere a cornului său, purifică apa otrăvită de un dragon (simbol al diavolului) sau informația privitoare la potențialul său curativ, pe care o primește din nenumărate surse, ține nu neapărat de ordinea evidenței, cât de cea

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
de erudiție același Bruno Faidutti, de la finele secolului al XVI-lea, naturaliștii sau medicii îndrăznesc să neglijeze, ba uneori chiar să respingă fățiș mare parte din ingredientele mitului creștin medieval, arătând interes doar pentru eventualele utilități medicinale ale cornului de inorog 63. Deloc întâmplător, tot în această perioadă, credința în efectul atot-tămăduitor al cornului este foarte puternică, iar prețurile care se pretind și se oferă în schimbul acestei comori ating apogeul. Și totuși, în 1579, apare o lucrare de mare amploare, semnată

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
și dificil de ignorat. Epoca incredulității a început. Cu toate acestea, lucrarea este aprig contestată de colegii săi medici atitudine care nu exclude și un anumit interes din partea patronilor acestora, posesori ai unor artefacte avantajos evaluate, realizate din corn de... inorog. Odată deschisă, dezbaterea nu mai poate fi oprită. Sfârșitul mitului unicornului a început. Antoine Schnapper 65 descrie apariția acestei incredulități, care echivalează cu izgonirea unicornului din istorie în mit, din spațiul credibilului, al realității măcar virtuale, în cel al imaginarului

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
fie, treptat, îndepărtat din cadrul realului). În secolul al XVI-lea debutează dezbaterea sistematică pe tema existenței unicornului și a calităților cornului său: în 1566, la Veneția, apare Discorso de Andrea Marini, Medico, contra la falsa opinione dell'Alicorno; italianului legenda inorogului i se părea o nebunie. În replică, apare în limba latină o carte a lui Andrea Bacci, medic al papei și profesor de botanică la Roma: Alicorno. Discorso della natura dell'Alicorno & delle sue virtù eccellentissime, în care se suține

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
În replică, apare în limba latină o carte a lui Andrea Bacci, medic al papei și profesor de botanică la Roma: Alicorno. Discorso della natura dell'Alicorno & delle sue virtù eccellentissime, în care se suține veridicitatea proprietăților miraculoase ale cornului inorogului. În 1645, se publică tratatul lui Caspar Bartholin, de 400 de pagini, în 37 de capitole, cu referințe la 600 de autori, De Unicornu Observationes Novae, reeditat de Caspar II în 1678, în care autorul se arată sceptic în privința virtuților

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
în privința virtuților curative, dar nu neagă existența unicornului. În fine, în 1621 vine lovitura de grație: descoperirea narvalului. Gèrard Mercator, în Atlas minor, descriind Islanda, notează că dintele cel lung al narvalului a fost considerat de unii drept corn de inorog. Suficient cât să stârnească demitizarea. În 1638, un discurs public al lui Worm la Copenhaga stabilește identificarea narval-unicorn. Și totuși, remarcă cercetătorul francez, "ceea ce a ucis unicornul a fost mai puțin știința lui Worm (la urma urmelor, existența unui unicorn

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
că adesea mitul este mai puternic decât evidența. Dar, din păcate (da, din păcate!), atitudinea lui Leibniz trebuie înregistrată în rândul firav al curiozităților cu valoare de excepție. Lumea s-a schimbat radical, unicornii nu mai au loc în ea. Inorogul lui Cantemir și cornul său miraculos În urma acestei discuții, profit de un lucru care se poate observa cu ușurință: exact în epoca lui Cantemir era în mare efervescență o atitudine incredulă legată de existența acestui animal mitologic. Mai mult decât

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
să primească o investitură semnificativă: "Strutocamilii, după chipul ce din fire are și din ocrotirea Corbului cea tare, între alalte dihănii și cornul cel de putere să i să dea, căci partea Corbului clironomiia Vulturului are"69. (s.m.) Amănunt important, Inorogul încă nu a intrat în scenă. Dar autorul are deja grjă să îi pregătească apariția, strecurându-i cititorului ideea că, de vreme ce el este unicul purtător al cornului magic, lui și numai lui i se cuvine puterea. Și nu doar ca

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
se cuvine puterea. Și nu doar ca urmare a originii sale nobile, nu doar din motive de genealogie, ci dintr-un temei mult mai serios: asta este voința divină, acestea sunt legile firești ale lumii. În plus, principala trăsătură a Inorogului în alegoria cantemiriană este puterea purificatoare a cornului său. Lucru prompt observat de Gabriel Mihăilescu: "Proprietățile vindecătoare și purificatoare ale cornului fabulos al Inorogului supradetermină în chip esențial conturul mitic al personajului lui Cantemir"70. De fapt, această mare calitate

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]