688 matches
-
acceptând regulile jocului sau căutând să le modifice În favoarea sa. În primul caz, ea luptă concentrându-se asupra factorilor-cheie de succes admiși de toți și Își asigură competențele tradițional recunoscute. În al doilea caz, mult mai complex, firma caută să inoveze de o manieră decisivă tot ceea ce privește conceperea și materializarea activității sale. Intersectarea celor două criterii, câmpul concurențial și regulile jocului, permite construirea unui tablou pe care consultanții firmei McKinsey l-au numit eșichierul strategic, prezentat În figura 19. Fig
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
metodologia”. Inovația de succes trebuie să se desfășoare sistematic, având un scop bine determinat. Gary Hamel, considerat cel mai influent strateg al țărilor avansate, afirmă că „doar inovația creează prosperitate”. El cere schimbări radicale În lumea afacerilor, Îndemnând firmele să inoveze continuu, nu doar În perioada crizei. În opinia sa, cele mai multe dintre metodele care au dus la creșterea profiturilor și a dividendelor În ultimul deceniu și-au atins limitele. A existat o creștere explozivă a cheltuielilor legate de tehnologie și IT
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
șanse reale de reușită; - să diversifici excesiv - atenția trebuie concentrată asupra unui singur lucru; inovațiile care se Îndepărtează prea mult de esență și nu sunt promovate În mod unitar de un grup omogen rămân doar la stadiul de idei; - să inovezi pentru viitor - orice inovație trebuie să se bazeze de la bun Început pe o piață din prezent și pe suficiente cunoștințe, chiar dacă va atinge maturitatea abia după 20 sau 25 de ani. De exemplu, primele modele de computere din anii ’50
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
a trecut cu vederea mutarea postbelică survenită În comportamentul, perspectivele și valorile unui mare număr de consumatori; În locul segmentării socio-economice, conform venitului de grup, piața s-a restructurat potrivit stilurilor de viață. În schimb, „Bloomingdale” a Înțeles modificarea și a inovat o nouă imagine a vânzării cu amănuntul. În concluzie, succesul neașteptat nu constituie o ocazie de inovare. El impune inovație, cu respectarea tuturor principiilor sale, de-a lungul mai multor etape succesive: În primul rând, compania trebuie să observe succesul
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Într-o ocazie de inovare; • exploatarea unui succes neprevăzut impune o serie de obligații, precum dedicarea și sprijinul conducerii, distribuirea personalului celui mai performant (nu a celui de care se pot dispensa celelalte departamente) etc.; • În final, compania trebuie să inoveze, transformând ocazia oferită de succesul neprevăzut Într-un avantaj distinctiv și câștigând avans În fața celorlalți concurenți. Exemplul cel mai ilustrativ al unei astfel de inovații l-a constituit expansiunea firmei Matsushita pe piața televizoarelor. La Începutul anilor ’50, Matsushita era
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
abordarea strategică, distinge următoarele categorii: - adepții metodei „costuri și prețuri joase” (10% dintre firme); - cei care dezvoltă În mod selectiv cupluri produse/piețe (21%); - cei atașați de marcă (14%); - adepții strategiei „preț-performanță” (47%), care caută să anticipeze cererea și să inoveze pentru a crește valoarea și competitivitatea produsului la preț constant. A patra tipologie, abordarea tehnologică, evidențiază trei categorii de firme: 1) cu practică tehnologică intensă (33%) - alocă 5% din cifra de afaceri pentru cercetare-dezvoltare; 2) cu practică tehnologică difuză (21
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
acestui demers necesită luarea În considerare a unor criterii de selecție mult mai complexe decât cele folosite În mod obișnuit pentru selecționarea unui subcontractant. Prețul rămâne un criteriu esențial, dar este completat de o evaluare a capacității furnizorului de a inova, a investi și a produce. Pentru a fi selecționat, furnizorul trebuie să accepte teste de evaluare. Comportamentul actorilor nu este fundamental diferit de situația unei subcontractări tradiționale, motiv pentru care marketingul achizițiilor este asimilat cu parteneriatul vertical. Nimic nu ne
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
echipe cu sarcini specifice; - crearea unui sistem de recrutare, instruire și verificare profesională a managerilor. În practică, aceasta se desfășoară total nesatisfăcător, iar tendințele pe termen lung ale productivității muncii oferă prea puține informații cu privire la efortul firmelor românești de a inova, produce și Înfrunta concurența. Anumite ramuri industriale joacă un rol decisiv În cadrul competitivității și creșterii productivității muncii pe termen lung, fie pentru că exercită efecte de antrenare tehnologică, fie pentru că alte ramuri depind de ele. Aceste sectoare strategice pot influența slab
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
fost susținuți de guvernele lor, cu excepția Spaniei și Marii Britanii, care nu puteau avea pretenții. Constructorii americani și europeni acuză sistematic Japonia de practicarea unui protecționism netarifar foarte eficient. Acordurile constructorilor de automobile În domeniul cercetării-dezvoltării rezultă din necesitatea de a inova rapid și intens, mai ales când cunoștințele lor solicită resurse costisitoare și greu de obținut. Odată cu sfârșitul anilor ’80, inovația dobândește un rol decisiv În jocul concurențial. Inovația de produs este esențială, mai Întâi ca argument de vânzare și pentru
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
se va dovedi mai întâi în romanul Enigma Otiliei, criticul proiectează aceeași viziune în Istoria literaturii române de la origini până în prezent, unde opțiunea lui se îndreaptă spre proza obiectivă, de tip balzacian, exprimând mari rezerve față de romanul analitic modern, structural inovat de Marcel Proust sau de André Gide, autori care nu-i plac. Istoria literaturii române..., având ca model pe De Sanctis și Thibaudet, este prima istorie completă a literaturii noastre după aceea a lui N. Iorga, dar, spre deosebire de aceasta, folosind
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
cei europeni. Pentru că orice s-ar spune, prin integrarea în structurile europene, statul național român a transferat o parte din competențele ce țin de suveranitatea și independența lui. Statul național rezistă numai dacă promovează valori europene, are forța de a inova și de a construi economic și cultural în spațiul european. Spațiul public european derivă în mod logic din existența instituțiilor europene. Un spațiu public european se impune de la sine atât timp cât sunt supuse dezbaterii decizii importante pentru opinia publică europeană. Pentru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
neologism nivelul redactării, dar a valorificat stilistic și întâlnirea împrumuturilor, respectiv a creațiilor lexicale cu elementul regional, popular sau familiar. A înnoit modalitățile de organizare formală a discursului; a reevaluat, inclusiv prin prelucrări specifice parodiei, anumite structuri de text. A inovat limbajul figurativ, depășind tiparele catacretice ale vremii prin autentică și neașteptată sensibilizare; a valorificat deopotrivă modelul stilistic occidental și pe cel specific creației folclorice românești. Inovațiile și intuițiile artistice consemnate în scrierile pe care Dimitrie Cantemir le-a redactat în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
acestuia. More arăta astfel că acest ideal, care ar crea o dată pentru totdeauna "o societate fericită pentru un popor virtuos", era, pentru epoca lui cel puțin, o iluzie. Utopiile au înflorit ulterior în secolul al XVII-lea, dar numai una inovează cu adevărat: în The New Atlantis ⁄ Noua Atlantidă (1627)13, Francis Bacon se interesează mai puțin de organizarea unei societăți, desigur înfățișată ca ideală, și mai degrabă de o posibilă reformă a științei, în ideea că progresele științifice actuale și
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
gen a fost influențată de intervenția editorilor, îndeosebi a lui Jules Hetzel, apoi a lui Hugo Gernsback și John W. Campbell Jr., apropiați de publicarea revistelor pulp, apoi a celorlalte reviste și, în fine, a romanelor. Editorul J. Hetzel a inovat cel dintâi în această direcție, făcându-l pe Verne să semneze un contract care specifica publicul vizat și accentua aspectul didactic al textelor sale. Acestea utrebuia să întrețină excelente raporturi cu știința, sub aparența divertismentului. Prin dinamismul său și traducerile
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
schimbările mediului sau a interacțiunii cu "ceilalți". Și oferă acces la fantasmele personajelor sau la îndoielile lor existențiale, cum se poate vedea la Ballard și la anumiți autori ulteriori mișcării New Wave. Însă, în ciuda invențiilor tematice, SF-ul nu a inovat materia narativă. Să folosești un robot drept detectiv, cum face Asimov în Caverne de oțel, îți permite, ce-i drept, să ai o perspectivă diferită aupra intrigii polițiste. În Stand on Zanzibar ⁄ Zanzibar (John Brunner, 1968)101, autorul multiplică punctele
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
integrate în atitudinea să, dacă acest lucru nu are ca rezultat îmbunătățirea muncii sale cotidiene. Fie că încearcă sau nu să contribuie la ameliorarea performanței generale, a priori statutul și poziția să nu se vor schimba. Chiar dacă el încearcă să inoveze și să-și îmbunătățească activitatea, dependentă să de inerția colegilor și superiorilor ierarhici (care nu dispun nici ei de obiective formale) riscă să îl descurajeze puternic. . Demotivare și frustrări Prinși în angrenajul sistemului, funcționarii publici se simt adesea neputincioși și
STRATEGIA din 4 octombrie 2001 Guvernului privind accelerarea reformei în administratia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165029_a_166358]
-
esențială și dinamica a unei economii de piață deschise și competitive. Drepturile de proprietate intelectuală promovează concurență dinamică, încurajând agenții economici să investească în dezvoltarea de produse și procedee noi sau îmbunătățite. La fel și concurența, obligă agenții economici să inoveze. De aceea, atât drepturile de proprietate intelectuală cât și concurența sunt necesare promovării inovării și asigurării unei exploatări în condiții concurențiale. 7. Cu ocazia evaluării acordurilor de licență conform art. 5 din lege se va ține seama de faptul că
ORDIN nr. 148 din 23 iunie 2005 pentru punerea în aplicare a Instrucţiunilor privind aplicarea art. 5 din Legea concurentei nr. 21/1996 acordurilor de transfer de tehnologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169509_a_170838]
-
conform art. 5 din lege se va ține seama de faptul că pentru crearea drepturilor de proprietate intelectuală sunt implicate adesea investiții substanțiale, care determină anumite riscuri. Pentru a nu limită concurență și a menține motivația pentru inovare, celui care inovează nu trebuie să-i fie îngrădit exercițiul drepturilor de proprietate intelectuală profitabile. Din aceste motive, este normal ca inovatorul să fie liber să pretindă pentru proiectele de succes o compensație suficientă pentru menținerea motivației de a investi, ținând seama și
ORDIN nr. 148 din 23 iunie 2005 pentru punerea în aplicare a Instrucţiunilor privind aplicarea art. 5 din Legea concurentei nr. 21/1996 acordurilor de transfer de tehnologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169509_a_170838]
-
exploateze propria să tehnologie. Există, de exemplu, puține șanse că acesta să fie cazul atunci cand licentiatorul este îndreptățit să rezilieze acordul de licență imediat ce licențiatul începe să producă pe baza propriei tehnologii concurente. Un asemenea drept nu descurajează licențiatul să inoveze, deoarece acordul nu poate fi reziliat decât atunci când o tehnologie viabilă din punct de vedere comercial a fost realizată și atunci când produsele fabricate cu ajutorul acestei, tehnologii sunt gata pentru a fi comercializate. 6. Retragerea beneficiului aplicării regulamentului exceptări pe categorie
ORDIN nr. 148 din 23 iunie 2005 pentru punerea în aplicare a Instrucţiunilor privind aplicarea art. 5 din Legea concurentei nr. 21/1996 acordurilor de transfer de tehnologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169509_a_170838]
-
esențială și dinamica a unei economii de piață deschise și competitive. Drepturile de proprietate intelectuală promovează concurență dinamică, încurajând agenții economici să investească în dezvoltarea de produse și procedee noi sau îmbunătățite. La fel și concurența, obligă agenții economici să inoveze. De aceea, atât drepturile de proprietate intelectuală cât și concurența sunt necesare promovării inovării și asigurării unei exploatări în condiții concurențiale. 7. Cu ocazia evaluării acordurilor de licență conform art. 5 din lege se va ține seama de faptul că
INSTRUCŢIUNI din 23 iunie 2005 privind aplicarea art. 5 din Legea concurentei nr. 21/1996 acordurilor de transfer de tehnologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169549_a_170878]
-
conform art. 5 din lege se va ține seama de faptul că pentru crearea drepturilor de proprietate intelectuală sunt implicate adesea investiții substanțiale, care determină anumite riscuri. Pentru a nu limită concurență și a menține motivația pentru inovare, celui care inovează nu trebuie să-i fie îngrădit exercițiul drepturilor de proprietate intelectuală profitabile. Din aceste motive, este normal ca inovatorul să fie liber să pretindă pentru proiectele de succes o compensație suficientă pentru menținerea motivației de a investi, ținând seama și
INSTRUCŢIUNI din 23 iunie 2005 privind aplicarea art. 5 din Legea concurentei nr. 21/1996 acordurilor de transfer de tehnologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169549_a_170878]
-
exploateze propria să tehnologie. Există, de exemplu, puține șanse că acesta să fie cazul atunci cand licentiatorul este îndreptățit să rezilieze acordul de licență imediat ce licențiatul începe să producă pe baza propriei tehnologii concurente. Un asemenea drept nu descurajează licențiatul să inoveze, deoarece acordul nu poate fi reziliat decât atunci când o tehnologie viabilă din punct de vedere comercial a fost realizată și atunci când produsele fabricate cu ajutorul acestei, tehnologii sunt gata pentru a fi comercializate. 6. Retragerea beneficiului aplicării regulamentului exceptări pe categorie
INSTRUCŢIUNI din 23 iunie 2005 privind aplicarea art. 5 din Legea concurentei nr. 21/1996 acordurilor de transfer de tehnologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169549_a_170878]
-
4, parter, sc. B, ap. 43 sector 6 țel: 3264744; 0744528612 2510 S.C. E.B. CONTAB EXPERT S.R.L. 18660 BARASCU GH.MIHAELA (n. 1976) Aleea Sandulesti nr. 2, bl. OD7, sc. C, ap. 107, sector 6 țel: 4133688; 0723354883 2920 S.C. INOVA ASSOCIATES S.R.L. 18326 BĂRBĂCUȚI I. MIHAELA FLORINA (n. 1970) Str. Ghirlandei nr. 1A bl. N13, sc. 3, et. 1, ap. 34 sector 6 țel: 7695967; 0744585286 1368 S.C. CONTEX PROFESIONAL SERVICES S.R.L. 17897 BARBU A.CECILIA Str. N.Pascu nr.
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
Sc. 3, Et. 4, Ap. 81, Sector 3 țel: 0723354883 Tutori de stagiu: MATEI C.NICOLAIE (EC) 1754 SC INGI ACCOUNTING S.R.L. Str. Nicolae Kirilov Nr. 6, Sector 2 țel: 2317245 Tutori de stagiu: ABDULA B.INGI (EC) 2920 SC INOVA ASSOCIATES S.R.L. Aleea Sandulesti Nr. 2, Bl. OD7, Sc. 3, Et. 6, Ap. 107, Sector 6 țel: 4505730 Tutori de stagiu: BARASCU GH.MIHAELA (EC) 1186 SC INTERCONT 2001 - EXPERTIZĂ CONTABILĂ S.R.L. Calea Floreasca Nr. 65, Sector 1 țel: 3313876
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
tehnici, produse informatice și metodologii. Grupe de bază componente: 2501 Cercetători și asistenți de cercetare în informatică 2501 CERCETĂTORI ȘI ASISTENȚI DE CERCETARE ÎN INFORMATICĂ Cercetătorii și asistenții de cercetare în informatică efectuează cercetări avansate și aplicative în domeniul informaticii; inovează tehnologiile și mijloacele de prelucrare a informației; efectuează cercetări suport, inclusiv privind metodologii, norme și standarde specifice; identifica soluții conceptuale tehnice și organizaționale de informatizare; întocmesc comunicări științifice și rapoarte de cercetare în domeniul informaticii. Ocupații componente: 250101 cercetător în
ORDIN nr. 1.949 din 9 mai 1995 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupatiilor din România (C.O.R.). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201938_a_203267]