8,637 matches
-
rostul numai în măsura în care va plămădi și cultiva, în mintea celor care o studiază, puterea iubirii spre dezvoltarea ideilor la care el a ajuns. Observăm că dragostea și iubirea ce au stat la baza studiului său și pe care le-a inserat cu prisosință în creația sa, ne cheamă să le cultivăm în viața noastră și a semenilor noștri, din întreaga lume. Din această perspectivă putem spune că opera Părintelui Dumitru Stăniloae este izvorâtoare de iubire și comuniune, iar structura supremei iubiri
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE [Corola-blog/BlogPost/363188_a_364517]
-
în imagini nr. 42 / 1958, subiect c. Culturale. - U.R.S.S. - Imagini din jurnale de actualități sovietice: Teatrul Național din București face un turneu în U.R.S.S. Sunt prezentați câțiva actori: Alexandru Ciugaru în Trahanache, Radu Beligan în Dandanache. Sovetskaia Kultura inserează pe prima pagină reportajul despre spectacolele trupei. Revenirea festivă la București, Grigore Vasiliu Birlic printre cei ovaționați. Discursuri ale lui Sică Alexandrescu și Aurel Baranga. INAUGURAREA TEATRULUI NAȚIONAL DIN BUCUREȘTI România, 1973, reportaj Cu: Nicolae Ceaușescu, Elena Ceaușescu Producător: Săptămâna
EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A IX-A (HG MAXY) de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367784_a_369113]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > PRIETENIA Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 1649 din 07 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Sobrietate, zîmbete, gând arcuit Albastru înnotând spre infinit Atingeri, cântece, strune inserate In simfonii răstignite, necântate Gingășia, candoarea, inima valsului Demascare inocentă a neputinței falsului Negarea socratică, protecția zeilor Dansul păgân, înlănțuirea corifeilor Țipăt de rază în pulberi solare Vuiet vulcanic în ochi de ninsoare Unduiri carpatine în șoapte stelante Străluciri nebuloase
PRIETENIA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368071_a_369400]
-
rostul numai în măsura în care va plămădi și cultiva, în mintea celor care o studiază, puterea iubirii spre dezvoltarea ideilor la care el a ajuns. Observăm că dragostea și iubirea ce au stat la baza studiului său și pe care le-a inserat cu prisosință în creația sa, ne cheamă să le cultivăm în viața noastră și a semenilor noștri, din întreaga lume. Din aceast perspectivă putem spune că opera Părintelui Stăniloae este izvorâtoare de iubire și comuniune, iar structura supremei iubiri și
PARINTELE DUMITRU POPESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366864_a_368193]
-
cultică a misterului creștin, a tainei întâlnirii omului cu Dumnezeu este pentru tradiția bizantină memorial al unui eveniment trecut, imagine a unei Realități prezente și anunțarea împlinirii eshatologice. Misterul cultic (Kultmysterium) ca actualizare continuă a prezenței lui Iisus Hristos, se inserează astfel în cadrul vast al întregii iconomii a mântuirii, pe care o și iconizează și a cărui împliniri eficiente o reprezintă. Misterul liturgic 8 își are rădăcinile adânc înfipte în creștinismul primar și s-a conturat de la bun început pe bipolaritatea
DESPRE MISTERUL LITURGIC SI SFANTA EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366926_a_368255]
-
cu o replică intitulată „Noi suntem stânga autentică”, semnată de profesorul Gh. Ungureanu, președintele Partidului comuniștilor Nepeceriști (nu se menționează dacă ai filialei Argeș sau ai partidului ca întindere națională, dacă va fi având!). Ca un fel de contrareplică, este inserată știrea despre Marin Trușcă din Craiova, numele colegului evocatr de mine mai sus care, potrivit aceleiași surse, în ziua de 21 decembrie 1989, ispășea ultima condamnare politică. Și că, printre altele, acest partid, adept al pluralismului, vede în celelalte partide
FRONDA ŞI CĂTE CEVA DESPRE LAŞITĂŢI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367096_a_368425]
-
comentarii politice. Am văzut apoi o frumoasă poezie patriotică nesemnată, și am întrebat cine este autorul. Era același... Mirco. L-am întrebat apoi pe... Mirco dacă vrea să colaborăm, și a acceptat. I-am preluat un comentariu și l-am inserat în editorialul meu din „Cuvântul liber” - „România «tricourilor curate»”. Mi-a trimis apoi un grupaj de 60 aforisme și cugetări de tip bengalez, pe care ... - blasfemie! - le-am „europenizat”, așezându-le într-o formă cât mai apropiată percepției noastre de
PREDOSLOVIE, ADICĂ..., ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368576_a_369905]
-
asemenea adăugiri, eventuale colaterale..., și nici nu dorim să diminuăm câtuși de puțin din plăcerea particulară a cititorului, de a descoperi el însuși frumusețile textelor, sub farmecul lecturii, oferindu-i „chei” subiective de elucidare, nici disconfortul unui „deja vu” orgolios, inserat în demersul critic ocazional. Credem că aprecierile trebuie să aparțină, în fond, și nealterate, exclusiv cititorului, care el singur poate hotărî dacă să ne ia sau nu părtași la propriile sale revelații. Fiind doar o întâmpinare, iar nu un studiu
PROLEGOMENE LA IUBIRE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368718_a_370047]
-
Regal”, spune Răzvan Apetrei, directorul artistic al „Cameratei Regale”, „a cunoscut poate cea mai frumoasă înveșmântare muzicală în «Poema Română» de George Enescu. Tânărul geniu moldav, la vârsta de numai 15 ani a avut extrem de inspirata viziune de a o insera în deznodământul acestei capodopere, numerotată cu op., 1 în catalogul creației sale.”. Denumit inițial „Marș triumfal și primirea steagului și a Măriei Sale Prințul Domnitor”, a fost intonat fără text o perioadă, pentru ca în anul 1884 să-i fie însușite versurile
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
vie amintire și recunoștință compozitorilor, dirijorilor și coriștilor formați pe plaiurile Bucovinei” și face referire la corurile bisericești și laice prezentate „în fotografii care oglindesc puternic trăirea religioasă și națională a poporului român din Țara de Sus a Moldovei”. Albumele „inserează în mod cronologic data fondării corurilor, numele fondatorilor și dirijorilor formațiilor corale - însoțite de fotografii - precum și repertoriul interpretat de fiecare cor”, cu nota că materialul documentar informativ a fost „cules din cronicile parohiale, presa vremii, afișele concertelor, însemnările unor foști
„O FRESCĂ A MUZICII CORALE DIN BUCOVINA” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349036_a_350365]
-
a-și satisface unele dorințe proprii. Lecția de demnitate oferită de actriță este sublimă: ea s-a deplasat la fața locului, a vorbit cu localnicii, i-a încurajat, i-a susținut și s-a dedicat acestei cauze, necondiționat. Mariana Cristescu inserează în carte, multe „exerciții de admirație” - față de confrații de condei, semnalând aparițiile unor cărți remarcabile, dar și portretizându-i cu multă căldură și generozitate, specifice unui spirit de înaltă ținută artistică și morală. A te bucura de bucuria altora este
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
sprijinul generos al lui Georg Lecca, prilej cu care, Mariana Cristescu redă câteva extrase din cuvântul criticului de artă Dan Hăulică de la acest eveniment, un comentariu foarte pertinent, presărat cu vorbe de duh, în stilul reputatului critic. Un alt eveniment inserat în cartea de față este lansarea unui volum de versuri al lui Darie Ducan, „Lungi plantații la singular” - eveniment ce a avut loc la librăria târgumureșeană „Romulus Guga”, un foarte tânăr autor mureșean, membru al USR, cu un palmares editorial
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
la figurat. De dor și drag de țară, ca să se simtă cu adevărat „acasă” aici, în Ardeal, familia Patton și-a cumpărat o casă la Târgu-Mureș”. Evenimentele artistice constituie și ele subiecte demne de luat în seamnă și autoarea le inserează în carte cu multă căldură. „Zeno” este titlul articolului omagial dedicat scriitorului Zeno Ghițulescu, la 80 de ani, prilej de bilanț provizoriu al celor realizate în cele opt decenii și iată, 22 de volume nu sunt de ici de colo
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
un an de zile. Au răspuns, cu amabilitate și seriozitate, toate persoanele care au primit chemarea dumnealui. Imediat a stabilit o listă de funcții onorifice și lucrative, pe care a înaintat-o proaspătului secretar general de redacție pentru a o inseră în casetă tehnică a revistei. Așa arată lista în acel moment, precum s-a putut citi ulterior, la prima apariție a revistei: Membri de onoare : Academician prof. dr. Constantin Bălăceanu Stolnici - România; Acad. prof. dr. Ioan-Aurel Pop - Directorul Centrului de
REGATUL CUVÂNTULUI FURAT DE O REVISTĂ PIRAT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348502_a_349831]
-
primit de la doamna Viorela Codreanu Tiron pentru a-l corectă, numele meu nu a mai fost înscris în căsuța tehnică! De altfel, a disparut și materialul semnat de mine și primit, potrivit confirmării telefonice de doamna Viorela, pentru a fi inserat în revistă... Imediat după acest moment, am primit de la această doamnă o notă observatoare în care s-a declarat nemulțumită de aportul meu. Am trecut peste tonul și expresiile neprotocolare și am răspuns textual: "Draga mea, Nici nu am fost
REGATUL CUVÂNTULUI FURAT DE O REVISTĂ PIRAT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348502_a_349831]
-
au revenit gata de zbor. „Poimâine”supuse Miranda intrând în salon. „Felicitări, casă de piatră” au spus în cor Ionel și Anica apoi au savurat corul care le ura „Și vouă”. Și s-au pus pe taclale până s-a inserat bine Epilog Ionel putea duce acasă jucăria nestricată. Doar că nu mai era jucăria mămicii. Altcineva îi mânuia sforile. Seara, Anica și-a pupat mămica și i-a confiat - Am cunoscut-o pe surioara mea geamănă. Semănăm leit, în toate
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -4- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348737_a_350066]
-
Tema pentru acasa”. Dar să vă dezvălui acum (dacă nu veți fi dedus asta din cele câteva indicii deja prezente aici) numele Omagiatului de azi din inima mea. Am s-o fac, într-un sfârșit mult prea grăbit, dar nu inserând lapidar cele două Cuvinte care, pe rând sau însumat, sunt adesea precedate sau urmate de altele care îi consacră statura, cum ar fi: academician, poet, scriitor, publicist, redactor-șef, tribun ș.a. Eu am să vi-l dezvălui, ca într-o
OMAGIATUL DE AZI DIN INIMA MEA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349280_a_350609]
-
și viață lungă 9. La sfârșitul secolului XIX se realizau ,,corpusurile fundamentale ale folcloristici românești”, însă între ele nu regăsim Țara Loviștei, depresiunea fiind pentru folcloriști o ,,terra ignota” până în a doua jumătate a secolului XX10. Singurul care avea să insereze într-una din lucrările sale patru colinde din Loviște, două din Câineni și două din Titești, a fost Tudor Pamfilie 11. Nu s-au ocupat de această zonă nici chiar folcloriștii olteni, între care cel mai de seamă este probabil
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
Loviște, două din Câineni și două din Titești, a fost Tudor Pamfilie 11. Nu s-au ocupat de această zonă nici chiar folcloriștii olteni, între care cel mai de seamă este probabil Teodor Bălășel 12, deși în broșura I (1919) inserase patru colinde din Scundu - Vâlcea, ,,unele similare cu cele din Țara Loviștei, unde ele sunt încă vii”13. Primele informații despre obiceiurile de Crăciun și Anul Nou din Țara Loviștei sunt consemnate în răspunsurile la chestionarele Densușianu 10,14. În
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
estetic, iar carnea este de superficiu verbal, căci întreaga epopee athonită rămîne fără consecințe în planul duhului. Spiritual vorbind, cartea e de o platitudine care uimește, amănunt pe care autorul nu numai că-l simte, dar caută să-l micșoreze inserând citate lungi cu conținut creștin, alături de un preambul cu considerații istorice privind relațiile românoathonite. Numai că lacuna cărții nu stă în armătura culturală - care este impresionantă, de la distincția dintre „idioritmic” și „chinovial” și până la arta descrierii fiecărui schit, ci în
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
de I.P. Culianu călătoriile pe lumea cealaltă și (n.n: mai ales) u-topografia lumii de dincolo în spațiul carpato-dunărean?” Răspunsul meu dat lui Andrei Oișteanu este că, poate tocmai acesta era marele secret a lui I.P. Culianu: elementul pur românesc inserat în „vehiculul sufletului, în naveta spațială și în carul ceresc din „u-topografia spațiului carpato-dunărean” & Grădina Maicii Domnului, cu care „Călătorea în lumea de dincolo”, despre care nu cred că ar fi scris niciodată, sau, cel puțin, nu ar fi dat
AGONIA UNIUNII EUROPENE (5) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/347557_a_348886]
-
pur științifică se îmbină cu explicația pe înțelesul tuturor. Pentru a menține suspansul, în cazul eseului pe marginea Baladei Meșterului Manole, Mircea Băduț își întrerupe deliberat textul, pentru a-l continua câteva zeci de pagini mai încolo, nu înainte de a insera speculațiile sale de factură științifică. 'Donquijotismele antropolexice' iau în cătare și destructurarea basmului (a se vedea Fot-Frumos și Ileana-model). Datate, fără însă a respecta o ordine cronologică strictă (e vizată perioada 1987-2015) sau o logică textuală, donquijotismele lui Mircea Băduț
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
Sale. Lumea simbolurilor anticipează Întruparea Cuvântului. Cel Nepătruns, Cel Neapropiat se apropie de noi, prin Naștere, Cruce și Înviere. În Simbol se resimte fiorul emoției cu estetica luminii sale, provocând cunoașterea filocalică. În Aura Slavei lui Dumnezeu, rațiunea omului se inserează în lumina cunoașterii, presimțind preamărirea Atotcreatorului, iar prin harul Crucii și al Învierii, poate pătrunde savoarea mistică. "Dacă Dumnezeu i-a cerut lui Adam să dea nume celor vii, noi cei renăscuți prin Botezul și Sângele lui Iisus Hristos, trebuie
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
realizatoare este, printre ele aflându-se și cea mai recentă carte a sa apărută la editura „Anamarol” și intitulată „Pe cărările vieții”, o culegere ce reprezintă „scrieri publicate în diferite reviste”, și în care, alături de inspirate eseuri literare, autoarea a inserat și prezentări de cărți, „fotografiind”, „radiografiind” și „revelând”, obiectiv și pertinent opere literare și figuri importante de scriitori de limbă română, de pe întreg mapamondul. Astfel în această carte, Elena Buică acordă, prin cele două prezentări dedicate volumelor „Din viața unui
VĂZUT DE ELENA BUICĂ de ION IANCU VALE în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365984_a_367313]
-
realizatoare este, printre ele aflându-se și cea mai recentă carte a sa apărută la editura „Anamarol” și intitulată „Pe cărările vieții”, o culegere ce reprezintă „scrieri publicate în diferite reviste”, și în care, alături de inspirate eseuri literare, autoarea a inserat și prezentări de cărți, „fotografiind”, „radiografiind” și ... Citește mai mult Cu rădăcini adânci în caldul humus deliormănean, pe care îl slăvește și îl cântă cu patos, cât și loială trăitoare în glacialul, dar primitorul pământ al frunzei de arțar, Elena
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]