1,015 matches
-
pentru pregătirea funcției respiratorii și circulatorii pentru un efort de durată specific joggingului. După „încălzirea” funcțiilor vitale (circulatorie și respiratorie), cercetările din domeniul medicinii sportive au evidențiat că ritmul respirator se va adapta la viteza proprie de alergare, respirația devenind instinctivă. Ca modalitate de control a unei bune și corecte respirații, specialiștii în jogging, dar și joggeri pasionați, propun începătorului în practicarea joggingului să fie atent, atunci când aleargă, la următorul aspect: depășirea efortului aerob specific acestui tip de Jogging de la A
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
element de bază și un punct de pornire indispensabil, deoarece, după cum arată A. Ionescu, vorbind despre educarea neuromotoare, bazele acesteia se pun în primele luni după naștere, iar procesul de educare începe prin dirijarea primelor manifestări motorii: mișcările organice și instinctive reflexe și expresive, și, mai ales, cele de creștere sau impulsive. Reeducarea medicală nu este posibilă decât în serviciile de ortopedie sau în centrele de reabilitare a deficienților motori, dotate cu toate compartimentele de investigație și terapeutică necesare. Durata ei
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
Editorul stabilește nu numai organizarea internă sau titlul cărții, ci și specia literară, în respectul referințelor produse de autor, avansând chiar ideea că: "Imboldul cel mai profund nu e de tip obiectiv-narativ, ci de cercetare intimă, înclinată spre un lirism instinctiv". Acestei explorări interioare i se aplică mai cu seamă noțiunea de "poem". Pasolini însuși nu pregetă să califice cele patru Ciorne ce relatează metamorfozele transsexuale ale lui Carlo, ca "momente axiale ale poemului". Evident, percepția lui Pasolini vizează poemul sub
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
ei sunt transeuropene: "Elle rêvait de bouleverser l'Europe. Ce fut pour la jeune femme une époque de domination. Elle centralisait (...) toute la politique des cours de l'Europe" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.180, 347]. Cu o îndemânare instinctiva, mai mult jucându-se, femeia pariziana fixează elementele esențiale ale unei situații, precizează punctele nevralgice, ignoră tot ce e lipsit de relevanță. Influența lui Clorinde se bazează pe subterfugii politice. Pariziana guvernează cu plăcere, cu pasiune, din interes sau pur
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
afacerile Clearsstream sau altele exercită un impact complex și multiplu asupra opiniei publice. Discreditând clasa politică, pot produce o dezangajare a politicii la scară largă. În principiu, ne-am putea aștepta ca efectul de asimilare care este esențial negândit și instinctiv să aibă un mai mic impact asupra cititorilor cunoscători ai presei care se informează în profunzime asupra cauzelor scandalului și sunt capabili să distingă lucrurile. Însă asta nu se întâmplă: cititorii frecvenți sunt cei care cedează cel mai ușor tendinței
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
așa. Ne-am simțit atât de bine în fața ecranului. Situațiile de acest gen ne arată în ce măsură mass-media se adresează profund afectului nostru: creează emoții, care sunt atât de imediate și de intense că ating o parte a ființei noastre, una instinctivă și irațională, departe de spiritul cartezian care ar trebui să ne anime atunci când primim informația. Renumitul jurnalist și analist politic Christine Ockrent a mărturisit într-o zi: „Televiziunea este un mijloc media destul de brut, care a privilegiat mereu emoția” Felul
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
aceeași și dacă voluntarii priveau chipul cât doreau ei; părerea rămânea neschimbată chiar dacă priveau fotografia minute în șir. Rămâneau fideli primei impresii. Experimentul a arătat că ne formăm părerea despre o persoană într-o zecime de secundă. Prima impresie, absolut instinctivă, decide evoluția relației noastre cu acea persoană. Caracteristicile feței provoacă celui care privește o primă reacție de accept sau de respingere, care se pare că nu evoluează. În creierul nostru este un mic centru nervos numit „amigdală cerebrală” care se
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
putem avea încredere este una dintre cele mai importante capacități ale creierului, pentru a putea supraviețui în societate. De aceea amigdala noastră ne trimit un mesaj aproape instantaneu. Concluzie Televiziunea este regina aparenței și nu este de mirare că reacțiile instinctive se manifestă în fața unor chipuri care ne plac sau pe care le respingem. Figura unui prezentator este uneori singurul element personal pe care îl știm despre el (conținutul informațiilor nefiind doar în responsabilitatea lui) și rareori avem ocazia să corectăm
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
femeile îl considerat pe vorbitorul rapid mai credibil, iar bărbații, dimpotrivă, preferau varianta lentă. Acest experiment arată că în culturile occidentale, mai ales în SUA și Europa viteza discursului este interpretată inconștient ca un semn de credibilitate, după un raționament instinctiv: „Dacă vorbește repede și nu are ezitări, înseamnă că știe ce vorbește”. În Asia, lucrurile sunt diferite, și o anumită lentoare poate fi interpretată, dimpotrivă, ca un semn de credibilitate, dovadă că oratorul are încredere în el. Alte experimente au
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
noi lumi obiectuale, în care "obiectele nu mai sunt investite cu "suflet", și nici nu ne mai investesc cu prezența lor simbolică: relația devine obiectivă, fiind una de îmbinare și de joc. Valoarea pe care o ia nu mai este instinctivă și psihologică, ci tactică"345. În aceste condiții, omul modern ia forma "omului care aranjează lucruri", a "ciberneticianului", care este înzestrat cu răspunderea de a le controla, ordona și manipula pentru a ajunge la un optim al sistemului și al
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
întreprinderii sale. După detenție, condamnatul primește o scrisoare de la un avocat, prin care este informat că o persoană anonimă dorește să-l ajute să se reintegreze în societate, oferindu-i o sumă consistentă: 50000 de lei. Înzestrat cu o inteligență instinctivă, Păun face o legătură rapidă între bărbatul din fotografia rămasă de la mama sa și filantropul necunoscut. Totuși, în pofida ajutorului financiar, fiul nelegitim al lui Brumă nu reușește să-și facă o situație, preferând să-și consume timpul în reverii și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
idem). S-a mai afirmat iarăși că veritabila noblețe mateină ar consta în talent; nu ar fi lipsit de interes să se raporteze această postură la un posibil model pre/ anticreștin, de sorginte păgînă, ce are atingere cu acel "nietzscheism instinctiv" (O. Cotruș) ce proiectează personajele dincolo de bine și de rău, într-un amoralism definitiv și într-un pedepsitor dispreț cioranian prin care unicitatea este chemată să se apere de atingerile trivialității. Oferite spre contemplare și nu spre cunoaștere, personajele se
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
vedea că revizuirile operate asupra textului modifică, într-o oarecare măsură, aceste judecați. 113 În același timp, cititorul nu trebuie să piardă din vedere calitatea esențialmente vizuală, nu vizionara, a artei poetice byroniene, fapt care pare să-i accentueze caracterul instinctiv, spontan, necăutat. În acest sens, merita citată opinia lui John Keats, exprimată într-o epistola către George și Georgiana Keats și datata 17-27 septembrie 1819: "You speak of Lord Byron and me There is this great difference between uș. He
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
puterii și a necesității spre domnia legii sau spre ceea ce Ghannouchi numește legitimitatea alegerii populare. Societățile tribale dominate de tradiție și despotismul contemporan sînt exemple de comunități naturale asemănătoare comunităților de furnici și albine, în care apartenența este involuntară, guvernarea instinctivă, iar legile tind să rămînă neschimbate. O societate civilă, din contra, este o comunitate de actori ale căror modele de asociere înscrise în lege sînt voluntare, ceea ce înseamnă că membrii săi sînt înzestrați cu puterea de a reinterpreta și de
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
are, în raport cu Națl apărut pe neașteptate, o reacție surprinzătoare și pentru ea însăși: a unui impuls de prietenie ca aceea față de un cunoscut, intim chiar, tocmai pentru că el a fost martorul clipei ei de virtuală cădere. Astfel, iubirea ca răzvrătire instinctivă oarbă și ca afectivitate adversativă accede spre ipostaza de amicalitate recunoscută și acceptată. E o progresie afectivă aici, ce se petrece tot timpul în absență și de la distanță. E un drum subteran al iubirii care izbucnind la suprafață numai la
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cuvine totuși să amintim că într-o astfel de împrejurare a pierde înseamnă a da, că a da înseamnă, în cele din urmă, a te regăsi. Exaltarea unui fel de dublu glorificat atestă, într-adevăr, căutarea unei identități, precum și demersul instinctiv de redobîndire a sinelui, factori constitutivi ai pulsiunii originare. Paradoxul stă în faptul că această redobîndire se manifestă aparent în aservirea, în supunerea la o autoritate exterioară. Dar e vorba de o autoritate care, și acesta e lucrul esențial, nu
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
evidențiem mărturia lui Rétif de la Bretonne, care evocă personajul tatălui său, transformat în erou, imagine tipică a unui țăran din "vremurile de altădată". Una din trăsăturile sale caracteristice este în mod clar acea relație de familiaritate cu animalele, o înțelegere instinctivă care îl unea cu ele și care le unea cu el. Cu taurul, relatează Rétif, cu cîinele, cu calul s-a stabilit un fel de înțelegere, cu atît mai profundă, cu atît mai apropiată cu cît totul se întîmpla dincolo de
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
ne-am gîndi la ea, schema aceasta riscă să apară mai simplă în analiza mecanismelor decît în formularea generală a enunțului său. Poate ar trebui să ținem mai mult seama de teama de îmbătrînire, de refuzul degradării trupești, de reacțiile instinctive la apropierea acelei întunecimi care este moartea. Dar cum să explicăm mai ales trecerea de la traumatismul colectiv la construcțiile imaginarului individual și trecerea inversă de la angoasa personală la conturarea unei viziuni coerente a destinului colectiv? Pare a fi dificil să
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
influențat sau modificat de alte funcțiuni sufletești. Ba mai mult, opoziția instinct-inteligenț nu poate fi acceptat, ea fiind doar o deosebire de grad, adic: inteligența intervine și corecteaz mecanismul instinctului o parte din conștiinț se asociaz la obținerea unor rezultate instinctive; când o serie de acte instinctive dau greș, colaborarea inteligenței devine necesar: este vorba despre învțare și dresaj: noile conduite sunt o corecție a vechilor funcțiuni; cu alte cuvinte, inteligența intervine și suspend actul instinctiv. De asemenea, dup el, instinctul
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
sufletești. Ba mai mult, opoziția instinct-inteligenț nu poate fi acceptat, ea fiind doar o deosebire de grad, adic: inteligența intervine și corecteaz mecanismul instinctului o parte din conștiinț se asociaz la obținerea unor rezultate instinctive; când o serie de acte instinctive dau greș, colaborarea inteligenței devine necesar: este vorba despre învțare și dresaj: noile conduite sunt o corecție a vechilor funcțiuni; cu alte cuvinte, inteligența intervine și suspend actul instinctiv. De asemenea, dup el, instinctul nu este pe de-a-ntregul, rezultatul
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
asociaz la obținerea unor rezultate instinctive; când o serie de acte instinctive dau greș, colaborarea inteligenței devine necesar: este vorba despre învțare și dresaj: noile conduite sunt o corecție a vechilor funcțiuni; cu alte cuvinte, inteligența intervine și suspend actul instinctiv. De asemenea, dup el, instinctul nu este pe de-a-ntregul, rezultatul ereditții ci e influențat de experiența social, educație și mediu. În ce privește aspectul su afectiv, instinctul se leag de aproape de emoție, mai ales de emoția-șoc. O serie de manifestri lipsite
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
are și inteligența. Dup Ralea, dac pentru tot ce se repet e suficient instinctul și memoria, inteligența se opune și respinge soluțiile gata fcute. Vechile reacții șablon, ieșite din rutin, sunt oprite și înlturate. P. Janet compara conduitele reflexe și instinctive cu costumele care se vând gata confecționate. Ele nu se ajusteaz la corpuri prea mari ori prea mici. Inteligența e îns une conduite sur mesure, dup expresia lui. Ea e perfect adaptat în dimensiunile ei specificului oricrei împrejurri. Îns datorit
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
se înscriu în cadre fixe, în ritualuri, în reguli precise de conviețuire sau protocol. În fine, ultimul proces psihic supus analizei prin prisma legii amânrii, este cel al voinței. Dup Ralea, ca și gândirea, voința se afirm prin inhibiția actului instinctiv, a automatismului sau a pornirii impulsive. Voința începe atunci când acțiunea e oprit în alegerea uneia din dou tendințe în conflict. Ea încoroneaz evoluția psihic omeneasc. În actul voluntar, procesul de așteptare în vederea unei rezoluții ideale, se realizeaz integral. Comparând cele
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
ființ rațional, în realitate teoria lui despre amânarea și inhibiția reacțiilor vitale se dovedește tot o teorie a inteligenței și, prin urmare, a raționalitții umane. În mai multe locuri, el revine asupra funcției acesteia de a interveni și suspenda actul instinctiv: Inteligența se deosebește de instinct prin creșterea numrului reacțiunilor posibile la o situație determinat și prin intervalul între excitație și reacțiune... Ideea se interpune între excitația senzorial și reacția motrice; de unde urmeaz controlul rspunsului, inhibiția rspunsului insuficient, construcția unui act
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
imperfecția subiectiv a voinței obișnuite, a unei sau a altei ființe raționale. Explicând, în continuare, semnificația imperativului categoric kantian, valoarea acelui trebuie fiindc trebuie inacceptabil pentru rațiune (și pe care îl asociaz consemnului militar, sau imperativului de natur somnambulic ori instinctiv, care impune tirania instinctului și nu deliberarea moral controlat de voinț și inteligenț, Ralea se va disocia de morala kantian. El își însușește observația și ideile critice ale lui Schopenhauer, care socotește teoria kantian a moralei, lipsit de orice contact
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]