720 matches
-
considerente, fiecare individ are la dispoziție opțiunea liberă de a alege sau de a adera la un anumit model. Tipul moral de personalitate este rezultatul imitației unui model, fie că este vorba de o imitație mecanică, având la bază pulsiunile instinctuale, respectiv nevoia satisfacerii imediate a trebuințelor fundamentale, fie că este vorba de o imitație voluntară, În timp, de natură spirituală, aleasă În mod liber și conștient de către individ. Rezultă În mod clar faptul că tipurile morale sunt rezultatul imitării unor
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
subordoneze, să se ridice deasupra acesteia, să o domine, să iasă de sub normele colective și să impună, În final, masei și cetății voința sa. Va fi o luptă permanentă care Își are originea În natura primară de „ființă liberă și instinctuală” a omului natural, Împotriva „ființei sociale”, a omului-cetățean și a naturii secundare a acestuia modelată de valorile morale, culturale și spiritual-religioase. Din acest moment, raporturile dintre om și cetate vor cunoaște o evoluție și o nuanțare continue. Omul nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
pentru bun și bine, și una diferită pentru rău. Dar ele pot fi influențate și se pot modifica prin educație și cultură. Binele și răul sunt pulsiuni ale supraeului, așa cum sunt pulsiunile inconștientului. Numai că pulsiunile inconștientului sunt de natură instinctuală, pe când pulsiunile supraeului sunt de natură morală. Primele sunt Înnăscute, iar ultimele se dobândesc sau, dacă există, pot fi actualizate În manifestările persoanei prin situațiile vieții trăite. În sensul acesta trebuie Înțeleasă patologia morală, ca o abatere de la normele morale
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Decăzut din iluzii, poetul acceptă constrîngerea realității. Ultimul vers sună ca un semnal de retragere: „Și-i frig, și burează”. Un personaj colectiv, amanții revin în „Fanfară”3) și în „în altar”4). Comportamentul lor e determinat de imperative obscure, instinctuale, mai puternice decît orice rațiune. Sînt exaltați și triști, în primul poem, cuprinși de delir, în al doilea. Suferința lor nu e numită, se deduce însă de fiecare dată din inadecvarea cu care reacționează: rămîn în „grădină” pînă tîrziu, deși
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pozitiviste, adică acele interpretări care, ignorând principial conținutul interior al conduitei, restrâng schema, de explicație a frustrației la studiul manifestărilor exterioare ale conduitei respective, după schema „S-R”(stimul-reacție); 2) concepțiile biologiste, care așează pe un prim plan motivația inconștientă, instinctuală. În concepția „freudismului”, de exemplu, frustrația nu reprezintă altceva, decât un factor inconștient, rezultat din conflictul intrapsihic dintre „instanțe” și „pulsiuni” incompatibile. Concepțiile „psihanalitice”, minimalizând, mai mult sau mai puțin, rolul conștiinței, al condițiilor social-istorice în dezvoltarea omul, faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Pavelescu - doar un rol de „figurant pasiv și fără importanță, în spatele noului protagonist”. Desigur, nu putem fi de acord cu această interpretare biologistică, care desconsideră rolul influențelor externe în determinarea activității psihice, subliniind în schimb rolul hotărâtor al factorilor pulsionali, instinctuali. Nu există procese psihice în sine, ca trăiri subiective pure, neraportate la manifestările comportamentale exterioare și la determinările obiective exterioare. Dintr-o astfel de perspectiă, biologistică, fenomenul frustrației apare mai mult ca un întreg structural ce se desfășoară automat, după
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
nu atât ca rezultat al unor conflicte interioare, inerente unei structuri dinamice contradictorii („Sine” și „Supra-Eu”, „Eros” și „Thanatos”), cât mai ales ca provenind din conflictele specifice între individul pulsional și exigențele mediului social. K. Horney, de pildă, criticând metapsihologia „instinctuală” și „genetică” a lui S. Freud, reclamă un mod dialectic de gândire și o abordare sociolaogică (în locul celei instinctuale-biologice, promovată de S. Freud). Cu toate acestea, K. Horney păstrează, în fapt, din psihanaliză „inconștientul” și „iraționalismul”, înlocuind doar pulsiunile libidinale
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
personalitate respectiv, care se vor deosebi în mod curent de personalitățile „extravertite”, „flexibile”, „permeabile” pentru ideile noi. 3) Strategia adaptărilor în „situații de frustrare” include o diversitate de răspunsuri: de la reacții de apărare mai mult sau mai puțin inconștiente și instinctuale, la reacții conștiente de prevenire și înlăturare a „pericolului”, precedate de examinarea situației și alegerea răspunsului adecvat. Se știe, astfel, că cu cât gradul de amenințare presupus de frustrare este mai mare, anxietatea și deprinderea mai accentuate, iar sentimentul prpșriei
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
cu valoare morală și, tocmai de aceea, acceptată de societate creație artistică sau științifică, activitate socială etc. Acestui fenomen, căruia Freud i-a spus sublimare, i s-ar datora așadar, în ultimă instanță, civilizația umană, în care nimic din specificitatea instinctuală nu mai poate fi recunoscut. Se înțelege că "sublimarea" a devenit obiectul unor noi controverse, fiind, pe drept cuvînt, respinsă o astfel de explicare a progresului uman. Instinctele refulate nu se sedimentează unele peste altele în inconștient și nu rămîn
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a tradus cu entuziasm. Este interesant de semnalat că și Cioran punea la îndoială principiul de identitate. În convorbirea cu Lea Vergine, Cioran evocă scurta sa carieră de profesor de liceu în acești termeni: "Elevul răspundea: "Un fenomen psihic este instinctual, normal". Iar eu: "Nu-i adevărat, tot ce e psihic e anormal, nu doar ceea ce e psihic, ci și ceea ce e logic", și mergeam pînă la a adăuga: Însuși principiul de identitate este bolnav""11. Opțiunea lui Fondane se înscrie
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
va folosi numele unei persoane sănătoase, viguroase, longevive și norocoase. În general, la români se regăsesc unele credințe și superstiții de genul celor prezentate mai sus. Nu prea am întâlnit aici cazuri de divinație cledono-mantică propriu-zisă, în sensul unei rostiri instinctuale cu trimitere la fapte concrete. Dacă există, atunci ele funcționează, probabil, mai mult la nivelul experienței individuale, mai puțin cunoscută. 3.1.1.4. Divinația palmică sau după semnele fiziologice Spre deosebire de cazul precedent, acest tip divinatoriu este unul extrem de răspândit
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
fapte, atitudini față de valorile existențiale, reacții fiziologice - caracteristici cognitive: experiențe de cunoaștere, reprezentări, idei, gânduri, dileme etc. - caracteristici ale personalității: acte de voință, temperament, interese, aptitudini - actele de comunicare: vorbire, limbaj, clișee verbale, gestică, mimică, ticuri nervoase - regim afectiv și instinctual: stări emoționale, sentimente, afinități, percepții, instincte - raport supraeu-eu-sine (eul conștient/subconștient/inconștient); ipostaze, evoluție - raport cu realitatea, interacțiune cu celelalte personaje - descrierea mediului familial/social, descrieri de interior, descrieri de natură cu rol în caracterizare. 3.2.7. Construcția subiectului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
rațiune și pasiune, care va avea consecințe nefaste. În antiteză cu intensitatea devastatoare a emoțiilor resimțite alături de Florica, în relația cu Ana și cu fiul său, Petrișor, Ion manifestă o indiferență rea, plină de egoism, o cruzime ce reliefează natura instinctuală, violentă a sinelui de adâncime. Această atitudine revelează erodarea gravă a valorilor morale și a omeniei din sufletul lui Ion. Deși e vinovat moral pentru sinuciderea Anei, el nu are remușcări, cum nu are nici când îi moare copilul, în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Lovinescu considera că „Ion e expresia instinctului de stăpânire a pământului, în slujba căruia pune o inteligență ascuțită, o viclenie procedurală și mai ales o voință imensă“. În viziunea lui G. Călinescu, Ion apare însă ca o brută, căci „viclenia instinctuală, caracteristică oricărei ființe reduse ia determinat acțiunile“. O asemenea percepție diferită a eroului nu poate fi generată decât de complexitatea unui personaj care se sustrage interpretării univoce. Cred că al reduce pe Ion la statutul de „brută“ înseamnă a simplifica
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
lume din textul poetic studiat Subiectul baladei este configurat ca o alegorie după modelul baladelor germane. Eroii au valoare arhetipală, ilustrând două modele existențiale opuse. Prin Riga Crypto se exprimă conceptul „carpe diem“ al omului care trăiește la nivel biologic, instinctual, fără a accede la valorile spirituale. Prin lapona Enigel se propune o reprezentare a conștiinței umane în aspirația ei spre cosmic și universal, spre cunoaștere apolinică. Cel deal treilea arhetip, Soarele, reprezintă conștiința universală, „Unul divin“ al cunoașterii absolute. Poezia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
necenzurat de rațiune. Simptomatic, discursul poetic se modifică, „vocea“ naratorului fiind substituită de „vocile“ eroilor. Cele trei încercări ale regelui ciupercă de a o opri pe Enigel din drumul ei spre o existență solară se cristalizează ca tentații ale trăirii instinctuale, în somn fraged și răcoare, generând conflictul psihologic. Monologul lui Enigel evidențiază însă depășirea termenilor conflictuali, exprimând crezul omului superior care triumfă asupra limitelor sale afective și biologice, alegând calea regală a Soarelui care dăruiește nemargini lumii ei: Din umbra
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și pasiune, care va avea consecințe nefaste. În antiteză cu inten sitatea devastatoare a emoțiilor resimțite alături de Florica, în relația cu Ana și cu fiul său, Petrișor, Ion manifestă o indiferență rea, plină de egoism, o cruzime ce reliefează natura instinctuală, violentă a sinelui de adâncime. Această atitudine marchează erodarea gravă a valorilor morale și a omeniei din sufletul lui Ion. Deși e vinovat moral pentru sinuciderea Anei, el nu are remușcări, cum nu are nici când îi moare copilul, în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Lovinescu considera că „Ion e expresia instinctului de stăpânire a pământului, în slujba căruia pune o inteligență ascuțită, o viclenie procedurală și mai ales o voință imensă“. În viziunea lui G. Călinescu, Ion apare însă ca o brută, căci „viclenia instinctuală, caracteristică oricărei ființe reduse ia determinat acțiunile“. O asemenea percepție diferită a eroului nu poate fi generată decât de complexitatea unui personaj care se sustrage interpretării univoce. Cred că al reduce pe Ion la statutul de „brută“ înseamnă a simplifica
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
complementare: cea a omului modern, ființă reflexivă ce conștientizează limitele condiției umane și solitudinea iremediabilă întrun univers agonic (Sunt singur și mă duceun gând... ), și ipostaza atemporală a omului ca ființă fragilă, copleșită de teama ancestrală de moarte, de spaime instinctuale în fața stihiilor naturii (Tresar prin somn...) Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care tema și viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat Consider că aceste două ipostaze validează opinia criticului N. Manolescu, care afirma: „Poetul se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
totul în umbră entuziasmul sau investiția afectivă din partea copilului; dar, în absența implicării afective experiențele valorice și valorizante sunt imposibile, la fel motivația și opțiunile în numele unui ideal; să nu uităm că în cazul omului, alegerile presupun interdependențe între elementul instinctual, tradiția culturală și elementul învățat: Din angrenajul acestor interdependențe ce acționează aproape exclusiv în subconștient izvorăște impulsul tuturor acțiunilor noastre, chiar și al acelora supuse cel mai mult ghidării de către rațiunea autointerogativă. Acest angrenaj este originea iubirii și a prieteniei
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
de conversie și reconversie profesională, un exemplu de "nimic" dependent de cele mai mici fluctuații pe piața forței de muncă. Pentru etologi, omul se naște cu un potențial agresiv ridicat, dar, ca urmare a desprinderii sale din animalitate, fără comportamentele instinctuale de control ale acestui potențial agresiv. Educația este, de aceea, echivalentă în mare măsură cu "îmblânzirea", ceea ce presupune interiorizarea, prin intermediul familiei și al școlii, a acelor comportamente culturale de control al agresivității. Televiziunea transformă potențialul agresiv al omului în mijloc
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
crede cei care susțin transformarea școlilor în "centre de instruire profesională", televiziunea oferă motive tot mai îngrijorătoare pentru prezervarea dimensiunii educaționale a școlii, în sensul "îmblânzirii" copiilor, adică a cultivării "controlului cultural al comportamentelor determinate genetic": În timp ce la animal viața instinctuală este ghidată de mijloace de control preexistente, la om, astfel de mijloace de control sunt transmise în primul rând pe calea tradiției. Copilul este apt să i se transmită liniile directoare. Dacă acest lucru nu se întâmplă, el devine nesigur
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
zero); mai mult, în absența stimulilor declanșatori, individul va trăi o stare de disconfort prelungit și generalizat la nivelul personalității sale, căutând cu disperare o modalitate de descărcare a energiei acumulate; în acest sens, Konrad Lorenz notează: "Oprirea unei mișcări instinctuale, provocate de absența mai îndelungată a stimulilor declanșatori, nu are drept urmare doar intensificarea deja descrisă a disponibilității de reacție, ci provoacă fenomene mult mai profunde, ce afectează întregul organism. În principiu, orice mișcare instinctuală adevărată căreia îi este sustrasă în
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Konrad Lorenz notează: "Oprirea unei mișcări instinctuale, provocate de absența mai îndelungată a stimulilor declanșatori, nu are drept urmare doar intensificarea deja descrisă a disponibilității de reacție, ci provoacă fenomene mult mai profunde, ce afectează întregul organism. În principiu, orice mișcare instinctuală adevărată căreia îi este sustrasă în modul relatat posibilitatea de desfășurare are însușirea de a neliniști animalul (în cazul nostru, copilul n.a.) ca întreg și de a-l determina să caute stimuli declanșatori". (Lorenz, 1998, p. 66) În astfel de
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
1998, p. 66) În astfel de cazuri se manifestă ceea ce Wallace Craig a numit comportament de apetență, adică individul manifestă o disponibilitate activă de manifestare agresivă, acționând neselectiv și fără precauții, adică ignorând normele și regulile culturale suprapuse peste pornirile instinctuale. Cu cât mediul de viață sau mediul școlar al copilului sunt mai prietenoase, cu atât sporește riscul situațiilor de tipul picăturii care umple paharul, adică a izbucnirilor neprovocate, generate de gesturi benigne ale unor persoane apropiate: prieteni, colegi, părinți, profesori
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]