31,773 matches
-
evidențiată în numărul de clase absolvite sau sub forma diferitelor diplome. Datorită viciilor de sistem școlile absolvite nu constituie o certificare a nivelului intelectual, ci doar o prezumție a acestuia. Dezvoltarea intelectuală cere un efort susținut ce depășește cadru pregătirii instituționale și care, uneori, se poate desfășura și în afara acestui cadru. Există preocupări intelectuale și la unii din cei care nu au absolvit nenumărate școli, așa cum acestea nu există la unii (numeroși) din cei care le-au absolvit. Necesitatea școlilor reiese
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
sânul său, în calitatea ei de fereastră către ființă. Înseamnă a regăsi traseele lansate de alți gânditori spre a le perpetua existența ca deschideri, ori a lansa alte trasee, "lărgind" cumva deschiderea acelei limbi către ființă. ٭ Statele occidentale, prin mecanismele instituționale pe care le-au dezvoltat și perfecționat, dau încredere cetățenilor lor. A trăi în acele condiții implică mai puține riscuri. Însă asta înseamnă și că e mai puțin aventuros; poate și întrebările existențiale sunt mai puține. Încrederea are două aspecte
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
în ciuda oricărei împotriviri, indiferent pe ce se bazează această posibilitate.”19 Ca subsistem al puterii sociale, alături de stat, partidele politice, mijloacele de comunicare în masă, opinia publică etc., puterea politică reprezintă tipul de putere propriu sistemului politic, manifestat prin intermediul componentei instituționale a acestuia, având drept scop decizia politică și realizarea ei la nivelul întregii colectivități de referință, prin mijloace de constrângere și persuasiune.20 Deși reprezintă tipul de putere propriu al sistemului politic, „politica și sportul nu sunt și nu pot
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
ca miză politică în relațiile internaționale 95 autoritatea este numai rezultatul relațiilor de conducere supunere (ascultarea apare fără impunerea constrângerii). Pe acest suport al supunerii liber consimțite se bazează funcționarea regimului politic democratic. Dacă la T. Parsons autoritatea reprezintă cadrul instituțional în care puterea este organizată și legitimă, la M. Duverger, „singura sursă a legitimității unei puteri constă în faptul că ea este conformă schemei de legitimitate definită de sistemul de valori și norme ale colectivității în cadrul căreia se exercită și
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
București, 1998, p. 94. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 96 și dreptul sau autoritatea acesteia de a conduce. Legitimitatea transferă puterea în autoritate. Această transformare este o condiție esențială pentru acceptarea normelor politice și ordinii sociale instituționale.”51 Istoria gândirii politice prezintă o varietate de accepțiuni date acestui concept: legitimitatea supranaturală întemeiată pe natura divină a monarhului, pe vocația divină a guvernanților sau pe inspirația divină; legitimitatea civilă exprimă o apreciere valorică privind întemeierea și justificarea exercitării
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
egida unor partide politice.”52 V. Măgureanu distinge trei tipuri de consens: „consens de bază, vizează legitimitatea existenței comune în cadrul unei societăți; se constituie prin acordul de voință al membrilor asupra valorilor, credințelor, modului de viață, al relațiilor sociale și instituționale; consensul politic vizează legitimarea politică în cadrul funcționării sistemului social global și presupune adaptarea puterii politice la credința dominantă în societate privind natura, sursa și forma sa; consens specific sau de opinie pe diferite probleme; se opune liniilor de conflict.” 53
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
naturale condiționează natura și structura producției, întrucât aspectele ecologice constituie limite pentru dezvoltarea organizației. Cadrul juridic este reprezentat de sistemul legislativ din spațiul statal în care își desfășoară activitatea organizația, de cadrul legislativ al piețelor externe, dar și de sistemul instituțional național și internațional. Factorii juridici se referă la mijloacele de control pentru apărarea intereselor societății. Tabloul prezentat mai sus, pe fondul căruia se proiectează existența unei companii, supraviețuirea sau performanța sa, ne arată că putem subscrie ideii că modelul de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
pentru socializarea ridicată a noilor angajați"155. Subculturile se clasifică în funcție de mai multe criterii, iar această clasificare este benefică pentru că aduce date relevante în direcția proiectării și implementării brandului de angajator. Astfel că, în funcție de subdiviziunile unei companii, vorbim despre subculturi instituționale; în funcție de criteriul profesiei, avem subculturi profesionale; vârsta este un alt criteriu care generează subculturi ale vârstei. Subculturile instituționale se formează în jurul diviziunilor organizatorice ale companiei. Aceste subculturi prezintă elemente comune cu cele ale culturii mari, dar au și valori, aspirații
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
benefică pentru că aduce date relevante în direcția proiectării și implementării brandului de angajator. Astfel că, în funcție de subdiviziunile unei companii, vorbim despre subculturi instituționale; în funcție de criteriul profesiei, avem subculturi profesionale; vârsta este un alt criteriu care generează subculturi ale vârstei. Subculturile instituționale se formează în jurul diviziunilor organizatorice ale companiei. Aceste subculturi prezintă elemente comune cu cele ale culturii mari, dar au și valori, aspirații, atitudini și comportamente specifice, generate de activitățile diviziunilor respective. Subculturile profesionale sunt determinate de ocupație sau profesie. Ele
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
contemporană se află într-o mișcare permanentă, iar presiunea exercitată asupra conducătorilor este în creștere. Realitatea se modifică alert în toate domeniile (economic, social, cultural, politic sau ambiental) și are o înrâurire profundă asupra afacerilor, proceselor de învățare, echilibrelor structurale instituționale etc. Pericolele pe care dinamica lumii le anunță impun măsuri de schimbare, inclusiv în gândire și în felul de a privi lucrurile. În mod tradițional, gândirea umană este supusă rutinei, schemelor mentale fixe. Performăm la locul nostru de muncă, iar
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
musulmană și iudaică. Pe lângă acestea, în anii din urmă, în majoritatea statelor membre au proliferat tot felul de secte și grupuri religioase mai mult sau mai puțin prezente în viața publică. Felul în care principalele instituții europene gestionează (legislativ și instituțional) această situație nu este lipsit de importanță. În anumite situații legislația europeană poate intra în conflict cu pozițiile exprimate de reprezentații unor biserici care pot avea un rol decisiv în conturarea opiniei generale a cetățenilor dintr-un anumit stat membru
Instituțiile europene și religia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7224_a_8549]
-
loc pentru întîlniri comemorative, spațiu de cercetare academică și furnizor de inedite și de materie primă pentru istoria literaturii. Fără să piardă nimic din toate acestea, el a devenit, în toți acești ani, un fenomen care depășește cu mult cadrul instituțional consacrat; Muzeul Literaturii... este acum un climat, un loc de confluență a artelor, un reper cotidian pentru artiști, pentru numeroși oameni de cultură și pentru o bună parte din boema artistică bucureșteană. Dintr-o instituție necrofilă, introvertită și glacială, așa cum
Creația lui Dan Alexandru Condeescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8784_a_10109]
-
îi servește acum drept busolă. "Odată ce distrugi toate valorile, nu mai rămîne nimic stabil, nici o realitate în numele căreia să te revolți, nici o idee pe baza căreia să reziști. Distrugînd valorile, ideologii stîngii nu fac decît să ne livreze manipulării mediatice și instituționale căreia aparent vor să-i pună capăt. Mai mult decît idei noi, avem nevoie de caractere, de oameni capabili să urce, spre luminiș, poteca ideilor vechi pentru că perene. Să vorbim, dacă trebuie, să scriem, dacă trebuie, să tăcem, dacă trebuie
Un autor de viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8775_a_10100]
-
Ion Simuț Pe site-ul www.editura-art.ro, considerându-se la început de drum, Editura Art nu face apel la o istorie instituțională considerabilă, amintind totuși că "s-a impus în ultimii ani în domeniul educațional", ceea ce înseamnă că a editat manuale și carte școlară. A început deci într-un sens strict utilitar, eficient economic, mizând numai pe aparițiile editoriale cu vânzare sigură
Salut unei noi edituri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8864_a_10189]
-
l-a subjugat de patru decenii. Evident că istoricul literar nu a încercat alte modalități de eliberare decât aceea de a-și face datoria până la capăt. Abandonul era exclus ca soluție. Cu imense dificultăți, datorate cercetării în sine sau tergiversărilor instituționale, editorul a încheiat ediția critică de Opere Liviu Re-breanu. Primele trei volume au apărut în 1968, iar ultimul, al douăzeci și treilea, în 2005. Oricât ar fi fost de plăcută subjugarea inițială față de un mare scriitor, până la urmă ea se
Istorie literară în schițe satirice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8912_a_10237]
-
și prezidențialism, pusă în discuție de "tehnicieni". Angrenarea intelectualilor de partea d-lui Băsescu, privită de unii analiști din presă ca o adevărată "trădare", a fost însă motivată. Grupul de intelectuali reprezentativi a sesizat că plasarea discuției pe tema configurării instituționale a raporturilor de putere în stat ("despotism" prezidențial sau "democratism" parlamentar) este o abatere de la esența problemei. Dl. Băsescu, președintele României, a inițiat "bătălia" cu un scop precis: demolarea "sistemului ticăloșit" care a pervertit societatea, blocându-i alinierea rapidă la
2007-anul opțiunii by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/8926_a_10251]
-
interesant că o spune tocmai cel care a fost în mijlocul vieții literare. Asceza înseamnă altceva decât a fi în mijlocul vieții literare, a încerca să ieși în afară, să nu fii în raza influențelor și a grupărilor. E. Lovinescu căuta independența instituțională, conside-rându-se el însuși o instituție. Cred că acest principiu foarte important l-a formulat după eșecurile lui de a deveni profesor universitar și, mai târziu, datorită opozițiilor înverșunate ale lui N. Iorga, de a deveni membru al Academiei. Profesionalizarea criticului
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
Ion Simuț Când vrem să explicăm mersul lucrurilor, mai ales când e vorba de cultură, ne lipsește un termen important: analiza instituțională. Instituțiile culturale sunt decisive în gestiunea unui patrimoniu. De ce e atât de greu să avem continuitate în apariția unei ediții critice? Răspunsul simplu ar fi: pentru că avem din ce în ce mai puțini îngrijitori de ediții, iar alții tineri nu se formează și nu
Fundația Națională pentru Știință și Artă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9837_a_11162]
-
capitolul istoriei literare (monografii și sinteze), aici lucrurile nu stau deloc bine. În 2006, n-au apărut la FNSA decât monografia Ancăi Andreescu despre Ion Minulescu și studiul lui Florin Vasilescu Scriitori printre sirene: Panait Istrati și Nikos Kazantzakis. Dezvoltarea instituțională a FNSA este o himeră fără pregătirea altor generații de specialiști în editarea de texte și fără obținerea unei finanțări constante și sigure. Nu e de vină FNSA pentru acest viciu de sistem.
Fundația Națională pentru Știință și Artă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9837_a_11162]
-
GOLOPENȚA este doctoranda în cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) și studiază dezvoltarea durabilă din perspectiva problemelor de acțiune colectivă. Domenii de interes: teoria alegerii raționale, probleme de bunuri comune, acțiune colectivă, dezvoltare durabilă. A mai publicat: „The Instituțional Analysis and Development Framework: A Map for Understanding Institutions”, în M. Ungureanu (ed.), Economic and Evolutionary Approaches în Social Sciences (Wolters Kluwer, 2014), „A Boundedly Rațional Analysis of Distributive Justice”, Politikon (în colaborare cu Alexandru Volacu, 2013). ADRIAN MIROIU este
Prezentarea autorilor. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Iris-Patricia Golopenţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1753]
-
The Problem of Post-Comunist Education: The Romanian Example”, The Journal of Social, Political and Economic Studies, 2002, „Politicile de mediu - oportunități și dificultăți în identificarea și stabilirea agendei”, în M. Cerkez, Evaluarea programelor și politicilor publice (Polirom, 2009) sau „New Instituțional Analysis and the Study of Post Communist Transition”, Journal of East European and Asian Studies, vol. 2, nr. 1, februarie 2011. HORIA PAUL TERPE este doctor în științe politice al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). În perioada
Prezentarea autorilor. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Iris-Patricia Golopenţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1753]
-
Studii Politice și Administrative (SNSPA). În perioada pregătirii doctoratului a beneficiat de un stagiu la Workshop în Political Theory and Policy Analysis, condus de Elinor și Vincent Ostrom la Universitatea Indiană. Este director executiv al Centrului de Analiză și Dezvoltare Instituțională - Eleutheria, având o amplă experiență în teoria și practica politicilor publice și a designului instituțional. Domeniile sale de interes cuprind: evoluția instituțională și analiza economică a instituțiilor, teoria și practica politicilor publice și a designului instituțional. A mai publicat: „Between
Prezentarea autorilor. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Iris-Patricia Golopenţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1753]
-
Workshop în Political Theory and Policy Analysis, condus de Elinor și Vincent Ostrom la Universitatea Indiană. Este director executiv al Centrului de Analiză și Dezvoltare Instituțională - Eleutheria, având o amplă experiență în teoria și practica politicilor publice și a designului instituțional. Domeniile sale de interes cuprind: evoluția instituțională și analiza economică a instituțiilor, teoria și practica politicilor publice și a designului instituțional. A mai publicat: „Between Monocentricity and Policentricity: Approaching Romanian Constituțional and Collective Level Dynamics” (Indiană University, 2005), „Politicile publice
Prezentarea autorilor. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Iris-Patricia Golopenţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1753]
-
condus de Elinor și Vincent Ostrom la Universitatea Indiană. Este director executiv al Centrului de Analiză și Dezvoltare Instituțională - Eleutheria, având o amplă experiență în teoria și practica politicilor publice și a designului instituțional. Domeniile sale de interes cuprind: evoluția instituțională și analiza economică a instituțiilor, teoria și practica politicilor publice și a designului instituțional. A mai publicat: „Between Monocentricity and Policentricity: Approaching Romanian Constituțional and Collective Level Dynamics” (Indiană University, 2005), „Politicile publice și antreprenoriatul politic”, în F. Bondar, Politici
Prezentarea autorilor. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Iris-Patricia Golopenţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1753]
-
de Analiză și Dezvoltare Instituțională - Eleutheria, având o amplă experiență în teoria și practica politicilor publice și a designului instituțional. Domeniile sale de interes cuprind: evoluția instituțională și analiza economică a instituțiilor, teoria și practica politicilor publice și a designului instituțional. A mai publicat: „Between Monocentricity and Policentricity: Approaching Romanian Constituțional and Collective Level Dynamics” (Indiană University, 2005), „Politicile publice și antreprenoriatul politic”, în F. Bondar, Politici publice și administrație publică (Polirom, 2007), „Școală de la Bloomington: O abordare integrată a dezvoltării
Prezentarea autorilor. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Iris-Patricia Golopenţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1753]