1,052 matches
-
lăbuțele dindărăt. Și e atât de drăgălașă și tristă... Dar poate are oleacă de noroc: căci poate ea crede că așa e normal; și că poate s’o găsi careva să-i poarte de grijă. - Mă Îndoiesc. Căci voi ați instituționalizat grija, dar ați făcut-o doar pentru voi. Iar noi nu putem cunoaște așa ceva, căci În Natură nu se poate manifesta handicapul; vorba ceea: „oaia care nu-și poate purta lâna“... Se pare Însă că vă vine și vouă mintea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
au și trimis artiști la pușcărie, dar pe cei mai mulți i-au nenorocit blocându-i la achizițiile statului, la comenzi și împiedicându-i să expună. Printre acești torționari oficiali ai culturii, cea mai hotărâtă era o femeie. N-a apucat să instituționalizeze răul decât vreo cinci ani, fiindcă a murit. N-a plâns-o nimeni, nici măcar noii săi stăpâni. Vânzătorul de frate e folosit, nu și respectat. Chiar și rușii se spălau pe mâini, după ce băteau palma cu românii fără caracter. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
viitor. Nu-i rău nici acolo, însă parcă-i mai bine în prezent.“ Bărbat urât, bărbat frumos Există și bărbați urâți. Pur și simplu urâți. Soarta a fost ingrată, iar ei o știu. Dacă există indivizi frumoși, dacă s-au instituționalizat o mulțime de concursuri de frumusețe, unele cu acoperire mondială, trebuie să admitem și celălalt pol al condiției umane, urâțenia, dizarmonicul. Unii vin pe lume atrăgători, alții respingători. Pentru frumusețe, dicționarele au numeroase sinonime și nuanțări. Pentru urât, societatea a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
prof. Ioan Borcea”, de la Agigea, pentru întoarcerea sa la „patria mama”, pentru tinerețea care i-a redat-o alături de mulți oameni de bine care l-au ajutat, sau care i-au fost în preajma. În renașterea simbolului primilor pași de biooceanologie instituționalizată în România, a „spiritului Agigea”, profesorul Gheorghe MUSTAȚĂ a dat tot ceea ce are mai bun, știința de carte, spirit organizatoric, respect față de casta căreia îi aparține. Este bine ca după domnia sa la conducerea acestui așezământ au venit doi elevi ai
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România și Ungaria, instituționalizându-se Forumul de Consultare al U.E.O. U.E.O. nu a dorit să intre în concurență cu N.A.T.O. sau cu C.S.C.E., de aceea a decis ca în perspectiva Tratatului de la Maastricht să instituționalizeze relații cu țările care ar putea să adere, în perspectivă, la Uniunea Europeană. Prin aceasta, se poate spune că s-a realizat conturarea viitoarei Europe politice, cele nouă țări situându-se în „zona tampon” sau „rețeaua sanitară” a Occidentului față de spațiul
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
în timp ar putea duce la apărarea comună. 2. Uniunea cere U.E.O., care este parte integrantă a dezvoltării U.E., să elaboreze și să implementeze decizii și acțiuni ale Uniunii care au implicații de apărare.” Nu exista încă nici o legătură instituționalizată între Uniunea Europeană și Uniunea Europei Occidentale, aceasta din urmă fiind definită și în prezent prin „pilonul european al N.A.T.O.” și în același timp, prin „brațul înarmat al Uniunii Europene”. Cât despre Politica Externă și de Securitate Comună (P.E.S.C.) a
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
în curs de reducere ale guvernelor ce compun U.E. întrebarea este cum să se procedeze mai bine”. Cooperarea europeană în domeniul politicii externe a început în 1970 și a fost formalizată prin Actul Unic European (în 1987) când s-a instituționalizat „Cooperarea Politică Europeană” (C.P.E.). Tratatul de la Maastricht a pus bazele P.E.S.C., adăugând cooperării în cadrul politicii externe de până atunci, un element important: securitatea. Cooperarea în cadrul C.P.E. era axată pe crearea unei politici comune. În cadrul P.E.S.C. noutatea o reprezintă acțiunea comună
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
O.; rămâne, deci, vitală pentru asigurarea securității și a stabilității europene: nu numai că este un forum de discuții, testat și încercat, inclusiv cu aliații non-europeni, asupra problemelor de securitate și apărare, dar, de asemenea, datorită legăturilor militare transatlantice esențiale instituționalizate în structura militară integrată a N.A.T.O. este un partener real. P.E.S.C. nu are limitări geografice. Are limitări politice însă, având în vedere că există unele zone ale politicii externe unde unele state membre ale U.E. au interese speciale sau
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
U.E.O. (pe care Tratatul de la Maastricht o numește „parte integrantă a dezvoltării U.E.”). În concluzie, putem afirma că: - UE încearcă să-și stabilească propria sa politică externă și de securitate comună; - ideea nu este nouă, ea apărând prima dată instituționalizată în 1987, sub forma Cooperării Politice Europene; - P.E.S.C. este o îmbunătățire față de C.P.E., adăugând printre altele și ideea aspectelor legate de securitate ale politicii externe comune; - P.E.S.C.-ul este deja în acțiune; - Conceptul P.E.S.C. este încă nebulos, relația sa cu
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
să vedem ce legătură există între cele 3 organizații mai sus menționate, în special între U.E.O. și U.E. Tratatul de la Maastricht (Art. J.4) cere U.E.O. să implementeze decizii ale U.E. Nu s-a stabilit încă o legătură instituționalizată între cele două organizații. S-au conturat următoarele priorități pentru U.E.O.: - să se întărească colaborarea cu U.E. și N.A.T.O.; - să se întărească colaborarea în cât mai multe domenii cu țările partenere asociate. În cadrul acestei colaborări, s-a hotărât
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
participe cu mijloace naționale sau multinaționale sau cu mijloace puse la dispoziție de N.A.T.O. (s-a încercat să se pună la punct acest transfer); - au avut loc discuții între consiliile permanente ale U.E. și U.E.O.. Nu s-a instituționalizat legătura U.E - U.E.O. Toți membrii U.E.O. sunt și membri U.E. U.E. tinde să încerce să rezolve și problema securității pe continent. Și pentru a nu (mai) exista suprapuneri de responsabilități, ambiguități, trebuie să se găsească o soluție
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
dezvolta mult în următorii ani, creându-și propriile structuri de apărare comună; în acest caz, U.E.O.-ul își va pierde din relevanță; - o a doua ipoteză ar fi că membrii U.E. și U.E.O. vor hotărî crearea unei legături instituționalizate între cele două organizații menționate, „completând” P.E.S.C.-ul cu U.E.O., suprapunând activitățile celor două; - o a treia ipoteză este cea conform căreia atât P.E.S.C., cât și U.E.O. își vor pierde din relevanță, cedând, practic, toate prerogativele lor organizației
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
optimistă în ce privește viitorul N.A.T.O. în materie de acțiuni militare cu partenerii de cooperare, ținând cont de punctul de plecare, important, dar încă modest. Ar exista patru elemente cheie distincte și complementare în interesul părților. Acestea sunt: Alianța Nord-Atlantică, fenomenul instituționalizat de cooperare în materie de securitate europeană, Consiliul Europei și O.S.C.E. Fiecare dintre acestea joacă un rol la fel de important în construcția unei infrastructuri solide, capabile să promoveze o nouă ordine europeană. VI. 1.2. Concluzii Crearea C.N.A. a permis
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Acestea reprezintă singurele organisme europene care au contribuit în mod substanțial la crearea unei Europe stabile, sigure și prospere. Pentru alte state din lume au constituit un model de stabilitate și colaborare, de interdependență încununat de succes. N.A.T.O. a instituționalizat coaliția de apărare pentru Europa Occidentală și a reușit un lucru care nu s-a mai realizat până la ea și nici după ea: atragerea Statelor Unite într-o colaborare deosebit de avantajoasă pentru statele vesteuropene în vederea obținerii status-quo-ului pe continent. Faptul că
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
și comunist) se defineau prin raportare unul față de celălalt. În mod schematic prezentând lucrurile, câmpul atlantic rămânea un răspuns la un pericol precis, cel reprezentat de Uniunea Sovietică, în timp ce câmpul socialist se autopercepea ca o fortăreață asediată. Principalele alianțe militare instituționalizate în această perioadă, cu roluri bine precizate în câmpul securității erau, bineînțeles N.A.T.O. și Pactul de la Varșovia, corespunzătoare celor două blocuri politico-militare. Fiecare din acestea două își exprimau explicit caracterul defensiv în raport cu cealaltă, principala lor caracteristică fiind gruparea în jurul
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
de a rezista oricărei astfel de agresiuni. Utilitatea acestui tip de alianțe nu poate fi pusă la îndoială în condițiile de previzibilitate și claritate ale „războiului rece”. Totuși, chiar în condițiile amintite, anumite limitări s-au înregistrat. Alianțele, ca asocieri instituționalizate de state suverane nu puteau „forța” guvernele să meargă prea mult într-o direcție care nu era conformă politicii lor. Franța, de exemplu, nu a putut fi silită să rămână în structura militară integrată a Alianței Nord- Atlantice. Alți câțiva
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
ilustra modul în care poate fi realizată această omogenizare conceptuală. Democrația consociațională nu a fost înțeleasă sau recunoscută până când nu s-a creat conceptul, care descria o societate segmentată în comunități religioase, etnice sau culturale, dar în care consensul era instituționalizat la vârf. În același fel, conceptul de neocorporatism a permis comparații pline de semnificații între anumite țări europene. Un alt exemplu este conceptul de "sistem cu partid dominant". În aceste exemple, ipoteza explicativă preexista înainte de selecția țărilor care urmau să
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
Un simptom al delegitimării este un nivel înalt al corupției. Căderea unui regim politic este adeseori precedată de generalizarea corupției. Cele mai notabile exemple în acest sens sunt căderea dinastiei imperiale chineze sau implozia nomenclaturii sovietice. Numeroase mărturii denunță corupția instituționalizată la toate nivelurile administrației publice în aproape toate țările africane și asiatice. Magistratura reprezintă adeseori ultimul bastion împotriva corupției. Dar atunci când și judecătorii sunt contaminați, nu mai există nicio speranță pentru cetățeanul mediu. Atunci, regimul corupt e delegitimat și se
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
Ackerman și este aprofundată de către Randy Barnett de la Columbia University, între voința lui "we the people" și actele lui "we the politicians"48. Un exemplu de lider prestigios care a pierdut popularitatea și legitimitatea fără ca regimul pe care l-a instituționalizat și fără ca acea clasă politică pe care a construit-o să fie afectate este Charles de Gaulle în 1968. Un motiv al acestei "respingeri" care a dus la demisia imediată a liderului pus sub semnul întrebării de către mai bine de
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
După prăbușirea regimului nazist, un consens general a dominat elitele germane: democrația nu poate funcționa fără partide. Dar, așa cum se întâmplă adeseori în istorie, elita conducătoare a trecut de la o extremă la alta. În noua Constituție germană partidele au fost instituționalizate, recunoscute ca mecanisme esențiale ale sistemului politic, și, urmare a procedurii electorale li s-a atribuit partidelor un rol privilegiat în organizarea statului, prin adoptarea unor metode de selecție vizând candidaturile pe liste de partid create și controlate de către liderii
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
Decepția, frustrarea și nemulțumirea sunt rezultate inevitabile. Sondajele realizate potrivit regulilor existente sub supravegherea Curții constituționale pot uneori să completeze în mod util sufragiul universal. Nu este de neconceput ca într-o bună zi un astfel de sondaj să fie instituționalizat în anumite domenii, cel puțin cu rol consultativ, fără putere decizională, încurajând participarea largă a straturilor sociale la marile dezbateri politice. Din moment ce există prea multe disfuncționalități în multe dintre democrațiile avansate (și chiar mai multe în alte tipuri de regimuri
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
de presiune vizează în principal apărarea pozițiilor cîștigate sau a intereselor categoriilor economice și sociale pe care le reprezintă. Ele pot acționa direct asupra celorlalți actori menționați sau prin intermediul mass-media și, bineînțeles, al partidelor politice. Această influență tinde să fie instituționalizată. Prin urmare, actori numeroși intervin, în diferite moduri, sub diverse titluri, în definirea și punerea în operă a politicilor economice. Aceste diferite centre constituie ceea ce numim Stat. Ele se influențează reciproc, suportînd diferite presiuni. Poate fi semnalată, ca tendință, o
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
alegătorilor, este mai mult un ideal anunțat decât o realitate. Însă schimbarea regimurilor de gen într-o societate nu este o sarcină ușoară. Condițiile economice stabilesc adesea o diviziune a muncii în funcție de sex, iar această diviziune devine rutină și se instituționalizează, rămânând valabilă multă vreme după ce condițiile care au generat-o s-au schimbat. Noile condiții economice pot crea noi tipuri de diviziune a muncii și noi regimuri de gen, care pot intra în conflict cu cele vechi. Majoritatea capitolelor examinează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
Omului, cum ar fi Convenția pentru Eliminarea Discriminării împotriva Femeilor, pot să aducă o contribuție semnificativă la schimbarea situației. Ideea principală pe care o susține este însă aceea că femeile trebuie să conștientizeze faptul că democratizarea, așa cum este înțeleasă astăzi, instituționalizează practici care pot fi, și adesea chiar sunt, ostile femeilor. Aceste practici reafirmă regimurile de gen centrate pe bărbat, atât în sfera privată, cât și în cea publică, politică. Ele împiedică mobilitatea femeilor și le reglementează accesul la procesele de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
reglementate ierarhic, ordonate conform unei linii de diviziune socială, care plasează femeile de o parte și bărbații de cealaltă (Kreiskyxe "Kreisky, E.", Sauerxe "Sauer, B.", 1995). Conceptul de regim de gen se folosește aici pentru a desemna practicile și formele instituționalizate de dominare, conform unor sisteme genizate și care se constituie ca principii de ordonare socială în toate societățile. Normele sociale, regulile, reglementările și principiile nu sunt entități neutre din punctul de vedere al genului, ci cuprind norme specifice pentru rolurile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]