1,667 matches
-
Șt. Zeletin, E. Lovinescu, D. Drăghicescu, D.P. Marțian, P.S. Aurelian, M. Manoilescu. În locul mecanismelor spontane, noua imagine a modernității este centrată pe ideea de ordine construită socialmente, Îndeosebi prin mecanismele statului care uzează de formalizare, instituirea unor convenții, clasificări și instituționalizare. Al treilea tip ideal al modernității este Întemeiat pe specificitatea identității culturale și a fost construit de teoreticienii ,,formelor fără fond” (Titu Maiorescu, M. Eminescu, N. Iorga, C. Rădulescu-Motru), ai poporanismului și țărănismului (C. Stere, V. Madgearu, M. Ralea, Dem
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
raporturilor interumane. În ultimii ani, discursul ziariștilor, al politicienilor, al organizațiilor voluntare s-a profesionalizat din punct de vedere sociologic. Studiile sociologice asupra problemelor asociate cu tranziția au familiarizat opinia publică cu problematica modernă a complexității și incertitudinilor, contribuind la instituționalizarea - Încă incipientă - a unei societăți civile românești. Constantin Schifirneț: Spațiul public românesc integrează sociologia, dar - trebuie s-o spunem limpede - nu prin vocile ei cele mai autorizate. Prezența sociologiei În dezbaterile publice se constituie prin persoane care vin din alte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
special al vechii generații a fost de a promova legitimitatea sociologiei ca știință, a unei practici sociologice eliberate de paradigma ideologiei comuniste. Cercetările sociologice reprezentau semnul unei deschideri a sistemului comunist și o speranță a promovării reformelor. Primul pas al instituționalizării sociologiei a fost Înființarea Centrului de Cercetări Sociologice (1965) și reînființarea secției de sociologie În universitățile cele mai importante (1966). Acestea au devenit centre de cercetare sociologică și de producere a unei relativ largi generații de sociologi. Unii profesori Înalt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
numită socială sau istorică - este un aspect esențial de apropiere individuală a timpului social și condiționează integrarea biografiilor individuale În acest timp colectiv; c) a treia definiție atribuită generațiilor este mai recentă și apare ca o rezultantă a procesului de instituționalizare a cursului vieții, organizat secvențial, În funcție de momentele consecutive de educație, de muncă și de pensionare. Aceste etape „Împart” populația În trei segmente distincte: tinerii (aflați Înainte de intrarea În lumea muncii), adulții (persoanele aflate la „vârsta activă”) și pensionarii. În 1996
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aceeași perioadă, Împărțind aceleași experiențe, referințe și influențe sociale și care, prin timpul comun, Își formează o amprentă istorică și o identitate generațională: c) a treia definiție atribuită generațiilor este mai recentă și apare ca o rezultantă a procesului de instituționalizare a cursului vieții, organizat secvențial În funcție de momentele consecutive de educație, de muncă și de pensionare. II. Datele empirice obținute În ancheta „Trei generații” au permis extrapolarea câtorva concluzii. În primul rând, a fost pus În evidență faptul că mobilitatea socială
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
este valoroasă pentru că se constituie Într-un ghid de interpretare a identității noastre, dar și de refacere a ei În perspectiva (și sub presiunea) altui viitor decât trecutul care-a fost și prezentul ce-l avem. Constantin Cucoș Dumitru Batâr Instituționalizarea modelelor culturale, Sibiu, Editura Universității „Lucian Blaga”, 2004 (235 p.) Lucrarea de față Își propune să abordeze problema culturii, dar mai ales definirea, descrierea și instrumentalizarea conceptului de model cultural În anumite instituții sociale. În această lucrare autorul acordă o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
comportamentul procreativ al cuplului conjugal; e) creșterea și socializarea copiilor prin exercitarea rolurilor parentale pe plan educațional În scopul socializarii copilului; f) transmiterea rolurilor parentale În familie din societatea românească actuală. În continuare, autorul ne expune „Rolul educației școlare În instituționalizarea și funcționalitatea modelului cultural”, capitol În care autorul tratează: educația În explicarea și interpretarea teoretică sociologice; rolul culturii școlare În formarea și exteriorizarea comportamentului tinerilor; rolul instituțiilor școlare și al educației În formarea și instrumentalizarea modelului cultural; educație școlară și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
istoric” disciplina În discuție să nu fie recunoscută Întrucât nu are ,,docenți” și să nu aibă asemenea specialiști Întrucât nu figurează În registrele oficiale ale științelor. De aici decurg o seamă de importante implicații - politico-ideologice, dar și conceptual-metodologice - la nivelul instituționalizării antropologiei (În universități, institute de cercetare, muzee, conferințe și publicații etc.) În lumea centralși est-europeană. Ca devenire istorică, antropologia socioculturală parcurge astfel drumul de la o scientia illicita sub regimul comunist la o disciplină novatoare și chiar ,,revoluționară”, după 1989. Mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
of Cultural/Social Anthropology (P. Skalník). Antropologii ajung chiar să-și reprezinte țara ca ambasadori (cazul cehilor Peter Skalník, În Liban, și Václav Hubinger, În Portugalia, cf. P. Skalník). Cu toate acestea (spre a reveni la tema centrală a cărții), instituționalizarea și profesionalizarea disciplinei În regiune rămâne o ,,luptă” deschisă. Antropologia socioculturală nu este inclusă În nomenclatorul specializărilor academice acreditate (și finanțate) guvernamental (vezi M. Elchinova, pentru Bulgaria, P. Skalník, pentru Cehia, A. Bitušíková, pentru Slovacia). Contextul naționalist (mereu prezent) duce
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
marginal. În al doilea rând, schimbările instituționale și culturale sunt profunde și radicale. Starea de anomie domină: noile reguli și coduri instituționale sunt prea puțin comprehensibile, pe când cele vechi sunt când blamate, când marginalizate. Luana Pop a demonstrat că... ... valul instituționalizărilor legislativ-formale, mai degrabă aleatorii (din punctul de vedere al oportunităților sociale, al adecvării instituționale etc.), nu a făcut decât să creeze haos și anxietate în raport cu poziții sociale devenite din ce în ce mai precare, nesigure și amenințate de lipsa unor alternative viabile de supraviețuire
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fie în prezent, fie în trecutul apropiat, evenimente marcate de implicarea întregii comunității în producerea unor bunuri comune, fie că este vorba despre simpla susținere a unei echipe de fotbal, despre dezvoltarea unor proiecte de infrastructură sau, mai important, despre instituționalizarea unor obiceiuri ce presupun participarea la viața comunitară. Alina Jantea Teodor Frolu „Satul românesc, sat european”. O descriere a premiselor și a rezultatelor unei campanii de comunicare Volumul are ca punct de pornire un program de comunicare declanșat la cererea
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ca argument al prezenței egale a lui Dumnezeu în istorie -, creștinismul înfățișat de H.-R. Patapievici are puține contururi sau este chiar desubstanțializat 5. Ne putem întreba atunci: de ce, pentru ca modernitatea să fie realizată într-un sens secular, procesul de instituționalizare a raporturilor dintre oameni este implacabil, iar atunci când creștinismul trebuie să-și fixeze un profil istoric recognoscibil, acest lucru n-ar mai fi imperios necesar? Chiar precedată de o pledoarie pentru discernământ, cum ar putea câștiga autoritate spirituală această invitație
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
multe traduceri sunt imperfecte, câteva sunt catastrofale, iar majoritatea nu au un aparat critic de mediere culturală și introducere tehnică, putem vorbi „cu cărțile pe masă”, în limba națională. Problema rămâne, așa cum am arătat eu însumi de mai multe ori, instituționalizarea noilor apariții editoriale: introducerea lor în programe de curs, dezbaterea lor în seminar și reviste savante, poziționarea lor în contextul conflictelor canonice din fiecare disciplină. Pe acest teren, multe rămân de făcut, deși există tot mai numeroase periodice academice de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
iar alții au reușit să-i supraviețuiască, dar nu au mai izbutit să-și reia activitatea lor temeinică, alții au emigrat ori au practicat forme diferite de ketman, în vreme ce pedagogii și-au revenit foarte încet și cu mare greutate din instituționalizarea pedagogiei staliniste, avându-l pe A.S. Makarenko (1888-1939) drept figură centrală 6. Cel mai remarcabil caz este cel al lui Onisifor Ghibu (1883-1972), unul dintre arhitecții sistemului de învățământ al României Mari, care a trăit destul de mult pentru a continua
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
să deschidă toate aceste schimburi relativ tehnice către mult mai largul public inteligent și interesat, inclusiv către rarii politicieni care urmăresc mișcarea ideilor (i-aș numi: elita cititoare), nu să le închidă între zidurile universităților. Spun asta fiind conștient că instituționalizarea universitară a acestui discurs reprezintă în sine o performanță la noi, iar consolidarea unui câmp al cercetării („fundamentale”, „pure”) este o urgență națională. De ce se cuvine să se vorbească mai mult pentru întreaga societate educată? Printre altele, pentru că numai astfel
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
au pus degetul pe răni adânci ale universității americane: abandonarea rigorii, standardelor și paradigmelor intelectuale pe care doar cultura clasică și valorile ei le pot orienta și susține; canonizarea culturii populare, a subculturilor juvenile și marginale; exaltarea deconstructivismului și relativismului; instituționalizarea ideologiilor contraculturale, de la revoluția sexuală și afrocentrism la feminism. Bloom a avut și curajul de a discuta inteligent și sincer tabuuri social-politice pe care nici Stânga, nici Dreapta (aceste etichete sunt în Statele Unite foarte relative, mai mult ca în Europa
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
amănunt de contextul intelectual și ideologic al lui Mark Lilla. Autorul nostru se potrivește de minune cu atmosfera de la University of Chicago, unde influența formativă a lui Leo Strauss și a elevului acestuia, Allan Bloom, au cunoscut cea mai durabilă instituționalizare 3. Deși - am mai spus-o - Stânga americană prezintă valoroasa universitate de pe malul Lacului Michigan ca pe un bastion conservator, nu aceasta este situația, cel puțin în ultimele decenii, când corpul profesoral a început să includă până și postmoderniști radicali
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
fapt în întreaga sa viață și în ansamblul operei, este tocmai restaurarea legăturilor noastre esențiale cu tradiția; cu alte cuvinte, „re-vrăjirea lumii”, refacerea „corolei de minuni a lumii”. Furibunda sentință împotriva „mândrei lumi noi”, care se îndrepta deja hotărât spre instituționalizarea corectitudinii politice, trebuie citită și recitită cu multă atenție înainte de a merge mai departe cu lectura. Până aici, deși nu împărtășesc multe din accentele polemice ale autorului, îmi înregistrez un singur mare dezacord cu el: Bloom, pe fondul unei juste
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Doru Buzducea Serviciile sociale de prevenire a abuzului, neglijării și exploatării copilului în România, Alina Anghel Parteneriatul public-privat în furnizarea de servicii sociale - Legea 34-1998, Claudia Petrescu Unele considerații asupra proiectului de lege privind executarea pedepselor, Petronel Dobrică Legislație Efectele instituționalizării pe termen lung studiu pilot în județul Prahova, Sorin Mitulescu, Rodica Mitulescu, Ecaterina Stativă Rolul asistentului social în integrarea socio-educațională a copilului, Gheorghița Lazăr Violența în familie, Ana Rădulescu Violența domestică. O perspectivă interculturală, Valentina Rujoiu, Octavian Rujoiu Dicționar: Violența
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
86 miliarde lei și pot fi susținute din bugetul Inspecției Muncii. (Proiectul de ordonanță a Guvernului a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ prin avizul nr. 1841/23.12.2003.) (Publicată în Momitorul Oficial, nr. 13/08.01.2004) Efectele instituționalizării pe termen lung. Studiu pilot în județul Prahova cercet. dr. SORIN MITULESCU, sociolog RODICA MITULESCU, cercet. ECATERINA STATIVĂ Introducere Numeroasele semnale critice apărute în special după 1989 în privința situației copiilor care au petrecut perioade îndelungate de viață în instituții de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
situației copiilor care au petrecut perioade îndelungate de viață în instituții de ocrotire sunt focalizate în jurul ideii referitoare la șansele deosebit de scăzute ale acestora de a deveni capabili la maturitate să ducă o existență independentă. Sunt specialiști care consideră că instituționalizarea îndelungată și începută la vârste foarte mici alterează profund competențele de viață ale copiilor, conducând la dependență și marginalizare socială definitivă . Pe de altă parte, programele-pilot desfășurate în favoarea susținerii tinerilor în vederea integrării socioprofesionale s-au soldat până în prezent cu rezultate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
situații de neintegrare profesională și excludere socială. Există și cazuri care infirmă aceste rezultate, obținute mai devreme sau mai târziu, după ieșirea din sistem. În aceste condiții, obiectivul studiului a fost de a determina efectele sociale, pe termen lung, ale instituționalizării îndelungate a copiilor aflați în dificultate. Adresându-ne unor tineri care au petrecut o mare parte din copilărie în instituții, am încercat să aflăm cum s-au adaptat ei la cerințele societății? Sunt în prezent persoane independente, capabile să ducă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
încercat să aflăm cum s-au adaptat ei la cerințele societății? Sunt în prezent persoane independente, capabile să ducă o viață normală sau rămân dependenți de serviciile sociale ori de alți susținători ? Studiul privind efectele sociale, pe termen lung, ale instituționalizării îndelungate a fost realizat ca urmare a interesului manifestat de Direcția Județeană pentru Protecția Drepturilor Copilului Prahova față de modul în care s-au integrat tinerii îndelung instituționalizați în viața socială. Beneficiarii direcți ai studiului au fost interesați să cunoască în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
județul Prahova și au fost revocați în perioada definită. Ca atare, eșantionul obținut nu satisface cerințele de reprezentativitate. În afară de cei 29 de tineri cu care s-a stat de vorbă, pentru ceilalți 64 de subiecți nu cunoaștem vârsta la prima instituționalizare, deoarece în documentele centrelor de plasament selecționate nu figurează decât decizia privind „internarea” (decizie din care s-a extras data de instituționalizare), fără a se putea afla dacă este vorba sau nu despre o continuare a unei instituționalizări precedente. Această
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
tineri cu care s-a stat de vorbă, pentru ceilalți 64 de subiecți nu cunoaștem vârsta la prima instituționalizare, deoarece în documentele centrelor de plasament selecționate nu figurează decât decizia privind „internarea” (decizie din care s-a extras data de instituționalizare), fără a se putea afla dacă este vorba sau nu despre o continuare a unei instituționalizări precedente. Această lacună perturbă mult înțelegerea și interpretarea reușitelor/nereușitelor sociale, știut fiind faptul că instituționalizarea la naștere sau la o vârstă foarte mică
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]