3,826 matches
-
sociale marginale. În schimb, societatea românească din toate timpurile, inclusiv cea postcomunistă actuală, tinde să se dezintereseze de grupurile care nu fac parte din nucleul social dur al societății, adică din structura socială fundamentală. De aceea, defavorizarea grupurilor marginale - copiii instituționalizați, bolnavii psihic, deținuții, rromii, familiile monoparentale etc. - ia forme grave, care nu sunt proprii societății românești. Pentru politicienii români și chiar pentru opinia publică românească, faptul că efortul de compatibilizare cu Occidentul al societății postcomuniste românești a depins în mare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
înțeles și acceptat, în parte și pentru că, după revoluție, ei înșiși au dorit ca acest raport special să fie puțin popularizat, este că sistemul politic se afla în mai mare măsură în slujba acestora din urmă, adică a producției industriale instituționalizate, decât se aflau ei în slujba sistemului politic. Căci menținerea sistemului politic în comunism depindea esențial de rezultatele producției, iar rezultatele producției depindeau esențial de această clasă conducătoare a industriei socialiste. Gradul de libertate al industriei socialiste Probabil că cea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
o istorie socială semnificativă. Populația și piața bunurilor de consum Tabloul este, în acest stadiu, incomplet. Cele patru mari elite conducătoare ale economiei și, totodată, ale administrației - managerii producției, tehnocrația comercială, cea financiară și elita intelectuală din cercetare-dezvoltare - erau elitele instituționalizate și formal instalate la putere în România comunistă. Dar societatea comunistă era suficient de complicată pentru ca, alături de elitele instituționalizate și formal integrate în sistemul de distribuție a resurselor în societate, să existe elite informale, neinstituționalizate și la fel de bine integrate, chiar dacă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
elite conducătoare ale economiei și, totodată, ale administrației - managerii producției, tehnocrația comercială, cea financiară și elita intelectuală din cercetare-dezvoltare - erau elitele instituționalizate și formal instalate la putere în România comunistă. Dar societatea comunistă era suficient de complicată pentru ca, alături de elitele instituționalizate și formal integrate în sistemul de distribuție a resurselor în societate, să existe elite informale, neinstituționalizate și la fel de bine integrate, chiar dacă informal, în societate. Una dintre cele mai inedite elite de acest fel era cea care provenea de pe piață. Teoretic
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
probabil că nu se reduce, dar se concentrează și se organizează. Cei aproape două milioane de „comercianți” ocazionali ai anului 1980 sunt înlocuiți cu mai puțin de 1 milion de asemenea comercianți ai anilor de sfârșit ai comunismului, cei mai mulți dintre ei instituționalizați - personal de deservire a trenurilor, avioanelor și navelor sau personal al instituțiilor de stat aflat în misiune în străinătate - și, prin urmare, infinit mai ușor de organizat. Se constituie vaste rețele de contrabandă care distribuie în România de la îmbrăcăminte și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
avuții ale României. Această tâlhărie susținută guvernamental a produs un sistem economic de tip mafiot care a pătruns în toate colțurile țării și îi amenință stabilitatea (Pacepa, 2005). El este continuu confirmat atât de lumea academică, cât și de specialiștii instituționalizați care asigură legătura dintre aceștia și lumea politică. Iar cele două grupuri se susțin reciproc, similiaritățile de discurs fiind ușor de remarcat. De exemplu, un academic de renume, profesorul universitar Sorin Antohi, sintetiza într-un interviu acordat unui cotidian român
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cu ce se întâmplă la FNI, că acesta a devenit repede un simplu joc piramidal - a tolerat fenomenul și nu s-a grăbit câtuși de puțin să dezvăluie ceea ce știa opiniei publice și investitorilor. În schimb, capitaliștii români și străini, instituționalizați sau nu, s-au ferit să investească în FNI sau să se asocieze într-un fel cu acesta. Nici prin modul în care a fost construit, nici prin modul în care a fost gestionat, nici prin modul în care a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
alcătuia un fond financiar prin cotizații lunare, destinat creditării lor înșiși. Fiecare membru al fondului plătea o cotizație sau o contribuție lunară și fiecăruia îi venea rândul la un credit cu dobândă minimă și în condiții preferențiale. Asemenea asociații funcționau, instituționalizate sau informale, pe scară largă în societatea românească, exista o cultură solidă a utilizării lor în condițiile grupurilor mici, făceau apel la veniturile populației și aveau o răspândire semnificativă cu decenii înainte prăbușirea comunismului politic. Băncile populare au reluat această
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
noțiunea de „grad de libertate”, care exprima posibilitatea optării, în reconstrucția postrevoluționară și postcomunistă a societății românești, între alternative cu un grad aproximativ egal de realizare. Gradul de libertate presupune întotdeauna existența unui subiect social - grup, clasă socială, elită, birocrație instituționalizată etc. - care are posibilitatea de a face alegeri care implică vaste consecințe sociale, economice și politice, și un evantai de alegeri posibile aflate la dispoziția acestuia. Or, privatizarea, proces esențial al societății postcomuniste, a ilustrat poate mai clar și mai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
banii micii burghezii finanțează o bună parte din piața de capital, prin intermediul burselor, al societăților de asigurări, al fondurilor de pensii etc. România postcomunistă și-a creat și ea, în timp, o piață emergentă de capital prin intermediul căreia marele capital instituționalizat și-a asigurat accesul măcar la o parte a banilor de care dispune mica burghezie. Iar această piață este în continuă creștere. Rolul ei fundamental este să permită gestionarea resurselor acumulate de mica burghezie din economia de piață în sistemul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
asemenea rețele, cu relațiile dintre ele, a fost puțin studiată în Occident, dar a fost pe larg dezvăluită de postcomunismul dominat de spaima teoriilor conspiraționiste. Marea diferență dintre conspiraționismul occidental, dominat de suspiciunea față de instituții, normală într-o societate puternic instituționalizată, și cel postcomunism este concentrarea acestuia din urmă asupra relațiilor interpersonale, mai evidente într-o societate mult mai puțin instituționalizată decât cea occidentală. În realitate, avem de a face cu același tip de rețea, ale cărei „noduri” sunt mai degrabă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dominat de spaima teoriilor conspiraționiste. Marea diferență dintre conspiraționismul occidental, dominat de suspiciunea față de instituții, normală într-o societate puternic instituționalizată, și cel postcomunism este concentrarea acestuia din urmă asupra relațiilor interpersonale, mai evidente într-o societate mult mai puțin instituționalizată decât cea occidentală. În realitate, avem de a face cu același tip de rețea, ale cărei „noduri” sunt mai degrabă persoanele decât instituțiile, și care asigură unitatea micii burghezii în aproape orice tip de societate. În postcomunismul românesc, această unitate
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pentru legitimarea externă, taberele politico-economice românești s-au acuzat reciproc de corupție, compromițându-i legitimarea internă. Figura ideală pozitivă a „capitalistului politician” a fost înlocuită cu cea negativă a „baronului local”, iar „eroul pozitiv” a luat forma investitorului strategic occidental, instituționalizat. Presiunea externă pentru separarea politicii de afaceri a fost cel de al treilea „pilon” al ofensivei occidentale împotriva capitaliștilor occidentali și a dominat perioada negocierilor de aderare. O a doua ofensivă a capitalului occidental a fost îndreptată împotriva surselor de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
monopolului politic al partidului comunist În condițiile unui proces accelerat de diferențiere socială. Speranța reformista a unor autori precum Konrad-Szelenyi sau Ludz, care considerau marxismul capabil să-și conserve rolul Într-o societate condusă științific, atribuind un rol determinant contraelitei instituționalizate, a fost parțial infirmata de evenimentele din 1989. Această contraelită fusese neutralizata În perioada de „postmobilizare” (cum o numește Jowitt), caracterizată prin prioritatea obiectivelor modernizării. Scăderea capacității de mobilizare și de represiune a regimurilor leniniste le impunea să facă apel
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
apreciată că o tentativă de reluare a dialogului cu marxismul critic din Vest, dincolo de frontiere, cum o și confirmă salutul pe care i-l adresa Herbert Marcuse. Dar principalul efect pervers al proceselor politice din anii ’50 și al cenzurii instituționalizate a fost consolidarea dependenței de orice inovație În filosofie și științe sociale față de Împrumuturile venite din Occident, Într-un mod oarecum similar raporturilor de dependență economică și de Îndatorare față de Germania Federală. Aceste „strategii de Împrumut” sunt cele care au
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
1990 cele ale unei noi generații de cercetători, ca Liviu Mâlita și Marius Lazăr. Marius Lazăr a Întreprins considerabile lucrări empirice, În măsura de a obiectivă poziția scriitorilor În «elitele naționale» pe termen lung. Câmpul literar este un univers puțin instituționalizat (Bourdieu, 1992, p. 321). Instituții specifice, legate de exercitarea profesiei literelor și recunoașterii ei sociale, i-au Însoțit Însă apariția, reușind să dureze grație rolului lor de intermediar Între scriitor că producător individual pe de-o parte, stat și piața
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
impus În istoria comunismului de tip sovietic, În care disidentul Îndeplinește o functie omoloaga ereticului În opoziție cu preotul (reincarnat În funcționarul de partid loial). Disidentul apară de cele mai multe ori „adevărată credință” de devierile la care o supun funcționarii credinței instituționalizate și de „negustorii din templu”. Două tipuri de erori de perspectivă sunt curente În abordarea fenomenului exilului: pe cea dintâi am numit-o „eroarea universalista”, deoarece Își propune să caute o definiție universală a exilului din toate timpurile și din
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
puriste» provin de la scriitori care ocupă poziții În zone din cele mai eteronome ale spațiului, exercitând o altă profesie principala, intelectuală sau nu, cum este cazul anumitor avangardiști din anii ’20 sau suprarealiști din anii ’40, În vreme ce pozițiile cele mai instituționalizate și permițând o muncă «profesionistă» de scriitor reveneau altora, mai curând realiști, ale căror opere puteau fi atașate Într-un fel sau altul unui program de construcție a identității naționale. Poate fi explicată În mai multe feluri poziția importantă ce
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
1995). Drepturi profesionale și lupte politice Ansamblul condițiilor politice și culturale de dupa 1949 (anul fondării Uniunii Scriitorilor după modelul sovietic, prin reunirea asociațiilor profesionale anterioare, ale scriitorilor și autorilor dramatici) a făcut posibilă o progresie rapidă a numărului de scriitori «instituționalizați». Creșterea cea mai importantă de efective a avut loc În cea de-a doua parte a anilor ’60, grație reunirii unor condiții de excepție: creșterea numărului de tineri scriitori, amnistierea și reabilitarea deținuților politici (1964) etc. Uniunea avea astfel 730
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Însemne sfârșitul «tranziției democratice» și consacrarea unei «clase politice» divizate mai mult pe seama instrumentelor și profiturilor politice, decat a principiilor ideologice (dreapta/stânga). Pe masura ce spațiul politic a devenit mai structurat și instituțiile culturale mai autonome, GDS-ul a devenit mai instituționalizat și funcționează că o academie alternativă: puține noi adeziuni, reuniuni ceremoniale pentru atribuiri de premii, diminuarea dezbaterilor și a «meselor rotunde», În vreme ce mai mulți dintre membrii fondatori s-au Îndepărtat de grup. Genealogii și traiectorii Caracterul intelectual și «de elită
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
să apere interesele profesionale și materiale ale membrilor săi. Toți membrii Uniunii erau, automat, membrii ai acestui fond, lor adăugându-li-se cei care erau admiși doar că membrii ai Fondului, beneficiind Într-o mică măsură de privilegiile celorlalți scriitori „instituționalizați”: Împrumuturi, acces la „casele se odihnă și de creație”, pensii etc. De exemplu, În Polonia, În RDG, poate și În alte țari socialiste, fusese menținut un sector editorial privat. Cum o arată atât scrisoarea de solidaritate cu Mircea Dinescu, din
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
subiecte atât de discutate și disputate, cum sunt căsătoria, dragostea, familia, divorțul, prestigiul social al celui ce studiază sistematic problematica familiei nu are decât de câștigat. Cu atât mai mult cu cât în zilele noastre vârsta celor ce studiază (învățământul instituționalizat de lungă durată), deopotrivă cu a celor afectați direct de această problematică (căsătoria se face statistic mai târziu, divorțurile și recăsătoririle sunt mai frecvente) tinde să se dilate mult dincolo de tinerețe. 1.5. Principalele momente istorice ale studiilor (sociologice) despre
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și faptul că la primele cineva lucrează înstrăinătate. Vom găsi însă multe cazuri în care așa ceva nu se întâmplă, și totuși gospodăriile sunt înfloritoare. Explicația poate consta în aceea că nu puține familii din anumite localități rurale au luat copii instituționalizați în regim de asistență maternală, de pe urma cărora au câștiguri substanțiale nesesizabile din declarațiile lor. Destul de netransparent este și faptul că cheltuielile materiale ale întreținerii acestor copii sunt destul de mici în condițiile în care vecinele (sau rudele) se suplinesc între ele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
protecție a individului de către rude (familia lărgită). Sistemul școlar creat a înlocuit în mare măsură funcția instructiv-educativă a familiei, foarte puțini părinți putând astăzi asigura pe cont propriu transmiterea de cunoștințe specializate copiilor lor. Religia însăși a devenit din ce în ce mai mult instituționalizată, profesată cu specialiști, în afara casei și a familiei. Pe măsură ce familia și-a pierdut din relevanța sa economică, politică, religioasă și de instruire profesională, controlul celor mai în vârstă asupra tinerilor a devenit mai puțin apăsător. Dacă în societățile arhaice și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
vorba de transferuri de capitaluri intergeneraționale la palierul macrosocial, fie mai ales în interiorul sistemului familial și de rudenie. Macrotransferurile dintre generații vizează pensiile, ajutoarele sociale, alocațiile pentru copii, gratuitățile de școlarizare și alte metode prin care societatea, în forma ei instituționalizată (în principal statul), acordă drepturi material-financiare unor categorii de cetățeni, stabilind politici și grile și modificându-le în funcție de dezechilibrele înregistrate (Bengston et al., 1995). Cercetările pe tema schimbului intergenerațional la nivel microsocial au ca o constatare majoră falsitatea propoziției, destul de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]