801 matches
-
intern vor avea obligațiunile prevăzute de deciziunea Consiliului de Miniștri Nr. 1.599 din 1 Decemvrie 1948, precum și verificarea strictei aplicări a legilor și a instrucțiunilor cu caracter financiar sau fiscal. Articolul 3 Conducătorii centrelor eparhiale ale tuturor cultelor și instituțiunilor pendinte de acest departament vor organiza, în cadrul instituțiunilor respective, controlul financiar intern. Numirea organelor din controlul financiar intern se va face prin deciziune ministerială, la propunerea șefului instutiunii și cu avizul directorului contabilității din Ministerul Cultelor. Articolul 4 Controlul ce
DECIZIE nr. 4.404 din 15 februarie 1949 privind funcţionarea controlului financiar intern. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143756_a_145085]
-
de Miniștri Nr. 1.599 din 1 Decemvrie 1948, precum și verificarea strictei aplicări a legilor și a instrucțiunilor cu caracter financiar sau fiscal. Articolul 3 Conducătorii centrelor eparhiale ale tuturor cultelor și instituțiunilor pendinte de acest departament vor organiza, în cadrul instituțiunilor respective, controlul financiar intern. Numirea organelor din controlul financiar intern se va face prin deciziune ministerială, la propunerea șefului instutiunii și cu avizul directorului contabilității din Ministerul Cultelor. Articolul 4 Controlul ce urmeaz�� a se efectua de către organele controlului financiar
DECIZIE nr. 4.404 din 15 februarie 1949 privind funcţionarea controlului financiar intern. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143756_a_145085]
-
Art. 8 se modifică după cum urmează: "Art. 8: - Pe baza hotărîrii luate potrivit articolului precedent, comisiunea va stabili tabelul definitiv al bunurilor ce urmează a fi redate circuitului economic, putând la cerere, dispune repartizarea lor, contra plata, catre organele sau instituțiunile Statului pe care le va menționa în același tabel. Acest tabel va fi comunicat prin îngrijirea șefului parchetului - chiar inainte de a fi intervenit o hotărîre definitivă de condamnare, însă numai după sesizarea instanței cu judecarea acțiunii penale - secțiunii comerciale
DECRET nr. 37 din 13 februarie 1950 privind modificarea şi completarea decretului nr. 405 din 20 Octomvrie 1949 pentru identificarea bunurilor supuse confiscării în baza diferitelor dispoziţiuni legale şi pentru punerea în circulaţie a celor necesare circuitului economic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132863_a_134192]
-
un reprezentant al Ministerului Finanțelor, Metalurgiei și Industriei Chimice, Industriei Ușoare, Agriculturii, Comerțului Interior și al Departamentului Gospodăriei Locale. Comisiunea va funcționa la Ministerul Comerțului Interior și va putea convoca la ședințele ei pe reprezentanții ori căror alte ministere sau instituțiuni interesate. Sumele rezultate vor fi făcute venit la bugetul Sfatului popular respectiv." Art. 16, alin. 2, se modifică după cum urmează: "Bunurile reținute în vederea confiscării pînă la data de 20 Octomvrie 1949, ce se vor afla în depozitele secțiunilor comerciale ale
DECRET nr. 37 din 13 februarie 1950 privind modificarea şi completarea decretului nr. 405 din 20 Octomvrie 1949 pentru identificarea bunurilor supuse confiscării în baza diferitelor dispoziţiuni legale şi pentru punerea în circulaţie a celor necesare circuitului economic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132863_a_134192]
-
de căile de atac prevăzute de dreptul comun. Articolul 4 Autoritățile și instituțiile publice de orice fel, sînt obligate să execute măsurile ordonate de parchet și să comunice toate datele cerute în vederea identificării și luării în posesie a bunurilor confiscate. Instituțiunile de utilitate public�� și cele particulare sînt, de asemenea, obligate să dea, la cererea parchetului, orice informațiuni, chiar dacă aceasta le este interzis prin lege sau statute. Articolul 5 Parchetul Tribunalului Ilfov va publica în Monitorul Oficial și în două ziare
LEGE nr. 647 din 13 august 1945 privitoare la administrarea şi lichidarea bunurilor confiscate în temeiul legii nr. 312 din 24 Aprilie 1945 , pentru urmărirea şi sancţionarea celor vinovaţi de dezastrul tarii sau de crime de război. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132862_a_134191]
-
sub nici un fel de numire, și sub nici un fel de cuvent. Pentru întregul Stat român este ua singură Curte de casațiune. Articolul 105 Juriul este statornicit în tote meteriile criminale și pentru delictele politice și de presă. Capitolul 4 Despre instituțiunile județene și comunale Articolul 106 Instituțiunile județene și comunale sînt regulate de legi. Articolul 107 Aceste legi vor avea de bașa decentralisarea administrtiunei mai completă și independinta comunala. Titlul V Articolul 108 Ori-ce imposit este asedet numai în folosul Statului
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
sub nici un fel de cuvent. Pentru întregul Stat român este ua singură Curte de casațiune. Articolul 105 Juriul este statornicit în tote meteriile criminale și pentru delictele politice și de presă. Capitolul 4 Despre instituțiunile județene și comunale Articolul 106 Instituțiunile județene și comunale sînt regulate de legi. Articolul 107 Aceste legi vor avea de bașa decentralisarea administrtiunei mai completă și independinta comunala. Titlul V Articolul 108 Ori-ce imposit este asedet numai în folosul Statului, județului sau comunei. Articolul 109 Nici un
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
Cartea I DESPRE COMERȚ ÎN GENERE Titlul I DISPOZIȚIUNI GENERALE Articolul 1 În comerț se aplică legea de față. Unde ea nu dispune se aplică Codul civil. Articolul 2 Bursele, bâlciurile (iarmarocurile), târgurile, docurile și antrepozitele, precum și celelalte instituțiuni care servesc comerțului, se regulează prin legile și regulamentele lor speciale. Titlul ÎI DESPRE FAPTELE DE COMERȚ Articolul 3 Legea consideră că fapte de comerț: 1. Cumpărăturile de producte sau mărfuri spre a se revinde, fie în natură, fie după ce
CODUL COMERCIAL Cu modificările până la 27 iunie 1997*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135811_a_137140]
-
ÎN GENERE DESPRE COMERȚ ÎN GENERE Titlul I DISPOZIȚIUNI GENERALE DISPOZIȚIUNI GENERALE Articolul 1 În comerț se aplică legea de față. Unde ea nu dispune se aplică Codul civil. Articolul 2 Bursele, bâlciurile (iarmarocurile), târgurile, docurile și antrepozitele, precum și celelalte instituțiuni care servesc comerțului, se regulează prin legile și regulamentele lor speciale. Titlul ÎI DESPRE FAPTELE DE COMERȚ DESPRE FAPTELE DE COMERȚ Articolul 3 Legea consideră că fapte de comerț: 1. Cumpărăturile de producte sau mărfuri spre a se revinde, fie
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144116_a_145445]
-
Și cred că grație sacrificiilor făcute de Fundație, putem considera acest Așezământ ca unul din cele mai bine înzestrate și realizate din Europa. Încrederea ce marele filantrop Jacques Elias a arătat Academiei Române și speranțele nutrite de la început de această înaltă instituțiune primind legatul de a realiza dorința testatorului, se arată cred, astăzi, la terminarea spitalului, pe deplin justificate. Grație muncii și înțelepciunii eminenților conducători ai Fundației, și în special a acelora care au lucrat de la începuturile sale când s-au ivit
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
să dezvoltăm din ce în ce mai mult serviciile noastre și să ne ținem la curent în anii ce urmează cu toate progresele tehnicii medicale. Vom ține spitalul și ambulatoriul nostru cu toate anexele lor și la dispoziția bolnavilor de care se ocupă importantele instituțiuni sociale, Asigurările sau Casa Muncii, încercând prin convenții speciale să stabilim o colaborare între aceste instituții și spitalul nostru. Din ce în ce mai mult se întrevede nevoia unei colaborări mai eficace între toate așezămintele de asistență. Printr-o coordonare a activității diferitelor instituții
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
un organism [...] de cercetări sociale. Partidul este și un organism de luptă: ideile trebuiesc răspândite, fiecare membru al partidului devine un propagandist al ideologiei partidului. Arta de a conduce politica nu se improvizează.[...] Oamenii noștri politici au copiat și copiază instituțiuni politice din alte țări [...]. Legea însă nu corespunde la stările de fapt. Astfel, deși în Constituție se spune că toate puterile emană de la națiune și că, prin urmare, un guvern trebuie întâi să aibă încrederea nației [...], la noi toate guvernele
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cultură și tradiție parlamentară: "nu pretindem ca un stat tânăr și în starea de cultură în care se află al nostru să se poată asemăna cu un stat bătrân ca Englitera, carele însă, grație elasticității și sincerității în aplicare a instituțiunilor sale, are virtutea de-a reîntineri pururi"440. b) Tehnica citatului revelator. Pornind de la afirmațiile lui M. Bahtin 441, potrivit căruia dialogismul și interacțiunea verbală constituie realități fundamentale ale limbajului, subliniem dimensiunea intertextuală a limbajului politic eminescian, ca modalitate de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
1882). Pentru G. Călinescu, și paginile de pînă aici o argumentează suplimentar, ideea fundamentală a redactorului era crearea unei vieți de stat naturale, ieșite din năzuința lentă către progres moderat și fără soluție cu trecutul, care să îngăduie coordonarea noilor instituțiuni cu sufletul națiunii (Viața lui Mihai Eminescu). Publicistica aplicat economică a lui Eminescu afirmă și confirmă o bună cunoaștere a principiilor financiare, însoțită totodată de o veritabilă cultură filosofică, care pune în pagina de ziar o doctrină organică despre care
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Facultatea de Stiinte Aplicate a Universității Libere din Bruxelles, așa cum atestă certificatul eliberat de Rectorat pe 17 septembrie 190212. La câteva zile după emiterea certificatului de asiduitate, Vasile Butză, ce locuia atunci la nr. 9, pe Str. Belliard, scria Eforiei Instituțiunilor Brâncoveanu o epistola care, în inspirate întorsături de frază și subtile strategii discursive, făcea apel la "sentimentele umanitare" ale Eforilor, "implorându-i" să-i acorde o bursă (viitorul său depinzând de aceasta, cum textual afirmă în scrisoare!), pe o perioadă
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
ale secției de ingineri mecanici de la Facultatea de Stiinte Aplicate emis de Rectoratul Universității Libere din Bruxelles pe numele lui Basile Butza, 17 septembrie 1902, nepaginat. 13 Ibid., Scrisoare a lui Vasile G. Butză (9, rue Belliard, Bruxelles) către Eforia Instituțiunilor Brâncoveanu, 22 septembrie 1902, nepaginat. 14 Ibid., Scrisoare a lui Vasile G. Butză (6, rue des Paroissiens; Bruxelles) către Eugen Mavrodi, Ministrul României în Belgia, 14 februarie 1903, nepaginat. 15 Ibid., Certificat semnat de Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
al puterii centrale (totodată, apărător al intereselor locale). Această construcție administrativ-teritorială creată de legile din 1864 a fost menținută și de Constituția din 30 iunie 1866 care prevedea următoarele: teritoriul țării e împărțit în județe, plăși și comune (art. 4); "instituțiunile județene și comunale sunt regulate de legi" (art. 106); "aceste legi vor avea de bază descentralizarea administrațiunei mai completă și independența comunală" (art. 107)7. Toate legile de organizare administrativă (atât județeană cât și comunală) care au fost adoptate ulterior
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
de cari au trebuință, este neapărat a se înființa un nou organ special pentru studiarea și elaborarea legilor. În acest scop guvernul Meu a supus Camerilor cuvenitul proiect de lege încă din anul trecut. Aparține domniilor-voastre a pune bazele acestei instituțiuni menită a înlesni opera dificilă a pregătirii și a confecționării legilor. Ministrul Justiției vă va prezinta chiar în sesiunea aceasta proiectul de lege destinat a asigura o mai mare stabilitate în pozițiunea legală a magistraților și a determina mai bine
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
prefecților o circulară în care le cere să ia măsuri urgente ca țăranii să fie dijmuiți la vreme și să se puie capăt șicanelor care toate au de scop despoierea țăranului. Rosetti propune alegerea magistraților și reforma radicală a acestei instituțiuni. Toată lumea conservatoare se ridică împotriva omului de idei: clasele conservatoare, în întregime, repudiază pe Rosetti, însuși partidul liberal nu-l mai cunoaște; majoritatea cea mare a liberalilor nu mai este purtătoarea tradiției de la obârșie, liberalii încep să devie conservatori. Omul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
pe deplin acest scop. Constituțiunea ce am onoare a prezenta Măriei-Tale în numele Adunării, dă o legitimă satisfacțiune acestor aspirațiuni ale țării, consacrând pentru România principiele admise în statele moderne cele mai înaintate pe calea civilizațiunii. Plin de speranță că noile instituțiuni vor pune capăt suferințelor unui trecut dureros, românii, uniți într-un simțimânt unanim de concordie și de frăție vor întrebuința silințele lor cele mai stăruitoare întru a apăra aceste principii și a da cugetărilor leale și generoase ale Măriei-Tale tot
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
sub nici un fel de numire și sub nici un fel de cuvânt. Pentru întregul Stat român este o singură Curte de Casațiune. Art. 105. Juriul este statornicit în toate materiile criminale și pentru delictele politice si de presă. capitul iv Despre instituțiunile județene și comunale Art. 106. Instituțiunile județene și comunale sunt regulate de legi: Art. 107. Aceste legi vor avea de bază descentralizarea administrațiunii mai complectă și independința comunale. titlul iv Despre Finanțe Art. 108. Orice impozit este așezat numai în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
sub nici un fel de cuvânt. Pentru întregul Stat român este o singură Curte de Casațiune. Art. 105. Juriul este statornicit în toate materiile criminale și pentru delictele politice si de presă. capitul iv Despre instituțiunile județene și comunale Art. 106. Instituțiunile județene și comunale sunt regulate de legi: Art. 107. Aceste legi vor avea de bază descentralizarea administrațiunii mai complectă și independința comunale. titlul iv Despre Finanțe Art. 108. Orice impozit este așezat numai în folosul Statului, județului sau comunei. Art.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ce se încheiaseră mai nainte între Imperiul Rus și Otoman. Mai cu seamă Tractatul de la Cuciuc-Cainardji recunoscuse domnilor Moldovei și Țării Românești calitatea de suverani și stabilise că Basarabia face parte din Moldova. Așadară, ea era o țară românească, cu instituțiuni și legi românești, foarte lămurit păstrate de Majestatea-Sa împăratul Alexandru I. Acest respect al vechii naționalități era formulat în rescriptul imperial care confirmă organizațiunea administrativă și judecătorească a acestei provincie în urma alipirii sale de Rusia, fără ca să se facă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
a neutralității sale, care ar pune-o în pozițiune de a dovedi Europei că ea n-are altă ambițiune decât aceea de a fi păzitoarea credincioasă a libertății Dunării la gurele ei, și totdeodată de a se aplica la îmbunătățirea instituțiunilor și la dezvoltarea mijloacelor ei materiale. Acestea sunt, d-lor plenipotențiari, expuse pe scurt, dorințele unui mic stat care nu crede a fi meritat mai puțin din partea Europei, și care, prin organul nostru, face apel la dreptatea și la bunăvoința
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
a Alteței-Voastre etc. etc. (Subscriși) I.C. Brătianu, M. Kogălniceanu memoriul prezentat la Congresul din Berlin de către plenipotențiarii înălțimii-Sale Domnitorului României De la Tractatul din Paris încoace România, sprijinită de către Marile Puteri, n-a pregetat de a lucra la pacinica dezvoltare a instituțiunilor și a sporirii sale materiale, fără de altă ambițiune decât aceea de a corespunde pe deplin cu binevoitoarea așteptare a Europei. în timpul pe când s-au iscat neînțelegerile parțiale, cari aveau să ajungă la un război între Turcia și Rusia, România, păzindu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]