1,112 matches
-
Țăranu, Dumitru Turtă, Ion Rusu, Pavel Gornicioiu, Mihai Apostol, Teofil Vîlcu (teatru), Ion Arhip (muzee), Dimitrie Tăbăcaru (operă), Mihai Cozmei (conservator), Victor Andrieș, Georgeta Zeru, Corneliu Sturzu (Convorbiri), Natalia Dănăilă. Care era relația dintre CJEPCS și CJCES? D.T.: Prima era integrativă, a doua era o entitate subordonată care coordona instituțiile de cultură și atât. S.B.: Era o altă structură decât secția de propagandă? D.T.: Da, pentru că la propagandă intrau ziare, tipărituri, cabinete, școală de partid, toate entitățile care țineau strict de
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
ale articulării sinelui (ediția a II a, Editura Polirom, 2006), Viața ca prilej. 101 oglinzi psihosociologice despre "ceea ce suntem" (Editura Marineasa, 2008). Cuvînt înainte Pretutindeni în lume, în departamentele relevante de psihologie se impune în ultimii ani o nouă abordare integrativă, psihologia interculturală. înțelegînd impactul marilor prefaceri structurale care însoțesc procesul de globalizare, psihologia ca știință s-a mobilizat pentru a furniza propria expertiză în gestionarea proceselor de interconectare între teritorii identitare pînă de curînd izolate. De altfel, "Europa veche" îmbătrînește
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
autenticului Wundt și a "moștenitorilor săi săraci" (Cole, 1996/2003, p. 106). Beneficiind de o primă încercare sintetică (Gavreliuc, 2006) și de primele referințe comparative (Pitariu, Budean, 2007; Gavreliuc, 2009; Glăveanu, 2009; Gavreliuc, Gavreliuc, Cîmpean, 2009; Dincă, 2009), această paradigmă integrativă devine accesibilă și psihologilor români, care o asumă în studiile lor din ultimii ani. 1.2. Miza unei abordări proprii psihologiei interculturale. Definiții operaționale Psihologia interculturală urmărește studiul variabilității postulatelor psihologice în funcție de determinările culturale (registrul teoretic), precum și studierea formelor specifice
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de exemple concrete, care pot lămuri conținutul acestor registre distincte, precum și specificul relațiilor reciproce care vor conduce la abordarea liant. Valorificarea conceptelor întîlnite la "graniță" și articularea metodologiei pun în evidență sinteza interdisciplinară, care e capabilă să construiască o paradigmă integrativă nouă, operaționalizînd un model complex cultură-personalitate organizațional-societal (C-P-O-S). Mai mult, cercetările generate de această paradigmă testează toate tipurile de ipoteze: comparative (apelînd la compararea unor eșantioane independente pe anumite dimensiuni asociate fiecărui registru din C-P-O-S sau analizele de varianță), relaționale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
S. Schwartz, studiul Chinese Culture Connection coordonat de M.H. Bond, modelul lui H. Trompenaars), sociologie culturală (cercetarea World Values Survey și indicatorii postmaterialismului, elaborați de R. Inglehart), psihosociologia organizațională (modelul GLOBE). în capitolul de față vom parcurge toate aceste modele integrative. 6.2. Descrierea operațională a culturilor naționale Parcurgînd definițiile culturii studiate la începutul acestui volum, s-ar cuveni să privim specificul identitar într-o manieră plurală, căci așa cum subliniau doi importanți antropologi americani, "every man is in certain aspects: a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
se referă la teritoriul social în care valorile acționează (valori de muncă, legate de activitatea profesională, valori familiale, valori privitoare la viață în general etc.). Referindu-se la sistemul valorilor de muncă, Roe și Ester (1999) au prezentat un model integrativ ce acoperă trei elemente: valori generale (valori globale de viață, valori privind episoade biografice specifice), valori ale muncii (valori legate nemijlocit de activitatea de producere a bunurilor și serviciilor) și valori în relație cu activitățile de muncă, precum și trei nivele
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
să stimuleze interesului de cunoaștere și să fie adaptate vârstei, profesiei, necesităților personale și de integrare în colectiv. (334, 343, 346) II.1.2. Obiective ale recuperării în tulburările de comunicare verbală Recuperarea în afazii urmărește reabilitarea limbajului sub aspectele integrative, operaționale și expresive. Recuperarea limbajului oral prin recuperarea audiției verbale și recuperarea vorbirii reprezintă cel mai important obiectiv în afaziologie, urmat de recuperarea limbajului academic prin reabilitarea lexiei și grafiei. Recuperarea în surdomutitate urmărește demutizarea, ca cel mai important obiectiv
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
SA. Mechanisms and models of selective attention. In M.D.R.M.G.H. Coles îEd.), Electrophysiology of mind . Oxford: Oxford University Press. 1995. 184. Manolache CG. Surdomutitate - Ortofonie - Limbaj auzitori și surdomuți, Ed. Medicală. 1980: 56 - 66, 108 -121. 185. Marschark M, Paivio A. Integrative processing of concrete and abstract sentences. J Verb Learn Verb Behav, 1997; 16: 217-231. 186. Marschark M, Richman CL, Yuille JC, Hunt RR. The role of imagery in memory: On shared and distinctive information. Psychol Bulletin; 2007; 102: 28-41. 187
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
în plan decizional, în această perioadă, respectiv la 1896, a avut loc o reformă școlară, care era o reformă structurală și de conținut, deoarece începând cu această dată limba română va fi studiată pe patru mari direcții autonome, dar și integrative: lectura, gramatica, compunerea și noțiuni generale de stilistică. Referindu-se la statutul disciplinei limba română în învățământul secundar, Fl. Ilioasa consemnează că „în școala noastră de pe la jumătatea veacului al XIX-lea, cu clasicismul ei greco-latin atotstăpînitor, limba română nu exista
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
conțin bucăți care nu corespund cu materiale științifice ale claselor respective.” (Papadopol, 1925: 48). Există aici patru probleme implicate și care trebuie avute în vedere pentru etapele următoare: calitatea manualului de română, văzut ca manual de cultură și civilizație caracterul integrativ al predării caracterul transdisciplinar al predării selectarea conținuturilor. Fl. Ilioasa exprimă în legătură cu manualul de limba română foarte scurte opinii, fapt ce ne obligă să-l cităm în întregime: „trebue să cuprindă material literar de valoare neîndoioasă; teorii gramaticale și literare
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
despre obligativitatea „prelucrărilor”, dar credem că abordarea aceasta dorește să legitimeze prezența acestor texte și să le dea o întrebuințare mai conformă cu scopurile predării literaturii. Papadopol găsește trei scopuri ale acestora, dar pe linia formării culturii generale, din perspectivă integrativă și transdisciplinară: „să fixeze mai bine, în sufletele copiilor, asociindu-le în chip surprinzător, atâtea idei disparate, din domenii tot atât de disparate”; „să influențeze, în mod binefăcător, asupra minții acelorași, dându-le posibilitatea raporturilor asociative spontane și întărindu-le spiritul de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
desemnează deja extremele. Orice altă descriere ulterioară va fi implacabil înscrisă între acestea. V. Manualul de limba română este bine discutat de Papadopol, care distinge patru probleme corelate: calitatea manualului de română, văzut ca manual de cultură și civilizație, caracterul integrativ al predării și caracterul transdisciplinar al predării asigurate prin tipurile de lecturi și selectarea conținuturilor, aspect considerat important și de Fl. Ilioasa, care adaugă și criteriul calității materiale a manualului, estetismul și durabilitatea. VI. Predarea lecturilor este aspectul important, specific
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
CN nu este deloc utilizat de autoare, iar observația că secvența didactică este un șir de lecții din același domeniu, limbă sau literatură, ne oprește pe noi să facem aceste supoziții, unitatea de învățare fiind teoretizată ca o unitate mixtă, integrativă a limbii și literaturii și în asta, credem, constă noutatea ei. în ceea ce privește a doua dimensiune a proiectării, remarcăm că întrebările ordonatoare ale proiectării, teoretizate de Gagne, reiterate și de noi passim, sînt aici reformulate. De exemplu formularea obiectivelor, surprinsă de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
imaturitatea științifică a disciplinei DLLR. Așa cum s-a văzut din demersul de până aici două sînt problemele majore abordate, probleme interconexe, de altfel: prima este necesitatea existenței unei baze documentare exhaustive în didactica oricărei discipline, care va permite abordări holistice, integrative și prin aceasta științifice a oricăror dimensiuni; a doua este reinstaurarea disciplinelor didactice ca științe, reinstaurare pe care noi o vedem acum tocmai prin abordarea descrisă mai sus. Lucrarea Bibliografia signaletică de didactică a limbii și literaturii române, credem, va
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
gimnaziu. Structuri didactice deschise. Pitești, Paralela 45. Educational , 2003, 227 p. Conține bibliografie. [84] PAMFIL, ALINA, Modelul comunicativ funcțional și elementele de construcție, Revista Perspective, nr. 6/2003, [Cluj], p. 6-23. [85] PAMFIL, ALINA, Studiul limbii și literaturii române. Perspectivă integrativă și perspectivă transdisciplinară, Revista Perspective, nr. 2/2003, [Cluj], p.2-6. [86] PAPADIMA, LIVIU, O disciplină in(ter)disciplinară, Revista Perspective, nr. 2/2003, [Cluj], p.6-11. [87] PLEȘA, ELENA. Prietenul meu, abecedarul : [exerciții și jocuri în sprijinul școlarilor din
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
specifice" (Etzioni, 1971, p. 14). În această logică, pentru a înțelege organizațiile, trebuie să se plece de la scopurile urmărite. Organizația este un instrument rațional, creat pentru a îndeplini scopurile. Aceste scopuri sunt împărtășite și comune tuturor membrilor: așadar, o concepție integrativă despre organizație. Curentul funcționalist a dominat în mare parte analiza organizațională, dar unele limite ale lui au contribuit la apariția unei paradigme a "constructului social", care va veni cu o definiție diferită a organizației. 1.2. Paradigma "constructului social" și
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
studiind atașamentul față de scop, integrează în teoria scopurilor elemente din teoria expectanței valența. 4.2. Demersul de integrare Unii cercetători au încercat să integreze diferitele teorii ale motivației folosind cadre matematice. În această orientare, Klein (1989) a propus o teorie integrativă a motivației pornind de la o teorie a controlului care-l prezintă pe individ ca sistem organizat, organizat în funcție de rezultat. Ca urmare a acțiunii sale, acest individ primește indicatori de performanță. El îi evaluează pe baza unor criterii. Mai multe mecanisme
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
de referință. Teoriile consolidării vor explica procesul de feedback. Teoriile expectanței vor guverna organizarea buclelor de control, în timp ce teoriile nevoilor vor permite explicarea atracției spre scopuri. Teoria controlului constituie un cadru care permite articularea tuturor teoriilor clasice ale motivației. Modelul integrativ are o mare valoare euristică. El îi permite lui Klein să emită treizeci de ipoteze care nu decurg din teoriile clasice. Rămâne însă ca ele să fie validate... DE REȚINUT • Motivația poate fi definită, cum face Lévy-Leboyer, drept "ceea ce declanșează
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
of Work and Organizational Psychology, vol. 3, Psychology Press, Hove, 207-256. Feldman, D. (1976). "A contingency theory of Socialization", Administrative Science Quarterly, 21, 443-449. Fiedler, F. (1967). Theory of leadership effectiveness, McGraw Hill, New York. Fisher, C. (1986). "Organizational socialization: an integrative review", in Fisher, C.; Rowland, M. (ed.), Research in Personnel and Human Ressources Management, Jai Press, Greenwich, vol. 4, 101-145. Fischer, G.N. (1987). Les concepts fondamentaux de la psychologie sociale, Dunod, Paris. Fraccaroli, F. (1994). "Stabilité et changement des significations du
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
1996, p. 453]. În opinia aceluiași autor, învățătorul trebuie să posede însușiri înnăscute: voința de desăvârșire, devotament față de oameni și mai ales față de copil, putința și tendința de a-l înțelege pe copil, entuziasm pedagogic, adâncă moralitate, inteligență imaginativă și integrativă și dobândite „ca fruct al străduinței proprii în pregătirea pentru profesia sa”: frumoasă cultură generală „cu un deosebit accent literar, pe de o parte și accent manual pe de alta”, pregătire pedagogică, stil [Narly C., 1996, p. 426-428]. În acest
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
În vederea autorizării pentru examinări psihologice în domeniul auto, laboratorul de examinare psihologică trebuie să îndeplinească următoarele condiții: (1) să posede probe psihologice creion-hirtie și aparate destinate evaluării capacităților cognitive (percepție, memorie, gindire), a celor motrice (reactivitate, coordonare) și a celor integrative (atenție, emotivitate, motivație, structura atitudinala), corespunzător categoriei de examen psihologic pentru care solicită autorizare; (2) probele psihologice să aibă instructaje proprii, criterii statistice de apreciere a rezultatelor și a valorii lor diagnostice și prognostice; ... (3) metodologia să vizeze obligatoriu obținerea
ORDIN Nr. 173 din 29 mai 1996 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind autorizarea laboratoarelor de examinare psihologică pentru conducătorii auto. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114838_a_116167]
-
abia în 1968, când, datorită insecurității lui Ceaușescu, au fost permanent repuse în funcțiune, au devenit "gărzi patriotice" (Loghin, Petricean: 1974). Noua denumire reflectă surplusul de naționalism al noului regim. De asemenea, prin permanentizarea respectivelor gărzi putem înțelege, parțial, tendința integrativă a leninismului romantic în raport cu societatea, mut mai pronunțată decât cea a leninismului post-revoluționar autonom. Reconstituirea acestor formațiuni a început imediat după discursul lui Ceaușescu din piața palatului. Beneficiind, cel puțin în acea fază, de o anumită aderență populară, bazată în
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
buletinul meteo" (Nelson: 1988, 30; vezi și Karnoouh: 2011, 60). * * * Planul intern al politicii de securitate a RSR se întrepătrunde desigur cu cel extern, la fel cum orientarea internă a lenininsmului romantic este conectată cu cea internațională: totalitarismul mobilizator și integrativ în raport cu "națiunea socialistă" are ca și corespondent dezideratul independenței, fie ea militară, politică, sau economică. Constituită în 1955 ca și contrapondere la înființarea Alianței Nord Atlantice șase ani mai devreme, OTV reprezenta dimensiunea militară a "lagărului socialist", instrumentată bineînțeles de către
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
fi proastă" (Preda, Opriș: 2009, 341; subl. în orig.), Ceaușescu făcea tot posibilul pentru a disocia imaginea PCR de cea a PCdR-ului activ în perioada interbelică: partidul trebuia să obțină o nouă identitate, conformă cu aspirațiile ideologice mobilizatoare și integrative ale leninismului romantic. Aceasta își va fi fost autosuficientă, nemaidepinzând de centrul moscovit care începuse să fie perceput progresiv ca un inamic al intereselor naționale ale RSR. Este știut că încă în 1943 declara Ceaușescu la împlinirea a cincizeci de
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
decât să trădeze pasivitatea și indiferența populației față de ideologia oficială. Leninismul romantic nu putea tolera, cel puțin nu pentru mult timp, o asemenea atitudine. Substanța sa revoluționară, de care nu s-a dispensat niciodată, îi impunea o conduită militantă și integrativă totodată: nu era suficient ca populația să se resemneze cu puterea aparent ireversibilă a regimului, ci trebuia să devină parte activă și conștientă a proiectului ideologic al acestuia. Tocmai de aceea "în întregul sistem al democrației socialiste trebuie să se
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]