2,149 matches
-
vreme din categoria celor dure (mimesis/poesis, fictiv/real, natură/convenție, subiect/obiect, conotație/denotație, epic/liric, transparent/opac, tranzitiv/reflexiv etc.). Trebuie să specific de la bun început că am preferat conceptul de metatranzitivitate tocmai pentru că permite o mișcare dublu integratoare, atrăgând atenția asupra împrejurării că ne aflăm în prezența unui tip de literatură ce se deschide, simultan, spre sine însăși și spre real. Așadar, deși nu exclude reacomodarea amicală între text și realitate, această poezie rămâne prin excelență ambiguă, deopotrivă
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
poeziei. Cum nu se poate demonstra cu argumente raționale că o asemenea esență există, iar evidența că limbajul poetic nu este exclusiv „simbolic, metaforic, polisemantic, muzical, ermetic, esențialmente liric” se impune de la sine, Gh. Crăciun elaborează, în spiritul recuperator și integrator al poeticii postmoderne - fără a abuza însă de ultimul termen 189, pe care îl consideră, în egală măsură, restrictiv și, pe alocuri, imprecis - un model propriu, bazat, în linii mari, pe binomurile terminologice denotație-conotație, respectiv tranzitivitate-reflexivitate. Autorul, înainte de a purcede
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
logici de acțiune), Însă caracteristica lor de bază este aceea de actori care prin acțiune reconstruiesc ordinea instituțională existentă. Organizațiile modifică raporturile de putere din societate, intrând astfel și În domeniul de studiu al științei politice și devenind un nivel integrator de analiză pentru economie, sociologie și știința politică. Organizațiile se constituie ca domeniu de studiu Începând cu deceniul al cincilea al secolului trecut. Aceste tendințe pot fi remarcate urmărind dezvoltarea studiului sistematic al organizațiilor. Cum spuneam, traducerea În engleză a
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de integrare Între operațiunile partenerilor: ex. supravegherea tehnică de către anagajați ai firmei contractoare a procesului de producție și verificarea, la locul contractantului, a calității produselor realizate În lohn. Mulți dintre managerii firmelor românești intervievate au admis existența mecanismelor adaptative și integratoare de acest fel (firmele producătoare Își trimit proprii tehnicieni), dar doar În cazul partenerilor ce aveau relații stabile, de durată, cu firmele contractante În lohn. Relațiile pe termen lung formează diade antreprenoriale (Larson, 1992) sau cvasi-firme (Eccles, 1981). În general
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
unor așteptări legate de apariția anumitor interese În contexte date constituie fundamentul social al acestora. Ea presupune ierarhizarea și integrarea instituțiilor (simbolurilor și practicilor) legitimate În ultimă instanță printr-o teleologie socială consensuală. Legitimarea se face din perspectiva teleologiei sociale integratoare (dezvoltarea socială și economică rațională În societățile moderne). Astfel anumite interese pot fi convergente acestei teleologii raționale, fiind clasificate ca legitime și producând așteptări sociale, În timp ce altele sunt percepute ca negative În anumite contexte. Un exemplu preluat din Berger și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
vezi Searle, 2000: 24 - 31. Prin ideologie Înțeleg, asemenea lui North (1990:23), „percepțiile subiective (modele, teorii) prin care oamenii explică lumea din jurul lor. Fie că se află la micronivelul relațiilor individuale, ori la macronivelul ideologiilor organizate ce furnizează explicații integratoare ale trecutului sau prezentului, precum comunismul sau religiile, teoriile pe care indivizii le construiesc sunt colorate de elemente normative despre felul În care ar trebui să fie organizată lumea.” DiMaggio și Powell (1983) și Meyer și Scott (1991) definesc diferit
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
le faciliteze procesul de integrare/reintegrare socială. Având În vedere aceste aspecte, putem afirma că procesul educației În lume a intrat Într-o nouă etapă de dezvoltare: trecerea de la atitudinea și abordarea segregaționistă a procesului didactic la deschiderea și atitudinea integratoare, profund umanistă a școlii. 2.2. În țara noastră...tc "2.2. În țara noastră..." Preocuparea și interesul pentru educația și integrarea școlară și socioprofesională a persoanelor cu deficiențe sau cu probleme de Învățare s-au concretizat În România prin
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
elevilor; • realizează activitatea de evaluare periodică vizând dezvoltarea elevilor și reproiectează programul de intervenție personalizat; • consiliază familiile copiilor/elevilor care beneficiază de serviciile de sprijin și colaborează cu acestea; • asigură legătura dintre familiile copiilor cu cerințe educative speciale integrați, școala integratoare și serviciile de la nivelul comunității care pot ajuta copilul În procesul de integrare școlară; • realizează, În cadrul celor 16 ore reprezentând norma didactică de predare, programul săptămânal de asistență educațională În funcție de: - necesitățile elevului; - evoluția elevului Într-o perioadă limitată de timp
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
În vreun fel sau Într-o anumită proporție, a oricărui și oricâtor cazuri de elevi cu cerințe speciale În sfera educației integrate și a școlii incluzive; - principiul respectării proporțiilor naturale reclamă ca procentajul educabililor cu cerințe speciale Într-o clasă integratoare să nu depășească nivelul maxim de 10%; - principiul disponibilității teritoriale a școlii integratoare presupune deschiderea pentru integrarea educativă către toate cazurile/solicitările care parvin din zona sa de acoperire; - principiul libertății de opțiune instituțională se referă la faptul că elevii
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
de elevi cu cerințe speciale În sfera educației integrate și a școlii incluzive; - principiul respectării proporțiilor naturale reclamă ca procentajul educabililor cu cerințe speciale Într-o clasă integratoare să nu depășească nivelul maxim de 10%; - principiul disponibilității teritoriale a școlii integratoare presupune deschiderea pentru integrarea educativă către toate cazurile/solicitările care parvin din zona sa de acoperire; - principiul libertății de opțiune instituțională se referă la faptul că elevii interesați pot avea o totală inițiativă personală pentru a-și alege o anumită
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
integrarea educativă către toate cazurile/solicitările care parvin din zona sa de acoperire; - principiul libertății de opțiune instituțională se referă la faptul că elevii interesați pot avea o totală inițiativă personală pentru a-și alege o anumită școală incluzivă sau integratoare din comunitate sau din zonă; - principiul eterogenității globale presupune cuprinderea Într-o școală/clasă incluzivă a educabililor, oricât de diferiți ar fi, În mod natural, spontan, dar real; - principiul omogenizării minim-acceptate se referă la faptul ca acei câțiva educabili cu
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
principiul eterogenității globale presupune cuprinderea Într-o școală/clasă incluzivă a educabililor, oricât de diferiți ar fi, În mod natural, spontan, dar real; - principiul omogenizării minim-acceptate se referă la faptul ca acei câțiva educabili cu cerințe speciale dintr-o clasă integratoare să prezinte același tip de deficiență, nepermițându-se sub nici o formă dizabilități radical diferite; - principiul valorificării diferențelor presupune profitarea exclusiv În scop integrativ de energia socioeducațională rezultată din eterogenitatea și diferențele din grupurile educaționale ale unei școli incluzive. B.2
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
școlare județene/al municipiului București, poate dispune: a) Înființarea sau desființarea unităților școlare speciale; b) reorganizarea și restructurarea unor activități din Învățământul special; c) transformarea unor școli speciale În școli de masă; d) transformarea unor școli de masă În școli integratoare; e) transformarea unor școli speciale În centre școlare pentru educație incluzivă; f) Înființarea unor alternative educaționale: centre de educație, centre de pedagogie curativă, centre de zi etc. Art. 4. - Înființarea, desființarea sau transformarea unor unități de Învățământ special se va
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
și/sau al școlilor speciale: - identificarea copiilor care ar putea fi incluși În programe de integrare; - evaluarea complexă a fiecărui copil și constituirea echipelor de caz În unele situații; - elaborarea și aplicarea programelor individualizate de stimulare; - identificarea posibilelor școli incluzive/integratoare. 3. Acțiuni la nivelul școlii incluzive/integratoare: - acțiuni de sensibilizare a cadrelor didactice din școală; - identificarea claselor integratoare; - formarea cadrelor didactice care desfășoară activități cu colectivele integratoare; - sensibilizarea elevilor din școală; - sensibilizarea părinților elevilor din clasele integratoare. 4. Acțiuni realizate
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
a fiecărui copil și constituirea echipelor de caz În unele situații; - elaborarea și aplicarea programelor individualizate de stimulare; - identificarea posibilelor școli incluzive/integratoare. 3. Acțiuni la nivelul școlii incluzive/integratoare: - acțiuni de sensibilizare a cadrelor didactice din școală; - identificarea claselor integratoare; - formarea cadrelor didactice care desfășoară activități cu colectivele integratoare; - sensibilizarea elevilor din școală; - sensibilizarea părinților elevilor din clasele integratoare. 4. Acțiuni realizate În parteneriat Între școli speciale și școli integratoare: - stabilirea parteneriatelor Între școli;
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
unele situații; - elaborarea și aplicarea programelor individualizate de stimulare; - identificarea posibilelor școli incluzive/integratoare. 3. Acțiuni la nivelul școlii incluzive/integratoare: - acțiuni de sensibilizare a cadrelor didactice din școală; - identificarea claselor integratoare; - formarea cadrelor didactice care desfășoară activități cu colectivele integratoare; - sensibilizarea elevilor din școală; - sensibilizarea părinților elevilor din clasele integratoare. 4. Acțiuni realizate În parteneriat Între școli speciale și școli integratoare: - stabilirea parteneriatelor Între școli;
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
posibilelor școli incluzive/integratoare. 3. Acțiuni la nivelul școlii incluzive/integratoare: - acțiuni de sensibilizare a cadrelor didactice din școală; - identificarea claselor integratoare; - formarea cadrelor didactice care desfășoară activități cu colectivele integratoare; - sensibilizarea elevilor din școală; - sensibilizarea părinților elevilor din clasele integratoare. 4. Acțiuni realizate În parteneriat Între școli speciale și școli integratoare: - stabilirea parteneriatelor Între școli;
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
acțiuni de sensibilizare a cadrelor didactice din școală; - identificarea claselor integratoare; - formarea cadrelor didactice care desfășoară activități cu colectivele integratoare; - sensibilizarea elevilor din școală; - sensibilizarea părinților elevilor din clasele integratoare. 4. Acțiuni realizate În parteneriat Între școli speciale și școli integratoare: - stabilirea parteneriatelor Între școli;
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
în domeniul protecției speciale. După cum este deja bine cunoscut opiniei publice, România transmite Comisiei Europene, începând cu luna septembrie 2000, Raportul anual asupra progreselor înregistrate în pregătirea pentru aderarea la Uniunea Europeană. ANPH a trimis anual contribuția la acest Raport ministerului integrator de subcapitol - MMSSF - și ministerelor integratoare de capitole: MIE, MAE, insistând asupra transformărilor de substanță, cum ar fi: reforma administrativă, implementarea Strategiei Naționale - Planul Național de Acțiune pentru perioada 2003-2006, proiecte cu finanțare ANPH, proiecte Twinning Light, programare PHARE 2003
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
deja bine cunoscut opiniei publice, România transmite Comisiei Europene, începând cu luna septembrie 2000, Raportul anual asupra progreselor înregistrate în pregătirea pentru aderarea la Uniunea Europeană. ANPH a trimis anual contribuția la acest Raport ministerului integrator de subcapitol - MMSSF - și ministerelor integratoare de capitole: MIE, MAE, insistând asupra transformărilor de substanță, cum ar fi: reforma administrativă, implementarea Strategiei Naționale - Planul Național de Acțiune pentru perioada 2003-2006, proiecte cu finanțare ANPH, proiecte Twinning Light, programare PHARE 2003, adoptarea unor noi acte normative, parteneriatul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
al Dizabilității au fost prezenți la deschiderea care a precedat sesiunile de lucru. Prin participarea în calitate de observatori a reprezentanților țărilor care n-au mai fost prezente niciodată până acum la sesiunile de lucru ale CD-P-RR, România a avut un rol integrator și a demonstrat deschidere europeană. După conferința de la Malaga, desfășurată în perioada 7-8 mai 2003, prioritățile handicapului au devenit priorități politice în Europa, iar comitetul CD-P-RR a devenit un grup de reflecție paneuropeană în domeniul politicilor dizabilității, care colaborează cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
cu cerințe educative speciale este realizat de cadrele didactice de sprijin/itinerante. Cadrele didactice de sprijin/itinerante sunt persoane pregătite În domeniul educației speciale, care elaborează și promovează intervenția educativă În echipă, echipa fiind formată din: cadrul didactic itinerant, Învățătorul integrator, logoped, consilier școlar, părinte, folosind ca și instrumente de lucru curriculum-ul adaptat și programul de intervenție personalizat. Acesta Își desfășoară activitatea În clasă la anumite activități, dar și În cabinet sau eventual alt spațiu din școală special amenajat, unde
PROGRAMUL DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT -INSTRUMENT DE LUCRU ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Viorica TOADER () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2145]
-
cu cerințe educative speciale este realizat de cadrele didactice de sprijin/itinerante. Cadrele didactice de sprijin/itinerante sunt persoane pregătite În domeniul educației speciale, care elaborează și promovează intervenția educativă În echipă, echipa fiind formată din: cadrul didactic itinerant, Învățătorul integrator, logoped, consilier școlar, părinte, folosind ca și instrumente de lucru curriculum-ul adaptat și programul de intervenție personalizat. Acesta Își desfășoară activitatea În clasă la anumite activități, dar și În cabinet sau eventual alt spațiu din școală special amenajat, unde
PROGRAMUL DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT -INSTRUMENT DE LUCRU ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Viorica TOADER () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2144]
-
logopezi, consilieri școlari, profesori de sprijin, medici etc.) asigură creșterea gradului de participare a elevilor; este Încurajată implicarea și participarea la managementul școlii a tuturor cadrelor didactice. Până acum, numai un număr limitat de școli de masă au devenit școli integratoare și au integrat copii cu CES. Nu avem Încă În România școli incluzive În adevăratul sens al cuvântului, serviciile educaționale de sprijin sunt ineficiente și prea puțin dezvoltate, iar mentalitatea comunității nu s-a Îmbunătățit prea mult În ceea ce privește incluziunea tuturor
ŞCOALA VIITORULUI - ŞCOALA INCLUZIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
stabilirea unor centre regionale de coordonare a educației speciale; deschiderea unor centre de resurse pentru copiii cu deficiențe senzoriale; realizarea unor programe specifice de pregătire inițială și continuă a profesorilor și membrilor echipelor multidisciplinare; reducerea numărului de elevi În clasele integratoare; asigurarea cadrelor didactice de sprijin; elaborarea unor materiale scrise pentru părinți; asigurarea unor reglementari financiare mai flexibile pentru unitățile școlare care funcționau ca centre de resurse.
EDUCAȚIA INTEGRATĂ ÎN CONTEXTUL REFORMEI ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ROMÂNESC. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lenuța IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2141]