4,097 matches
-
un sarcofag de pământ” (Pentru semenii mei, p. 111). Dacă femeia este geneză existenței, pentru bărbat, pentru cine trăiește finitudinea și ajunge în ipostaza de poet, cuvantul trebuie să fie geneză ființei. Dar, oare, se observă că suntem în spațiul intelectului, sub soarele viu al amiezii spiritului și vieții, unde legile sunt trasate și făcute prin litera definiției și a necruțătorului trebuie!? Intermezzo 1. Pentru Marian Barbu, 2004 este un an de coliziuni. Să ne imaginăm un copac ajuns la maturitatea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
mizeria, teroarea. Și-a păstrat și reflexele de ,supușenie" care împiedicau regăsirea în conștiință, exercițiul real al democrației: , Tot ce nu era în lanț ieșea din regulă, devenea un pericol, mutîndu-ne în altă subterană, mereu mai în adîncul ștergerii, ca intelect, ca ființă umană, într-o cursă a iadului pentru Liniștea Noastră, întrucît Liniștea Noastră nu s-a inventat în campania electorală a Frontului. Devenită slogan, Liniștea Noastră era un reflex al obedienței, adînc înrădăcinat în fiecare dintre noi, cei ce
Un martor incomod by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10926_a_12251]
-
ce rol important a avut ea într-o epocă în care se substituia și ziarului, și mijloacelor audio-video, ca purtătoare de informații, ca vehicul de cultură și chiar ca expresie a unei anumite solidarități umane: aceea a civilizației și a intelectului.? Amintiri de ?strat? vechi, ale cititorului, spuneam, și ale istoricului literar, puse în pagină cu adaosul de spumă al poveștii. E, de altfel, meritul cel mai evident al acestei foarte noi contribuții la problema (spinoasă...) a bio-bibliomahiei. Acela de-a
la Povești, povestiri, amintiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10883_a_12208]
-
adînci resurse ale "omeniei" (fiind atent numai la "dacă te-ar citi Maiorescu, Lovinescu, Blaga?"), I. D. Sîrbu înțelege a se disocia fără echivoc de cei care-l dezamăgesc. Profilaxia sa disociativă, care funcționează fără întrerupere, e impresionantă. "Caracterul, "morala intelectului" reprezintă pentru scriitor imperative decisive: "cred că am fost (și sînt încă) un demn urmaș al caracterului, al moralei intelectuale a profesorului Rusu; în clipe grele, teribil de grele, eu am reprezentat o anume forță transilvană de voință, curățenie și
Corespondenta unui exilat intern by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10135_a_11460]
-
împreună cu colaboratoarea sa Violette de Mazia - Arta lui Renoir (1935), Arta lui Henri Matisse (1933) sau Arta lui Cézanne. Barnes a fost un apostol al valorilor „formale”, apreciind o pictură în funcție de abilitatea artistului de a stimula, prin culoare și compoziție, intelectul și sentimentele privitorului. A crezut cu tărie că juxtapunerile pe care le-a propus instalându-și colecția nu au nevoie de niciun fel de explicație, că ochiul unui novice va vedea aceleași legături între un Tintoretto, o scenă de junglă
Reconsiderarea unei „crime estetice“ by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4122_a_5447]
-
s-o știe. Ei refac istoria filosofiei pe cont propriu, ca și cum cu ei începe totul. Drumul lui Hawking din această carte trece prin ideile lui Kuhn (paradigma ca model de interpretare a realității), Vaihinger (conceptele ca ficțiuni utile) și Kant (intelectul prescrie realității legi și apoi e tentat să le considere ca fiind reale, așa cum se întîmplă cu principiul antropic din cosmologie), fără ca numele lor să fie pomenit vreodată. Iată o pia fraus, dovedind că filosofia trăiește acolo unde te-ai
Pia fraus by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4052_a_5377]
-
doar în sentimente, ceea ce înseamnă că voința mai întîi se trăiește și abia apoi se discută, și chiar și atunci discuția e silogistică, de o ariditate care usucă emoția vitală. Caracteristica geniului este că se leapădă de unitățile docte ale intelectului (categoriile) și le înlocuiește cu fermenții mistici ai credinței (intuițiile), rezultatul fiind trecerea dincolo de bariera impusă de coaja fenomenelor. Și dacă geniul e apoteoza umană în plan estetic, corespondentul lui în plan moral e sfîntul. Primul are la îndemînă creația
Velle non discitur (II) by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3945_a_5270]
-
țintă „cunoașterea frumosului”, expresie care l-ar fi umplut de consternare pe Kant, la care judecata de gust nu numai că nu cere cunoaștere, dar chiar o exclude, căci dacă gustul ar fi o facultate care se lasă călăuzită de intelect, atunci am putea căpăta nu numai conceptul frumuseții, dar chiar și regulile ei, moment în care am putea prescrie rețeta capodoperelor. Dar cum sentimentul de plăcere în fața unui obiect frumos nu e tributar cunoașterii acelui obiect, nimeni nu mă poate
Velle non discitur (II) by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3945_a_5270]
-
de la interior, gradul suprem de interioritate a lumii e numenul, adică lucrul în sine, care la Schopenhauer e totuna cu voința. Tot ce ține de numen e scutit de cele patru coerciții pomenite anterior, iar facultățile cognitive ale omului (sensibilitate, intelect, rațiune) nu pot atinge numenul, domeniul lor de aplicare fiind crusta fenomenală. Viața omului e un slalom printre fenomene fără putința de a le atinge esența. Voința, ca motor al lumii și echivalent al lui Dumnezeu, e partea inaccesibilă la
Velle non discitur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3963_a_5288]
-
despre scopul ei nu putem ști. În plus, voința nu se învață. Laitmotivul cărții e . Voința ca numen e un tărîm interzis omului, nici o facultate cognitivă neavînd putere asupra ei. De pildă, rațiunea, ca facultate a conceptelor (spre deosebire de Kant, unde intelectul e facultatea conceptelor, nu rațiunea, căreia îi revin doar ideile), e neputincioasă în cunoașterea voinței, doar intuiția (contemplația) avînd sorți de izbîndă în sesizarea ei. Dar ceea ce sesizează intuiția nu e voința, care în calitate de numen nu poate fi obiect pentru
Velle non discitur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3963_a_5288]
-
aprecia tot ceea ce este pătruns de fenomenul spiritualității. Astfel, fenomenul spiritualității/spiritul, fiind totalitatea facultăților intelectuale, poate fi regăsit doar în ființa umană care este mereu preocupată de idealuri nobile. În această ipostază, ființa umană care întrunește în mod distinct intelectul și sufletul demn de sine, poate fi considerată doamna Rodica Elena Lupu (Doctor Honoris Causa, acad., scriitor, poet, prozator, editor, jurnalist cultural), omul care tinde mereu spre realizarea celor mai generoase obiective. Regăsindu-se în spațiul frumoaselor palmaresuri, Rodica Elena
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
în inimă, să angajeze inima, care este centrul ființei umane, locul unde se concentrează ca într-un focar toate puterile psiho-fizice ale omului; locul, de asemenea, al harului botezului. Dumnezeu sălășluiește în inima omului. De aceea este important ca mintea (intelectul), care nu este decât o energie a inimii, să „coboare” mereu în inimă pentru a-și găsi odihna. Divorțul dintre minte și inimă duce la stres, la depresii, la stări de nemulțumire. Tocmai de aceea rugăciunea particulară și liturgică sunt
DESPRE SFÂNTA ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE IN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373701_a_375030]
-
etc. Noi în mșănăstițre, zi de zi, suntem în așteptare, căci toate pricep ce nevoie este să ni se ridice prestigiul în ochii mirenilor, și toate s-au pus la muncă și au în ele dorința ridicării prestigiului moral și intelectul, iar scrisoarea aceea ar fi pentru ele un îndemn, un legământ, un sprijin pe noua cale, pe care încep a păși, iar pentru mine inovatoare la altă viață decât până acum, scrisoarea aceea ar fi o însutită mărire de influență
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]
-
caracteristici ale vocii de bărbat. Apoi, statisticile arată că, dintr-o mie de nou-născuți, doi prezintă o tulburare foniatrică gravă, iar alți 20 au diverse grade de diminuare a auzului, fapt care influențează, pe parcurs, dezvoltarea limbajului și cea a intelectului. Fără chirurgie la Operă Un loc aparte pe agenda de lucru a medicului foniatru Alina Moraru îl ocupă artiștii de la Opera Română din Timișoara. Ea dorește să pună la punct un proiect prin care cântăreții de operă timișoreni să beneficieze
Agenda2005-33-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284081_a_285410]
-
din 21 octombrie și până în data de 23 octombrie, în sala Operei Române Timișoara se derulează lucrările primei Conferințe naționale de medicina muncii. l Persoanele care doresc să se implice în activitatea de voluntariat în beneficiul persoanelor cu dizabilități de intelect pot obține informații legate de această muncă de la sediul Fundației „Pentru Voi“, (str. Ion Slavici nr. 47) sau la tel. 0256-228 062. Sfântul Mc. Dumitru l În 26 octombrie Sf. Mare Mucenic Dimitrie s-a născut în orașul Tesalonica sau
Agenda2005-43-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284344_a_285673]
-
psihologia, statistica, studii recente în domeniul compatibilității umane, o metodologie științifică și experiența consilierii a sute de cupluri. VISIONE își propune să identifice persoana potrivită bazându-se pe compatibilitatea dintre subiecți în cele mai importante aspecte ale vieții - personalitate, caracter, intelect, valori, simțul umorului, experiența de viață, spiritualitate, pasiuni, oferind profile personale de compatibilitate, profile ale relației actuale. Programul este accesibil la adresa www. visione. ro și în varianta de consultanță personalizată la sediul Centrului Sistem Psi (str. Oltul nr. 37 - zona
Agenda2005-47-05-general11 () [Corola-journal/Journalistic/284397_a_285726]
-
Astfel, Nae Ionescu era interesat despre Dumnezeu, condiția originară a omului, sfințenie, metafizică, iubirea ca soluție metafizică, națiune, act religios, cunoaștere și trăire, substanță, mistică și magie, metafizică în raport cu religia, moarte, ființă și existență, timp, spațiu, libertate, conștiință, Biserica creștină, intelect și rațiune, știință, suferință, etc. Observăm astfel în Nae Ionescu preocupările unui teolog. Într-adevăr, dacă prin teolog înțelegem pe tot omul care vorbește, în cunoștință de cauză despre Dumnezeu și despre cele dumnezeiești, atunci domnul Nae Ionescu este teolog
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU ?' ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384836_a_386165]
-
s-a putut întâmpla a fost acela de a fi greșit (sau de a fi devenit victime), participând la erorile altora... ... Și iată, câteva din cugetările veșnic memorabile, înțelepte și mereu actuale ale lui Petre Țuțea 1. Se spune că intelectul este dat omului ca să cunoască adevărul. Intelectul este dat omului, după părerea mea, nu ca să cunoască adevărul, ci să primească adevărul. 2. Am avut revelația că în afară de Dumnezeu nu există adevăr. Mai multe adevăruri, zic eu, raportate la Dumnezeu, este
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
de a fi greșit (sau de a fi devenit victime), participând la erorile altora... ... Și iată, câteva din cugetările veșnic memorabile, înțelepte și mereu actuale ale lui Petre Țuțea 1. Se spune că intelectul este dat omului ca să cunoască adevărul. Intelectul este dat omului, după părerea mea, nu ca să cunoască adevărul, ci să primească adevărul. 2. Am avut revelația că în afară de Dumnezeu nu există adevăr. Mai multe adevăruri, zic eu, raportate la Dumnezeu, este egal cu nici un adevăr. Iar dacă adevărul
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
lor nemărturisit era reunirea cu țara de proveniență a lor. Cu mulți ani înaintea Marii Uniri celebrată la Alba Iulia în 1918, iobagii români s-au exprimat în adunarea de la Blaj: „Noi vrem să ne unim cu țara!”. Toată cultura intelectului transilvănean a luptat sute bune de ani însuflețită de dorința de a trăi românește conduși de români, dar în toate scrierile de valoare acumulate în cursul veacurilor nici un cuvânt rău despre conaționalii Maghiari, Sași sau Țigani. Cei ce meritau erau
CULTURA ŞI DIVINITATEA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385117_a_386446]
-
când mi-a făcut o reverență, în glumă, la sărutarea mâinii și înmânarea florilor. Abia acum observam că natura a fost destul de darnică și ursitoarele s-au întrecut în dotarea sa din punct de vedere fizic. Bănuiesc că nici la intelect nu au fost zgârcite, dacă la 34 ani era contabil-șef într-o bancă renumită. Se vedea că de restul s-a ocupat singură să ajute natura, atât ca ținută, coafură, machiaj și accesorii. De geanta la culoarea rochiei, atârna
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382213_a_383542]
-
din afară, îi procesăm și îi sortăm funcție de interiorul ființei noastre. Manifestarea empatiei este funcție de intensitatea sentimentelor, de inteligență și educație, acestea fiind în stare să sorteze minunatul sentiment al empatiei. Filozoful german Immanuel Kant (1724-1804) vorbind despre „Sensibilitate și intelect”, spunea: „Intelectul nu poate intui nimic, iar simțurile nu pot gândi nimic. Numai din faptul că ele se unesc poate izvorî cunoașterea”. Cred că empatia poate fi considerată un altruism devoalat. Cuvântul „empatie“ - am mai spus-o și repet - nu
DESPRE EMPATIE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382807_a_384136]
-
îi procesăm și îi sortăm funcție de interiorul ființei noastre. Manifestarea empatiei este funcție de intensitatea sentimentelor, de inteligență și educație, acestea fiind în stare să sorteze minunatul sentiment al empatiei. Filozoful german Immanuel Kant (1724-1804) vorbind despre „Sensibilitate și intelect”, spunea: „Intelectul nu poate intui nimic, iar simțurile nu pot gândi nimic. Numai din faptul că ele se unesc poate izvorî cunoașterea”. Cred că empatia poate fi considerată un altruism devoalat. Cuvântul „empatie“ - am mai spus-o și repet - nu apare în
DESPRE EMPATIE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382807_a_384136]
-
ar fi spus ceea ce ìi spuneau cadrele didactice tinerei, dar pentru a ìnțelege acest lucru trebuia să dispui de un anumit nivel de inteligență. “Este o caracteristică a epocii actuale!” își spuse el în gând. „Să cauți o persoană cu intelect cât mai scăzut, cât mai josnică cu putință, pe care să o promovezi exagerat, să o elogiezi indecent, fără nicio jenă, de parcă ar fi o minune a naturii, dar care în același timp, pare a fi o prezentare în bătaie
“MAGIA UNEI VECHI FOTOGRAFII” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385314_a_386643]
-
preda la un colegiu de elită din municipiu. Părinții ei, foști muncitori la Steagu Roșu, ìși dădeau toată pensia pentru a plăti examenele și concursurile fetei lor. Să o vadă profesoară, pe fata lor, de care toți ziceau că are intelect scăzut. Acum, ìn societatea actuală, cu banii puteau compensa acest neajuns. Alexandru se gândi atunci la vecinul său, elev în clasa a noua, la un colegiu din oraș, care venise cu ecuațiile rezolvate greșit de profesorul său, în clasă. Nu
“MAGIA UNEI VECHI FOTOGRAFII” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385314_a_386643]