15,922 matches
-
stadion (teren) care poartă numele de Bowl? Sau de un teren sportiv amplasat pe piața bumbacului? N-am de unde ști." O scrupulozitate în cel mai mic detaliu, o neliniște în fiecare comentariu. Răvășitoare pagina aceasta și forța extraordinară a unui intelectual de rasă, devenit mai apoi un autentic "homo religiosus", cum l-a numit Virgil Ierunca. Glasul arhitectului... ...adevăr grăiește. Dar cine să-l asculte, cine să-l înțeleagă? Suplimentul Cultural al revistei 22 din 4 mai publică un interviu extrem de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12822_a_14147]
-
linie estetică impusă de sovietici. Din nefericire, acum începe și perioada cea mai fertilă a creației sale, de care artistul este conștient, resimțind această tacită cenzură ca pe una dintre frustrările majore ale existenței sale. Ca și în cazul altor intelectuali, a căror verticalitate excludea posibilitatea compromisului, }uculescu nu concepea să picteze după "rețetă", așa cum făcea de altfel o bună parte a breslei. Este drept, putem detecta și în opera lui, din disperarea de a-și expune lucrările pesemne, câteva tendințe
Ion Țuculescu - un caz de manipulare by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/12839_a_14164]
-
deceniu. Așa se explică gestul său, considerat drept frondă în epocă, de a deschide o expoziție în propria-i casă. Era în anul 1956. Inerent te gândești la revoluția anticomunistă din Ungaria, la spiritul ei care a primit adeziunea atâtor intelectuali români, probabil și a lui }uculescu. Dovezi în acest sens nu există, însă, dar măcar la nivel de speculație se poate presupune că un intelectual rasat, ce detesta compromisurile de orice fel, mai ales pe cele spirituale, nu putea fi
Ion Țuculescu - un caz de manipulare by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/12839_a_14164]
-
te gândești la revoluția anticomunistă din Ungaria, la spiritul ei care a primit adeziunea atâtor intelectuali români, probabil și a lui }uculescu. Dovezi în acest sens nu există, însă, dar măcar la nivel de speculație se poate presupune că un intelectual rasat, ce detesta compromisurile de orice fel, mai ales pe cele spirituale, nu putea fi decât anticomunist. Cea mai serioasă și palpabilă mărturie a celor afirmate este însăsi creația sa din această perioadă, prin expresia sa liberă de formalismul sterp
Ion Țuculescu - un caz de manipulare by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/12839_a_14164]
-
solidaritatea ajunsese o noțiune goală de înțeles. Cei ce i-au călcat pragul atunci au înțeles repede forța sa creatoare și, marcați de libertatea de expresie a lucrărilor, au aderat, adesea entuziast, la adevărurile afirmate de artist. Este meritul acelor intelectuali care, în a doua jumătate a jumătate a anilor '50, văzându-i creația, i-au înțeles originalitatea și, mai ales, al tinerilor din generația '60 care, la început de drum, simțeau nevoia unei schimbări radicale. Ei sunt cei cărora li
Ion Țuculescu - un caz de manipulare by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/12839_a_14164]
-
exemple. Dacă în timpul comunismului funcționau, explicabil, două ierarhii axiologice paralele, una oficială, a "scriitorilor noștri", a "artiștilor noștri", "cumva canonizați, sfințiți de partid și, ca atare, inatacabili", și alta neoficială, "singura la care aspira în secret sau pe față orice intelectual (artist) autentic și cu onorabilitatea intactă", după decembrie prima nu s-a anihilat, așa cum ar fi fost normal. Lipsită de simțul ridicolului, puterea "democratică" nu ezită a se amesteca și ea în promovarea unor pseudovalori, asortîndu-se cu cele anterioare: "Aleșii
Poetul în cetate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12830_a_14155]
-
Ei au o uluitoare capacitate de-a duce oamenii cu zăhărelul și, în același timp, de-a construi inexistenți, dar cât se poate de primejdioși, inamici care le sabotează mărețele realizări. De vină sunt întotdeauna alții: trecutul împovărător, străinătatea, ungurii, intelectualii (nu toți, doar cei care nu s-au dat încă pe brazdă). În afara a vreo două orașe care mai țin, simbolic, pieptul năvalei pesediste - mă gândesc la București și la Timișoara, pentru că despre Cluj mă abțin să vorbesc -, țara e
Libertatea de-a alege lanțul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12823_a_14148]
-
unui moment pasager. Așijderea e refuzată exagerata atenție de care se bucură teoretizarea ce riscă a obtenebra viul, realul (inclusiv ale operei ce se sufocă în rețelele mereu sporite ale unor scheme fastidioase). Noțiunea de postmodernism îl ofuschează pe acest intelectual rasat care concepe unitatea cîmpului cultural de-atîtea ori excesiv parcelat, artificializat. "Mai întîi, aș vrea să știu dacă există postmodernism. Eu cred că nu există, este doar un cuvînt. Eu credeam că s-a isprăvit cu obsesia modernismului și revenim
Glose la Alexandru Paleologu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12851_a_14176]
-
Greu de înțeles involuția post-1989 a lui Valeriu Cristea, aliniat politic primei structuri de putere - nu foarte democratice - de după căderea regimului comunist, apologet al hoardelor minerești care au vandalizat Bucureștiul în iunie 1990 și au aplicat bătăi bestiale studenților și intelectualilor, colaborator, în prima etapă postcomunistă, la ziarul Adevărul (fost Scînteia, oficiosul partidului unic), tribună - atunci - a antireformismului celui mai hotărît, a tuturor Ťnostalgiilorť după Ťrealizărileť fostului regim. Timidul, introvertitul Valeriu Cristea a ajuns să apară și în emisuni televizate de
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
stângiștii din P.D. îmbracă dezinvolt costumele de centru-deapta, pe când destui liberali se simt de minune în ițarii populismului grațios, promițând marea cu sarea poporului fericit să trăiască din cadouri. De aceea, nu m-a mirat să văd figuri alungite de intelectuali români, altminteri situați declarativ la dreapta, suferind în urma victoriei lui Bush mai mult decât la un meci pierdut de națională contra Liechtenstein-ului. N-am fost pe 2 noiembrie la Ambasada Americană din București și nici n-am votat, așa cum
De ce-aș fi votat George W by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12297_a_13622]
-
acesteia. S-a încercat aneantizarea personalității Maestrului, care a fost exclus din viața publică pentru o perioadă de două stagiuni. Revenirea sa la pupitrul Filarmonicii a reprezentat un act de justiție tocmai față de aceste valori. Se dorea atragerea acestora, a intelectualilor, a artiștilor, în angrenajul de forță al puterii comuniste în scopul legitimării acesteia. Pentru George Georgescu momentul a fost unul de revenire în zona firescului în care acționează legitățile actului muzical artistic. Act pe care a continuat a-l exercita
... Au mai trecut patru decenii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12313_a_13638]
-
dar, pentru implicarea lor publică este nevoie de o guvernare care să fie în consonanță cu tradiția și interesul național. Discuțiile cu colegii germani m-au convins cât de imperativ este pentru viitorul nostru crearea unui sistem european în care intelectualii din toate domeniile să se regăsească și să contribuie decisiv la reașezarea noastră la standardele țărilor cu adevărat civilizate.
Un sistem eurpoean by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12298_a_13623]
-
membru fondator al "Asociației Mihai Eminescu", alături de mentorii săi, Vladimir Streinu, de secretarul Nunțiaturii papale din București, Pčre Baral și de tinerii prieteni scriitori, Constant Tonegaru și Pavel Chihaia. Printr-o filieră clandestină a Crucii Roșii, ei au ajutat familiile intelectualilor arestați și au contestat regimul totalitar proaspăt instalat (pentru urmările acestor acte de curaj, vezi volumul lui Iordan Chimet, Ieșirea din labirint, Ed. Universal Dalsi, 2002). Amnistiat după moartea lui Stalin, absolventul de Litere și Filosofie cu Magna cum Laude
O minune de om: Iordan Chimet by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12310_a_13635]
-
concretă. Ceea ce scriitorul numește "mașina de fabricat fericirea" produce mai degrabă sfărâmări de oase, " Este vânat omul oriunde se află", "în Rusia, pacea nu există pentru nimeni", cenzura înăbușă orice critică, se aude o lozincă precum "nu avem nevoie de intelectuali în URSS", "falsitatea omului de la putere care trișează adevărul" e evidentă, oamenii comunismului oficial, ce constituie o sectă, o "monstruoasă castă... ignorantă, vulgară, perversă" acționează arbitrar și brutal, arestându-i pe opozanții mari și mici" și deportându-i, "măciuca fascismului
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
observă el - "un val de locuri comune, de calomnii disperate, de procedee de intimidare, s-a revărsat asupra noastră; și tocmai acest lucru dovedește că avem de-a face cu o neputință a doctrinei" (Op. cit., p. 112). Gândind ca un intelectual democrat, Fondane înțelege să se situeze pe o poziție reflexiv-interogativă, își motivează mereu și își condiționează "angajarea". Va invita, ca atare, la o reflecție responsabilă, căci, scrie el, "o doctrină care vrea să modeleze și modelează deja destinul a sute
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
nu e doar ,cronicarul", ci și unul dintre eroii echinoxismului, pus în chestiune, prin urmare, și din interior. Astfel, în loc de-a le spulbera, criticul confirmă suspiciunile unor adaptări conștiente, unor nu tocmai inocente consimțiri în direcția ,conviețuirii pașnice" a intelectualilor în chestiune cu sistemul abuziv. într-un cadru în care sechelele totalitarismului, inclusiv cele din sfera mentalului, pernicioase cu osebire, se arată imprevizibil rezistente, dl Poantă socotește că ,deconstrucția miturilor comuniste riscă să devină o altă ficțiune în care realității
Un "cronicar" al Echinoxului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12351_a_13676]
-
Greu de înțeles involuția post-1989 a lui Valeriu Cristea, aliniat politic primei structuri de putere - nu foarte democratice - de după căderea regimului comunist, apologet al hoardelor minerești care au vandalizat Bucureștiul în iunie 1990 și au aplicat bătăi bestiale studenților și intelectualilor, colaborator, în prima etapă postcomunistă, la ziarul Adevărul (fost Scînteia, oficiosul partidului unic), tribună - atunci - a antireformismului celui mai hotărît, a tuturor Ťnostalgiilorť după Ťrealizărileť fostului regim. Timidul, introvertitul Valeriu Cristea a ajuns să apară și în emisuni televizate de
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
regimului. Una dintre acestea a fost angajarea lui în campania anti-Cioran, pornită de la eseul "Mică teorie a destinului" din La Tentation d'exister, în care "Cioran își împroșca țara de baștină cu insulte". Au reacționat la pamfletul cioranian și alți intelectuali din țară (G. Călinescu, D. D. Roșca, V. Lipatti, Ș. Cioculescu ș.a.), scriind la cerere, într-adevăr, dar nu și fără impulsul unei lezări lăuntrice. Pamfletul antiromânesc al lui Cioran, filozoful aflându-se la adăpost în lumea liberă, venea într-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12319_a_13644]
-
articole mai blânde nu primește nici un fel de replică. Oare de ce?" Curios, în patria noastră culturală, unde orice fâs poate trece drept lege săpată în marmură, un text cu adevărat important, cu ambiții normative, nu suscită comentarii. O fi incapacitatea intelectualului român de a comunica altfel decât prin atacuri la persoană? O fi rezultatul a cincizeci de ani în care n-a existat dialog în spațiul public? O fi superficialitatea omului de cultură, care cască plictisit când se vede obligat să
Mission: Impossible by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12345_a_13670]
-
le întreținea cunoscătorilor nostalgia unei Mitteleurope himerice. Altminteri, ca în imaginarul lui Michelet, cafenelele clujene erau spații ale sociabilității și conversației spontane". O sumă de medalioane fixează, cu mare expresivitate, chipurile echinoxiștilor de frunte dar și pe cele ale unor intelectuali mai în vîrstă ai urbei, în ambianța cărora junii membri ai confreriei s-au format, fără a renunța la unele nuanțe critice răsfrînte în prețuire, sporindu-i verosimilitatea, dar fără a încălca o prudență mondenă. Portretele se țin lanț, cu
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
echinoxismului", fostul său învățăcel îi recunoaște cu politețe "afinitățile, mărturisite adeseori, cu majoritatea echinoxiștilor", "generozitatea cu care a susținut și difuzat fenomenul echinoxist", dar ține a pune lucrurile la punct: " Cred că profesorul visa la formarea unei comunități elitiste, incoruptibilă intelectual, un fel de Păltiniș citadin al literaților."
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
corect. De fapt, aflăm din recenzie, romanul se intitulează în original The Romanian. Românul despre care e vorba se numește Romulus ("comme dans un fantasme", scrie recenzentul!) și e un băiat care se prostituează. Acțiunea se petrece în exotica, pentru intelectualul new-yorkez, Românie - "o altă lume" și povestirea, amestecînd mitul și realitatea, îmbrățișează, dacă am înțeles bine, întreaga istorie a țării noastre. Poate ar merita văzut ce-i cu acest roman picant. În sfîrșit, marele interviu al numărului s-a nimerit
"Le Magazine littéraire" by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12383_a_13708]
-
se întîlnesc și la I. D. Sîrbu care, într-o "epistolie drolatică" adresată lui V. Nemoianu, mărturisește cu acea amărăciune suspect de veselă, care-ți îngheață zîmbetul pe buze: "Blaga vedea în capul meu clopoțeii de bufon, vocația mea de intelectual e legată sever de rigorile ridicole ale acestei nobile meserii de curte. Doar curtea mi-a lipsit - trăiesc în bloc, la Craiova, rîsul e considerat un act nerentabil și chiar riscant". Știe el ce știe. "Să rîdem, tovarăși, dar să
Octombrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12405_a_13730]
-
CNSAS el nu trebuia să răspundă decât în fața propriei sale conștiințe. Fiindcă pentru asta a fost pus acolo, nu să cadă la eventuale jocuri politice și nici să voteze teleghidat. Votul lui Onișoru mi se pare o insultă la adresa tuturor intelectualilor turnați cu voluptate în Săptămâna că se abat de la politica partidului sau că au o atitudine contrară acestei politici. O dată în viață, Onișoru s-a văzut, ierarhic, deasupra unui Pleșu, Dinescu, Patapievici. Cu votul său scandalos, președintele CNSAS a provocat
Voturile lui Gh. Onișoru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12415_a_13740]
-
aflării originilor neîncrederii reciproce. Din nou glasul rațiunii pare a fi împăcat părțile. Michael Luders, expert în problemele Orientului Apropiat, a criticat atît politica inconsecventă a Occidentului față de regimurile dictatoriale din Orientul Apropiat și Mijlociu, cît și unele metehne ale intelectualilor arabi care fie că se refugiază în ideologii totalitariste, devenind poeți de Curte, fie că aruncă vina pentru actuala criză a lumii arabe în cîrca colonialismului și a politicii americane în regiune. Germania stagnează... După valul tinerilor prozatori, după succesul
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]