52,225 matches
-
toate acestea, printre porii cărții pulsează o revoltă ascunsă, mascată În lăuntrul sufletului de teama de a nu face sau spune ceva interzis. Oroarea comunistă este atât de accentuată, Încât , În mod paradoxal, nimeni nu mai are curajul sau măcar intenția de a se Împotrivi. Toate aceste sentimente asociate fricii sunt diluate Într-o obișnuință deprimantă pentru conștiința oamenilor. Suferința Esterei, dublată de suferința propriului tată muribund, este concentrată minuțios În Contrariul morții. Fiorul morții se Întrepătrunde cu senzația sufocantă a
ALECART, nr. 11 by Adela Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92865]
-
o dată s-a dovedit că nu avem forță să ne gestionăm valorile așa cum se cuvine. Este vorba despre lipsa presei în general la acest eveniment și mai ales a presei românești. Este un dezastru cultural. Nu este de ajuns numai intenția. Știi cum se spune, iadul este pavat cu bune intenții. Nu este un lucru nou. Am fost in 38 de țări și în toate s-a Împletit această bucurie cu amărăciunea că nu există o mediatizare de la noi. Făcută de
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
gestionăm valorile așa cum se cuvine. Este vorba despre lipsa presei în general la acest eveniment și mai ales a presei românești. Este un dezastru cultural. Nu este de ajuns numai intenția. Știi cum se spune, iadul este pavat cu bune intenții. Nu este un lucru nou. Am fost in 38 de țări și în toate s-a Împletit această bucurie cu amărăciunea că nu există o mediatizare de la noi. Făcută de ai noștri. Statul român nu are forță sau abilitatea necesară
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
pentru că simțeam că este mai mult, Poetul, George Filip, căci despre el este vorba, a continuat: „Draga mea prietena și stimata reporteriță, m-ai prins Într-o clipă a marilor destăinuiri. Las modestia sub masă și-ți spun adevărată mea intenție. M-am gandit la Pilat din Pontus. Dacă el, silit de Împrejurări, l-a omorât pe Iisus și pe mulți dintre ai Săi, ei bine, eu vin și-i cânt pe muritorii din grădina vieții mele. De ce să-i biciuiesc
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
eu vin și-i cânt pe muritorii din grădina vieții mele. De ce să-i biciuiesc și eu? Mi se pare mai lesne și mai dumnezeiește să-i cânt și să-i mângâi pe comuritorii mei. Asta mi-a fost sfântă intenție. Să mi fie cu iertare dacă am reușit... sau nu...” „mă arde sub tâmple un cântec frumos, un dor nerostit ce-mplinirea și-o vrea, un dor ce-mi răsună-n timpane duios: Omule...Omule...iată o stea! .................................................. de aceea
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
continuă expansiune. Din punct de vedere dinamic, secțiunea culminează în momentul schimbării saxofonului alto cu cel sopranino (măs. 133), când nuanța generală este din nou f. Fără ca scriitura vocală sau cea instrumentală să fie modificată semnificativ, compozitorul materializează aproape fizic intenția atingerii unor înălțimi spirituale demne de titlul piesei de față. Ascensiunea spre registrul acut și intensificarea evenimentelor sonore prin procedee metro-ritmice reprezintă calea către realizarea acestui deziderat. Un nou tip de textură este situat ca fundament al discursului din ce în ce mai dens
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, respectiv 1998. footnote>. Taina cere și căință (μεταμέλεια<footnote : Μεταμέλεια = schimbare de opinie, de părere, regret, pocăință; cf. Anatole Bailly, op. cit., p. 1262. footnote>) care implică dorința de schimbare a voinței, a intențiilor. Al treilea termen utilizat de Sfântul Grigorie pentru a denumi Taina este μετάνοια<footnote Μετανοέω = a medita (reflecta) după (o faptă rea sau un păcat În acest caz - n. n.)...; a-și schimba opinia (gândirea), părerea; a regreta, a se pocăi
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Wagner și având premiera În 1857. Liszt Începuse să lucreze la Dante Încă de prin 1840, schițând anumite teme pe care apoi i le-a cântat la pian amantei sale poloneze, prințesa Caroline de SaynWittgenstein. În această etapă componistică timpurie, intenția lui era ca interpretările lucrării să fie secondate de un vernisaj cu picturi ilustrând scene din Divina Comedie, realizate de artistul Bunovaentura Genelli. De asemenea, Liszt avea În plan să utilizeze un dispozitiv care producea vânt, recreând astfel atmosfera din
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
un dispozitiv care producea vânt, recreând astfel atmosfera din Infern la sfârșitul primei părți. Deși prințesa Caroline ar fi fost dispusă să acopere costurile pentru planurile ambițioase ale lui Liszt, acestea nu s-au realizat, simfonia fiind neglijată până În 1855. Intenția inițală a compozitorului era ca opera sa să fie constituită din 3 părți (Infernul, Purgatoriul și Paradisul), urmând ca primele două să fie pur instrumentale, iar finalul, coral. Wagner Însă, l-a convins pe Liszt că nicio ființă umană nu
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
succesorii lor” nu au Învățat niciodată până la vremea sa doctrinele specifice gnosticilor” (cf. Împotriva ereziilor III, 3, 1). Tertulian, În cărțulia sa despre prescipțiile privindu-i pe eretici, din care puțin mai sus a fost citată o exprimare sintetică, având intenția de a demonstra că adevărata Învățătură se află numai În biserica catolică, Își Întemeiază argumentația tocmai pe succesiunea episcopală din comunitățile creștine, care suia până la apostoli. Hipolit, cam În aceeași perioadă, scrie: „Noi (episcopii) care suntem succesorii lor (ai apostolilor
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
înseamnă a auzi prin percepția propriului suflet, și totodată, într-un mod empatic, ca de la suflet la suflet; de fapt, a auzi mișcarea care viază sunetul, ca mișcare a vieții. Aspectările cu privire la cel care produce un fapt sonor exclusiv cu intenția de a-l oferi (nu comercializa), întrucât exprimă o atitudine extensivă de conștiință (iar nu o acțiune intensivă<footnote Considerăm extensivă, atitudinea prin care conștiința tinde să cuprindă în afara sa (sinelui propriu), ca/printr-o dezmărginire, oferindu-se către celălalt
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
printr-un fel de contemplare activă, într-un plan de ordin transcendent, în și prin care autorul și opera sa se diferențiază creator. Diferitele perspective de conștiință sunt comportate laolaltă în manifestarea autorului, cu variat-individuale accente de pondere, elan și intenție. În cele ce urmează, ne-am propus o investigare și delimitare metodică a lor, ordonându-le gradual, din perspectiva aspectului/funcției de timp, sau temporalității relației timp-operă în actul sonor. * Considerăm produsul sonor din perspectiva punerii în faptul autorului, ca
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
vadă pe Dumnezeu față către față”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, VI, PG XLV, col. 29B. footnote>. Asemănarea cu Dumnezeu i-a fost dată omului numai ca o înclinare, în potență, însă înfăptuirea ei, așa cum există în intenția lui Dumnezeu, nu se putea realiza decât prin propria autodeterminare liberă a omului însuși<footnote Diacon magistrand Constantin Voicu, „Probleme dogmatice ...”, p. 219. footnote>. Harul botezului ne aduce două lucruri: întâi se înnoiesc și se luminează trăsăturile chipului și apoi
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
preciziei unui text? Probabil nici una, nici alta, ci expresia năzuinței spre certitudine într-un domeniu în care, după cum se știe, partitura nu poate răspunde nici complet, nici precis. Liszt, în prefața la Simfonia Dante scria: „Am dorit să-mi redau intențiile asupra nuanțelor accelerării sau reținerii mișcărilor etc. pe cât de sensibil cu putință prin folosirea amănunțită a semnelor și expresiilor curente; totuși, ar fi iluzoriu să credem că se poate fixa pe hârtie ceea ce face frumusețea unei execuții.” „Partitura conține totul
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
să modifice chiar, relații voite expres de creatori dar pe care editori cu vederea scurtă nu au știut a le recunoaște. Este vorba cel mai des de semne de articulație, transformate în semne de frazare, unele de-a dreptul opuse intențiilor semnalizate de compozitori. Câteva cazuri sunt edificatoare. În cartea lui Rudolf Westphal, Allgemeine Theorie des musikalischen Rhythmus (1880), apare o notă care - referitor la Adagio din Sonata în do minor op. 13 (Patetica) - îl acuză violent pe Ignaz Moscheles (până la
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
II-a a) Ed. I. Moscheles (original!) b) propunerea lui R. Westphal În tema Finalului Sonatei în Sib major K. 333 de Mozart, legato-ul original, pe optimile de trecere din măsura a 4-a) (ex.2a, mai jos, arată intenția explicită de a lega cele două semi-fraze identice între ele într-o perioadă supraordonată unitară de 8 măsuri, în timp ce în ediția Litolff (și multe altele la fel), prin modificarea notației, consecventul se separă și apare precedat în măsura 4 de
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
care, toate, se pretind versiuni originale. Dar uneori modificările sunt voite, conștiente (reluând vechi concepții de editare) provenind uneori din schimbarea mentalităților muzicale, alteori din dorința de a indica mai precis sensul muzical așa cum a fost înțeles de editor. Buna intenție nu elimină însă obligația respectării textului original cu toate ambiguitățile sale. Ediția lui Ignacy Paderewski a operelor complete ale lui Chopin (de referință până la apariția ediției mai recente a lui Jan Ekier), introduce schimbări de notație care au ca urmare
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
încetat să apară (exemplu: într-un șir de puncte de staccato, absența acestuia deasupra unei anumite note). Eroarea tipografică rămâne întotdeauna o ipoteză posibilă, dar ea nu poate fi acceptată decât după analiză, atâta vreme cât o absență poate reprezenta și o intenție componistică. Nu putem evalua a priori portanța unei idei artistice, decât prin consecințele nerealizării ei. Detaliul cel mai fin, inobservabil unei priviri superficiale, se poate dovedi esențial pentru decelarea unui sens care să contribuie la o conturare sau înfrumusețare sensibilă
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
notată expres, rezultă din structură și trebuie aplicată ca atare, cu strictețe mai ales pe detaliu - chiar dacă pe arhitecturi mai largi opțiunea personală rămâne decisivă. Notația în acest domeniu informează de regulă numai asupra macrostructurii, lăsând detaliul (micro-dinamic) în grija intenției expresive și cunoașterii presupuse a tradiției de către interpret. În această privință, clasicii (Beethoven, mai ales) au știut să precizeze numai ceea ce era necesar și să nu încarce textele cu indicații tautologice. Beethoven știa precis ceea ce trebuia să știe și să
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
a încărca textele clasice prin transcrierea amănunțită a propriei viziuni interpretative, în ediții așa-zis instructive ale clasicilor. Interesante pentru cercetător, pentru interpretul care le folosește ca îndrumare acestea suferă de două grave erori. Cea mai evidentă este de ordinul intenției: transformarea unei versiuni personale în normă, tinzând a elimina alternativele, mai ales în acele ediții în care contribuția editorului nu este diferențiată grafic de textul autentic. Mai puțin se vorbește, însă, despre cealaltă deformare, mult mai gravă, pe care o
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
tinzând a elimina alternativele, mai ales în acele ediții în care contribuția editorului nu este diferențiată grafic de textul autentic. Mai puțin se vorbește, însă, despre cealaltă deformare, mult mai gravă, pe care o poate provoca adăugarea în text a intențiilor personale de micro-frazare, micro-dinamică și agogică. Acestea nu sunt numai personale dar, de regulă, în procesul execuției, sunt infinitezimale, adeseori mai puțin decât atât, pure tendințe interne, ceea ce am numit dinamică internă. Notate, acestea iau deodată proporții mult mai mari
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
acestea iau deodată proporții mult mai mari, invită la a scoate în evidență ceea ce trebuie să rămână sugerat, putând conduce spre o caligrafie ce imită caricatural modele eventual dispărute, distorsionând uneori până la schimonosire un text ce tindea să transmită o intenție de execuție clasică, cu un anumit echilibru. În plus, evoluția în timp a stilului interpretativ, a mentalității stilistice, le face caduce. Pornind poate de la cele mai bune intenții pedagogice, aceste ediții pot deveni o manifestare de orgoliu interpretativ. Exemplul cel
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
dispărute, distorsionând uneori până la schimonosire un text ce tindea să transmită o intenție de execuție clasică, cu un anumit echilibru. În plus, evoluția în timp a stilului interpretativ, a mentalității stilistice, le face caduce. Pornind poate de la cele mai bune intenții pedagogice, aceste ediții pot deveni o manifestare de orgoliu interpretativ. Exemplul cel mai cunoscut este ediția beethoveniană realizată de marele pianist Eugène d’Albert - inutilizabilă astăzi, mai ales datorită faptului că indicațiile adăogate nu sunt în nici un fel diferențiate grafic
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
realizată de marele pianist Eugène d’Albert - inutilizabilă astăzi, mai ales datorită faptului că indicațiile adăogate nu sunt în nici un fel diferențiate grafic de cele originale. La fel ca multele ediții bachiene din sec.19 despre care am vorbit. Când intențiile personale apar izolat, într-o execuție ocazională, în concert, ele stau sub răspunderea proprie a interpretului, care le cunoaște și stăpânește proporțiile; dar într-o ediție, sub egida unui nume prestigios, ele riscă să devină regulă, lege multiplicată și exagerată
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
soluție de compromis, ținerea acordului din bas, care ar produce o oarecare rezonanță generală, în locul pedalei ce ar putea astfel să fie folosită într-un mod „curat” și convențional. Piero Rattalino exprimă poziția că pedalizarea cerută de Beethoven corespunde unei intenții artistice precise. Autorul citează pe Karl Czerny, elev direct al lui Beethoven care - în 1840, când instrumentele erau deja la un alt grad de perfecționare decât la începutul secolului - scria în Suplimentul la Metoda completă pentru Pian op. 500 publicată
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]