915 matches
-
entitate înzestrată cu o calitate estetică ce prezintă o dublă existență: reală sau posibilă. Astfel de entități nu posedă mereu o calitate estetică și totuși le numim artă. Operele sunt definite prin intermediul procesului de aducere în existență, într-un mod intențional, cu anumite proprietăți perceptuale având o calitate semnificantă a interesului estetic. În plus, opera de artă ca formă spirituală liberă se află într-un proces continuu de transformare, un proces ce pornește de la stil și formă și ajunge să cuprindă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
artă ca un existent între realism și idealism căutând o bază comună pentru a forma un sistem al filosofiei artei. Revenind la problema obiectului artistic, la Ingarden avem trei caracteristici majore: în primul rând opera de artă este un obiect intențional, în al doilea rând opera de artă este mereu divizată în straturi (strata) și, în ultimul rând, subiectul formează, la nivel ontologic, o concretizare a operei de artă prin care putem cunoaște intențiile artistice ale creatorului, în același timp opera
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
și calități speciale. Modul lor de funcționare determină existența operei de artă. Totodată, ele depind și de alți factori externi, precum artistul sau auditoriul, ceea ce l-a făcut pe Ingaden să înțeleagă opera de artă ca obiect ideal - obiect pur intențional. Însă aceasta determinare ridică problema naturii materiale a operei deoarece la nivelul ontic opera prezintă o bază reală. Pentru a arăta procesul de aducere în existență a operei de artă, precum și natura obiectului ce precede opera de artă, trebuie să
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
toate entitățile ce stau la baza obiectelor artistice sunt deschise experienței estetice. Anumite entități au o natură specială, inestetică, și se referă în special la obiectele de cult, religioase sau propagandistice. În mod tradițional, obiectele de artă sunt în mod intențional înzestrate cu proprietăți perceptuale prin care dobândesc o natură simbolică ce trezește interesul estetic. Totodată, trebuie luat în considerare sistemul genurile artistice împreună cu semnificarea lor istorică, dar și formele artistice date. Din acest punct de vedere putem spunce că istoricitatea
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
care le suportă arta, trebuie să vedem cum un obiect de artă este posibil de experimentat în mod estetic. O înterpretare modernă a obiectul de artă este dată de Beardsley care îl descrie fie ca un aranjament a unor condiții intenționale pentru a fi capabil să ofere o experiență cu caracter estetic, fie, în mod accidental, ca un aranjament ce ține de un anumit tip de circumstanțe care, în mod natural, tinde să aibă capacitatea de a trezi experiențe estetice 17
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
supuse istoricității. Obiectele spirituale există într-un mod special (și au o existență specială) pentru a nu fi pierdute. Deoarece sunt înțelese ca produse ale spiritualității omului, ele nu sunt nimic mai mult decât niște umbre ale realității, adică creații intenționale pure. Prin intermediul creațiilor spirituale, omul își găsește un scop în viață, omul devine o ființă cu rol definit în lume. Opera de artă, ca produs al creației sprituale umane și ca parte materială a lumii naturale, are un statut existențial
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
greu să gândim opera ca o entitate în afara acțiunilor imaginare. Dar acest lucru intră în contradicție cu nivelul pre-ontologic al operei, de aceea natura obiectului de artă trebuie să fie alta. În mod obișnuit, opera de artă are un conținut intențional, o semnificație specifică și o proprietate artistică sau estetică. Totodată, pentru că ele prezintă diferite condiții de existență sau proprietăți diferite înseamnă că au la bază un obiect natural. Prin urmare, opera de artă poate fi considerată ca fiind un individual
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
și se lasă interpretată; iar prin intermediul imaginației se produce împlinirea totală a imaginii. Totodată, imaginea pătrunde în cadrul ludicului unde capătă dimensiuni metafizice: logos-ul este punctum remotum imaginii deoarece nu este imediat supus discursului. Prin intermediul imitației putem vorbi de imagine intențională, transpusă de artist în obiectul de artă. Iar prin intermediul (re) prezentării obținem imaginea intențională ce se află în strânsă legătură cu imaginea originară. La nivelul imaginației, cele două tipuri de imagini sunt depășite prin nivelul pre-ontologic presupus de imaginea transcendentală
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
imaginea pătrunde în cadrul ludicului unde capătă dimensiuni metafizice: logos-ul este punctum remotum imaginii deoarece nu este imediat supus discursului. Prin intermediul imitației putem vorbi de imagine intențională, transpusă de artist în obiectul de artă. Iar prin intermediul (re) prezentării obținem imaginea intențională ce se află în strânsă legătură cu imaginea originară. La nivelul imaginației, cele două tipuri de imagini sunt depășite prin nivelul pre-ontologic presupus de imaginea transcendentală. Aceasta trebuie înțeleasă ca originea imaginilor în general: se prezintă ca o succesiune continuă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
adică non-prezența. Dar apariția nu înseamnă realitatea unui obiect, ci și irealitatea sa. Ceea ce apare poate apare la nivel mental ce nu are nicio pretenție de a fi adevărat. De aceea, ceea ce apare poate fi apariție. Obiectul de artă este intențional și este recunoscut ca obiect ce se reduce la natura sa de obiect. Plecând de aici, observăm că apariția presupune o structură interioară proprie ontologiei obiectului. Structura apariției ține de modul de percepție a obiectului în cauză. Pentru a fi
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
artă. 5.3. Sculptura Opera sculptată se aseamănă, în mare, cu pictura și desenul. Diferența constă în prezența sa tridimensională. Actul scupturii constă în raportul dintre mișcarea și nemișcarea sa. Mișcarea este imaginea transcendentală specifică irealului, în timp ce nemișcarea este imaginea intențională specifică realului. Cele două conlucrează numai prin prisma experienției estetice. Hartmann dezvoltă, plecând de la natura duală a sculpturii, patru momente ale fenomenului apariției: "1. Prim-planul material real, cu modelare pur spațială; 2. Plan dinapoi ireal, apărând cu aceeași concrețiune
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
diferit de existențele obișnuite pe care le numim realități. Pentru a înțelege pe deplin ceea ce Ingarden vrea să demonstreze prin entitatea eteronomă ce servește ca principiu ontologic operei de artă, trebuie să vedem exact ce înțelege Ingarden prin obiect pur intențional. În Streit II/1, cap. 9, Ingarden vobește de obiectul pur intențional ca acela care își are fundamentul ființei în evenimente mentale intenționale (intentionale Bewuβtseinserlebnisse), ceea ce alți teoreticieni, Sartre sau Collingwood, de exemplu, numesc obiecte ficționale. Existența acestor obiecte este
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
pe deplin ceea ce Ingarden vrea să demonstreze prin entitatea eteronomă ce servește ca principiu ontologic operei de artă, trebuie să vedem exact ce înțelege Ingarden prin obiect pur intențional. În Streit II/1, cap. 9, Ingarden vobește de obiectul pur intențional ca acela care își are fundamentul ființei în evenimente mentale intenționale (intentionale Bewuβtseinserlebnisse), ceea ce alți teoreticieni, Sartre sau Collingwood, de exemplu, numesc obiecte ficționale. Existența acestor obiecte este specială și se deosebește de obiectele autonome prin structura lor ontologică. Cu
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
servește ca principiu ontologic operei de artă, trebuie să vedem exact ce înțelege Ingarden prin obiect pur intențional. În Streit II/1, cap. 9, Ingarden vobește de obiectul pur intențional ca acela care își are fundamentul ființei în evenimente mentale intenționale (intentionale Bewuβtseinserlebnisse), ceea ce alți teoreticieni, Sartre sau Collingwood, de exemplu, numesc obiecte ficționale. Existența acestor obiecte este specială și se deosebește de obiectele autonome prin structura lor ontologică. Cu alte cuvinte, astfel de obiecte își au fundamentul ființei în evenimentul
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Existența acestor obiecte este specială și se deosebește de obiectele autonome prin structura lor ontologică. Cu alte cuvinte, astfel de obiecte își au fundamentul ființei în evenimentul mental al autorului, pictorului sau al sculptorului (al creatorului, în general). Obiectul pur intențional este determinat de un conținut (Gehalt) care însumă toate atributele și proprietăți sale, i.e. în cadrul structurii obiectului există anumite proprietăți ontologice exterioare. Totodată, obiectele pur intenționale au un spațiu al indeterminării, tot ceea ce putem ști despre ele este descris în
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
evenimentul mental al autorului, pictorului sau al sculptorului (al creatorului, în general). Obiectul pur intențional este determinat de un conținut (Gehalt) care însumă toate atributele și proprietăți sale, i.e. în cadrul structurii obiectului există anumite proprietăți ontologice exterioare. Totodată, obiectele pur intenționale au un spațiu al indeterminării, tot ceea ce putem ști despre ele este descris în cuprinsul lor și, astfel, nu lasă loc pentru surprize, ci doar pentru interpretarea care ține de un act propriu individual. Actul unui astfel de obiect arată
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
nu lasă loc pentru surprize, ci doar pentru interpretarea care ține de un act propriu individual. Actul unui astfel de obiect arată direcția sa: corespondența cu un astfel de obiect nu este necesară, întrucât actul se află în cadrul obiectului pur intențional. Finalitatea operei de artă survine în urma dualității existențiale dintre obiectele suficiente și obiectele non-suficiente. Atât obiectul în sine, cât și proprietățile sale sunt individuale, cu toate că proprietățile unui obiect sunt dependente între ele; de exemplu, masa unui obiect nu poate exista
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
imaginaționale care, înțelese ca obiecte individuale non-existente pot fi supuse examinării lingvistice. Acest lucru înseamnă că opera literară este compusă, în primul rând, dintr-un obiect individual real, cu proprietăți și stări reale, în al doilea rând, un obiect pur intențional a cărui existență constă în entități ce au o existența dependentă de conștiință, dar ce pot fi supuse structurii lingvistice. Obiectele pur intenționale nu pot lua existență decât prin imaginație, care, pentru o particularizare a operei literare, se cuvine să
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
dintr-un obiect individual real, cu proprietăți și stări reale, în al doilea rând, un obiect pur intențional a cărui existență constă în entități ce au o existența dependentă de conștiință, dar ce pot fi supuse structurii lingvistice. Obiectele pur intenționale nu pot lua existență decât prin imaginație, care, pentru o particularizare a operei literare, se cuvine să le numim obiecte imaginaționale, întrucât obiectele pur intenționale sunt identificate și cu entitățile a căror existență ține de actul conștiinței. Și, întrucât entitățile
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
au o existența dependentă de conștiință, dar ce pot fi supuse structurii lingvistice. Obiectele pur intenționale nu pot lua existență decât prin imaginație, care, pentru o particularizare a operei literare, se cuvine să le numim obiecte imaginaționale, întrucât obiectele pur intenționale sunt identificate și cu entitățile a căror existență ține de actul conștiinței. Și, întrucât entitățile obiectului sunt exterioare conștiiței, ele doar primesc o natură abstractă prin imaginarea lor ca obiecte independente non-reale. Natura duală a obiectului operei literare poate fi
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
a obiectului literar. Ontologia operei literare nu poate elimina psihologismul exerienței estetice întrucât, după cum am văzut, concretizarea operei de artă se face numai prin intermediul raportului dintre subiect și obiect de artă. Cu alte cuvinte, entitățile obiectului imaginațional, ce nu sunt intenționale în mod pur și nu depind de conștiință în totalitate, constituie un obiect secundar în realitatea exterioară. Acest lucru duce la o dublă existență a obiectului literar (real-imaginară) a cărui concretizare este posibilă prin experiența estetică. În cadrul experienței estetice sunt
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
în timp ce opera de artă se prezintă ca o structură organică a cărei uniformitate constă în caracterul fiecărui strat. Prin stratificare se urmărește descrierea unei anatomii esențiale a literaturii, caracteristică, însă, doar obiectului artistic literar. Opera literară este o formație pur intențională. Ingarden consideră stratul unităților de înțeles ca jucând un rol central pentru întreaga schemă structurală a operei. Toate celelalte straturi își au baza ontică în el și sunt dependente, prin conținutul lor, de calitățile stratului unităților de înțeles. Percepția estetică
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de înțeles, ca entități independente în cadrul operei heterogene, unde se fac simțite în calitățile și proprietățile polifoniei operei. Forma și valorea întregului se bazează pe această polifonie care, fără conținutul semnificativ, nu poate fi completă. Unitatea de înțeles privește proiecțiile intenționale (directe sau indirecte) ale obiectelor reprezentate în acord cu natura lor, constituția calitativă și structura lor formală și existențială. Prin unitatea semnificativă putem înțelege nu doar reprezentarea obiectelor, ci și modul prin care reprezentarea este posibilă. Totodată, simbolurile și semnele
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
unul sau altul. Reprezentarea căpătă diferite roluri și aspecte ontologice în determinarea obiectului de artă în general - are un rol de efect. Obiectele reprezentate sunt înțelese în mod tematic. "Obiectele reprezentate în opera literară sunt obiecte pure derivate în mod intențional de unitățile semnificative"31. Astfel, în orice obiect reprezentat conținutul trebuie să fie distins de raportul pur intențional obiect-structură. Conținutul determină rolul obiectelor reprezentate întrucât în percepția estetică a obiectului suntem predispuși la cercetarea apariției conținutului. Obiectele reprezentate nu sunt
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
un rol de efect. Obiectele reprezentate sunt înțelese în mod tematic. "Obiectele reprezentate în opera literară sunt obiecte pure derivate în mod intențional de unitățile semnificative"31. Astfel, în orice obiect reprezentat conținutul trebuie să fie distins de raportul pur intențional obiect-structură. Conținutul determină rolul obiectelor reprezentate întrucât în percepția estetică a obiectului suntem predispuși la cercetarea apariției conținutului. Obiectele reprezentate nu sunt prezente în mod izolat, ci, datorită spațiului ontic al operei redat prin corelațiile dintre propoziții, sunt unite într-
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]