9,535 matches
-
Dumnezeu să mă ierte, sunt și eu om, am făcut întotdeauna ce am crezut că e mai bine pentru toți“. Colecții și colecționari Acum vreo 20 de ani, a decedat Leo Sachs, unul din marii comercianți de timbre ai Timișoarei interbelice. Cum se știa că este un mare colecționar și că nu are decât un singur urmaș, o nepoată aflată atunci în Israel, Miliția a sigilat imediat locuința. De asemenea, a fost solicitată Filiala A.F.R. Timiș pentru efectuarea unei expertize
Agenda2003-50-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281816_a_283145]
-
Istoria civilizației române moderne“, „Istoria literaturii române contemporane“, „Critice“ și al unor monografii de valoare. De numele său se leagă înființarea cenaclului (și mai târziu a revistei) „Sburătorul“, unde a jucat rolul de îndrumător, punându-și astfel amprenta asupra literaturii interbelice. Este considerat cel mai mare critic pe linia lui Titu Maiorescu. El este creatorul unei noi doctrine, pe care a numit-o modernism. Joi, 17 iulie Asediul Vienei În anul 1683, armatele Imperiului Otoman, conduse de marele vizir Kara Mustafa
Agenda2003-28-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281228_a_282557]
-
Euro, cu o capacitate de 55 l. Intrările în parc se realizează prin porți simbolice realizate sub forma unor pergole din lemn, pe care se vor conduce liane. De asemenea, s-au amplasat corpuri de iluminat, după modelul din perioada interbelică. Cascada cu râul de munte, lacul cu cascadă și plante acvatice, rabatele cu trandafiri din soiurile „Dame de Coeur“, „Virgo“ și „Bellange“, cele 11000 bucăți de plante anuale cu flori creează un nou ambient. Efortul financiar susținut din bugetul local
Agenda2003-31-03-6 () [Corola-journal/Journalistic/281306_a_282635]
-
celebreze Marea Unire, Ziua Națională a României. Decizia Alegerea „celei mai cele“ zile ca simbol pentru țară, alături de imn și de drapel, n-a fost tocmai ușoară. În epoca modernă, România a avut mai multe astfel de zile. În perioada interbelică, spre pildă, erau pe același palier sărbătorile religioase (Sfintele Paști și Crăciunul) cu Unirea de la 24 ianuarie 1859, Ziua Regelui, 10 Mai (celebrată și ca zi a independenței) și cu Unirea cea Mare, la 1 Decembrie. Regimul comunist a abolit
Agenda2003-48-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281756_a_283085]
-
Mircea Popa Acum zece ani se stingea din viață la Paris unul dintre eseiștii cei mai înzestrați ai generației interbelice și unul dintre cele mai subtile și vivace condeie pe care le-a avut literatura și cultura noastră. Deși a rămas cunoscut în posteritate doar ca un remarcabil critic de artă (prin monografiile închinate unor mari pictori și sculptori români
Ionel Jianu, eseist by Mircea Popa () [Corola-journal/Memoirs/13512_a_14837]
-
Trsătura specifică este repede depistată și în jurul ei autorul țese o seamă de considerații care pun în lumină figura celui abordat. Astfel de „Siluete” a semnat Ionel Jianu și în două ziare de mare tiraj apărute la noi în perioada interbelică pentru informarea străinătății, numai că aici majoritatea portretelor se referă la nume de seamă ale poeziei, prozei, dramaturgiei sau științei românești. Munca depusă de el în redacția ziarelor „La Nation Roumaine” și „Le Moment” este una dintre cele mai meritorii
Ionel Jianu, eseist by Mircea Popa () [Corola-journal/Memoirs/13512_a_14837]
-
Ionel Jianu e un comentator scrupulos mai ales al problemelor teatrale la modă, dar nu ocolește nici poezia sau proza. Teatrul îi este însă mult mai familiar și nu putem concepe astăzi o analiză minuțioasă și atentă a fenomenului teatral interbelic, fără a pune la contribuție numeroasele sale note, comentarii, cronci, luări de poziții. El scrie astfel despre drepturile de autor, repertoriul permanent, literatura dramatică originală, onestitatea critică, propaganda prin teatru, tăcerea în teatru (cu referire specială la Blaga, care „a
Ionel Jianu, eseist by Mircea Popa () [Corola-journal/Memoirs/13512_a_14837]
-
Capitală și din unele orașe din țară, mi-au îngăduit să descopăr un însemnat și prețios material documentar privind biografia, opera și receptarea creației lui Gib I. Mihăescu (n. 1894 - m. 1935), unul dintre cei mai semnificativi prozatori din perioada interbelică. Cele două ample monografii, închinate autorului arhicunoscutului roman Rusoaica și datorate lui Mihail Diaconescu și Florea Ghiță, din anii 1973 și 1984, sunt lacunare, imperfecte și scrise neîngrijit. Ele datează, sub toate aspectele, chiar din anii publicării lor. Informația de
O scrisoare necunscută a lui Gib. I Mihăescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/12378_a_13703]
-
Colomba Voronca, în mizera ei locuință bogată, ca să cunoască valoarea artei și a culturii românești. Atunci cînd în România lui Ceaușescu nu se putea pătrunde în libertate, apartamentul ei era o oază de românism, semnifica România - cum se spune azi - interbelică. Erau ani grei. în țară bîntuia naționalismul ceaușist al Securității, în străinătate, la Paris, agenții lor. Amnesty International publica liste de torturați, ultragiați, distruși de poliția politică din România. Ea ni le arăta, atunci, cu o privire tristă: ,Iată ce
Colomba by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Memoirs/11565_a_12890]
-
Constantinescu. Biletele, cu prețuri de 300 000 de lei și 400 000 de lei, se pot cumpăra de la Agenția Operei. Aceeași comedie se va juca și pe scena Teatrului din Reșița, în 1 iunie, de la ora 20. Arta în presa interbelică de Vest l Comunicare științifică Secția de Artă a Bibliotecii Județene Timiș supune dezbaterii presa interbelică. Joi, 20 mai, de la ora 10, la sediul instituției (str. Caruso nr. 3) va începe sesiunea de comunicări științifice cu tema „Presa culturală interbelică
Agenda2004-20-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282414_a_283743]
-
cumpăra de la Agenția Operei. Aceeași comedie se va juca și pe scena Teatrului din Reșița, în 1 iunie, de la ora 20. Arta în presa interbelică de Vest l Comunicare științifică Secția de Artă a Bibliotecii Județene Timiș supune dezbaterii presa interbelică. Joi, 20 mai, de la ora 10, la sediul instituției (str. Caruso nr. 3) va începe sesiunea de comunicări științifice cu tema „Presa culturală interbelică din Banat și Transilvania“, ediția a IX-a, manifestare la care vor susține referate cercetătorii Ioan
Agenda2004-20-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282414_a_283743]
-
interbelică de Vest l Comunicare științifică Secția de Artă a Bibliotecii Județene Timiș supune dezbaterii presa interbelică. Joi, 20 mai, de la ora 10, la sediul instituției (str. Caruso nr. 3) va începe sesiunea de comunicări științifice cu tema „Presa culturală interbelică din Banat și Transilvania“, ediția a IX-a, manifestare la care vor susține referate cercetătorii Ioan Munteanu (Ziarul „Dacia“ și problemele culturii bănățene), Mircea Șerbănescu (Revista „Fruncea“ și creatorul ei, Nicolae Ivan), Alexandru Ruja (Revista „Banatul“ și spațiul literar banatic
Agenda2004-20-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282414_a_283743]
-
treptat-treptat, componența corului s-a lărgit. Era o formație camerală sub conducerea dirijorului Mircea Idvoreanu. El a fost conducătorul corului și cu dânsul am creat un repertoriu frumos, din prelucrări de folclor: din maeștrii Ardinte, Pruteanu, Țăranu, generația de compozitori interbelici și ai anilor 1950-1960. În 1965 aveam 25 de ani, acum am 65. Anii aceia de dinainte, primii, un deceniu puternic stalinist, aveau foarte multe restricții, presiuni ideologice mari. Ideologia de bază, singura admisă, era politica partidului sovietic. Acest lucru
Agenda2004-25-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282546_a_283875]
-
Orăștie” (Editura de Vest, Timișoara, 2004) și, respectiv, „Timișoara, memorie literară (II)” (Editura „Artpress”, Timișoara, 2004), am decis să intru în tunelul timpului, în viața de gazetar a domniei-sale. Mai cu seamă că este unul dintre ultimii mohicani ai gazetăriei interbelice din Timișoara. Frapant este însă și faptul că M. Șerbănescu nu a fost niciodată membru al Partidului Comunist Român, un aspect deloc de neglijat pentru perioada postbelică din România. De la război la ziar Mobilizat pe frontul din Bucovina, apoi demobilizat
Agenda2005-04-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283314_a_284643]
-
pe dr. Lajos Kuhn (1844-1900), care a fost inițiatorul înființării Muzeului de Științele Naturii, realizatorul vestitei colecții ornitologice de la Sânnicolau Mare și primul promotor al dermoplastiei. Continuatorul lui a fost Dionisie Linția (1880-1952), cel mai de seamă ornitolog în perioada interbelică, primul „ornitolog al satului“, realizatorul celei mai mari colecții ornitologice au- tohtone și primul director al Muzeului Bănățean, după care a urmat asistentul lui, Emil Nadra (1904-1978), un alt ornitolog și muzeotehnician desăvârșit, care a descoperit numeroase specii noi de
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
avari de către împăratul Constantin al V-lea. Cópii galvano-plastice ale vaselor tezaurului de la Sânnicolau Mare s-au aflat în colecția Muzeului Banatului până în 1919, când, alături de alte obiecte, au fost rechiziționate de reprezentanții unei comisii militare sârbe. Deși în perioada interbelică s-au făcut demersuri diplomatice până la nivelul miniștrilor de externe ai celor două țări pentru recuperarea acestora, ele nu s-au mai întors în țară. Astăzi mai există trei asemenea cópii la Complexul muzeal Arad și un set la Muzeul
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
Prinț Eugen. Vechea inscripție care era pe poartă se mai poate ceti și azi: Prinz Eugen erobert Iohar 1716“. Vom termina scurtul periplu traversând strada Gheorghe Dima și, pătrunzând pe aleile Parcului Botanic, vom ajunge pe locul unde, în perioada interbelică, funcționa Școala de Cadeți. În spatele școlii, în mijlocul parcului, timișorenii anului 1914 puteau admira, în plimbările lor, statuia de bronz în mărime naturală a Majestății Sale Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, primul rege încoronat ca suveran al României Mari. Ca și celelalte
Agenda2004-28-04-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/282637_a_283966]
-
celebreze Marea Unire, Ziua Națională a României. Decizia Alegerea „celei mai cele“ zile ca simbol pentru țară, alături de imn și de drapel, n-a fost tocmai ușoară. În epoca modernă, România a avut mai multe astfel de zile. În perioada interbelică, spre pildă, erau pe același palier sărbătorile religioase (Sfintele Paști și Crăciunul) cu Unirea de la 24 ianuarie 1859, Ziua Regelui, 10 Mai (celebrată și ca zi a independenței) și cu Unirea cea Mare, la 1 Decembrie. Regimul comunist a abolit
Agenda2004-48-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283086_a_284415]
-
primar român al Timișoarei, după alipirea Banatului la România, urmând să-și aducă un aport important și la înființarea Școlii Politehnice pe care, pentru un scurt interval, a și condus-o. Extinderea rețelei de canale a continuat în toată perioada interbelică, ajungând în anul 1939 la lungimea de 96,5 kilometri. Controalele Securității Subteranele Timișoarei aveau să revină în actualitate în ultimele două decenii ale regimului comunist. Orice vizită importantă în Timișoara punea în alertă Securitatea, în „agenda de lucru” figurând
Agenda2004-49-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283112_a_284441]
-
avea loc în termeni cu adevarat radicali, adică mult mai exacți. În sfîrșit, convins fiind, la rîndul meu, de caracterul retardant al modernismului postbelic, sînt impresionat de caracterizarea pe care o face Mircea Cărtărescu: "o duplicare, o clonă a celui interbelic, un fenomen de taratologie culturală"! Formule percutante, fără îndoială, dar sînt ele și adevărate? Sînt cel dintîi care măsor enormitatea întrebării, adică invocarea unui adevăr care, după ultimele teorii, nu există. Și totuși: e posibilă duplicarea în arta altfel decît
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
clipă în serios această formulă și să ne imaginăm că am putea extrage un model abstract al poeziei saizeciste care - dacă dorim să-l "prelucram" bine - și dorim - s-ar dovedi asemănător cu modelul, obținut în același fel, al poeziei interbelice. Am fi îndreptățiți să tragem de aici concluzia că inițiativa lirica saizecistă a fost una pur repetitivă și inutilă, că s-a bătut, cum se zice, pasul pe loc? După opinia mea, fatalmente parțială, consecințele în planul limbii poetice românești
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
Gheorghe Grigurcu Felix Aderca: un nume de marcă al literaturii noastre interbelice, pe care, în volumul ce i-l consacră, intitulat Felix Aderca sau vocația experimentului, universitarul orădean Valentin Chifor îl recomandă astfel: "Acest scriitor modernist, anchetator al generației sale, fusese pînă în 1940 un anume cu circulatieă. Cititorul care deschidea în
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
anii antebelici) și apoi a modernismului, în corelație cu direcția afirmata prin cenaclul Sburătorul. N-a fost o bagatela. Grație intuiției, a siguranței gustului și flerului sau, Aderca a semnalat, nu o dată, cel dintîi, valorile de seamă ale literelor noastre interbelice, preparînd astfel, alături, dintre creatori, poate doar de N. Davidescu, terenul de afirmare al elitei criticii profesioniste, în frunte cu E. Lovinescu și G. Călinescu. Europenizarea spiritului nostru, pe care o speculam pînă-n prezent, îi este negreșit îndatorata. Rebelul perpetuu
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
este vorba, bineînțeles, de o amintire culturală) în legătură cu perioada dintre cele două războaie mondiale. Însuși prefațatorul cărții, Dan-Silviu Boerescu, ne previne că "Glose-le despre altădată ale lui Z. Ornea lasă prea puține iluzii despre mândră lume veche, transformând România interbelică într-o oglindă crudă a unui prezent ce reverberează deja în viitor." Nici vorbă de așa ceva! În realitate, cunoscutul istoric literar - care poate fi oricând, fără efort, și istoric - nu face decât să șteargă praful de pe tabloul vieții politice interbelice
DOUă CăRTI DE Z. ORNEA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17742_a_19067]
-
interbelică într-o oglindă crudă a unui prezent ce reverberează deja în viitor." Nici vorbă de așa ceva! În realitate, cunoscutul istoric literar - care poate fi oricând, fără efort, și istoric - nu face decât să șteargă praful de pe tabloul vieții politice interbelice, ale cărui culori își recapătă astfel prospețimea. În capitolul Parlamentarismul românesc, un mit în discuție (publicat inițial, sub formă de serial, în revistă Dilemă), mitul respectiv chiar este pus în discuție, si nu contestat. Z. Ornea reconstituie, sub forma unei
DOUă CăRTI DE Z. ORNEA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17742_a_19067]