3,324 matches
-
dezvoltată, În măsura În care exluderea din exil a unor grupuri pe criterii politice, etnice ori „culturale” poate aminteșe supărător de politică epurărilor postbelice succesive prin care partidul comunist și-a asigurat monopolul puterii. Exilul este abordat În mod curent din două perspective interdependențe, politică și intelectuală. Tema exilului s-a impus ca obiect de cercetare În conjunctură ulterioară schimbărilor intervenite după 1989, precum alte teme asemănătoare, elitele, emigrația, disidenta. Există un oarecare consens În a considera termenul de „exil” drept o categorie confuză
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Răspunsul la asemenea întrebări presupune apelul mai substanțial la cercetări istorice și cultural comparative. În al doilea rând, s-au impus în comunitatea științifică noi date și metode. Demografia istorică, sociologia istorică și istoria socială au dezvăluit, cu argumente statistice, interdependențele la scară macrosocială dintre industrializare și structura și comportamentul familial. Aceste evenimente, înglobate într-o țesătură mai largă de cauze, au determinat următoarele orientări tematice principale: • Anticipate de W. Goode (1970), studiile despre familie se concentrează, prin îmbinarea unui număr
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în grupul familial. Intervenția în modul de comunicare din familie reprezintă un punct forte al psihoterapiei; - comunicarea și, în genere, interacțiunea în familie depind de procesele cognitive ce operează la nivelul indivizilor săi, procese care, de altfel, sunt în strânsă interdependență, circularitate, cu cele emotive și comportamentale (vezi 9.3.4.). Gândirea automată, bazată pe scheme de gândire preexistente, poate produce distorsiuni în percepția și interpretarea calităților, a intențiilor și conduitelor celuilalt, și, de aici, probleme în familie. Cele mai frecvente
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
succesul, care, În accepțiunea americană, Înseamnă În special success financiar. Visul american este mult prea axat pe avansul material personal În detrimental bunăstării umane, În sensul ei mai larg, care este relevantă Într-o lume cu riscuri crescute, diversitate și interdependență. Este un vis vechi implantat În mentalitatea de frontieră, de mult depășită. În timp ce spiritul american obosește și stagnează, un nou vis se naște: cel european. Este un vis mai potrivit pentru etapa următoare a călătoriei umane - un vis care promite
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a trăi o viață plină de sens. Cu relațiile vine inclusivitatea, iar cu inclusivitatea - securitatea. Visul american pune accent pe creșterea economică, bogăția individuală și independentă. Noul vis european pune mai mult accent pe dezvoltarea durabilă, pe calitatea vieții și interdependență. Visul american este tributar eticii muncii. Visul european este În rezonanță cu timpul liber și cu joacă profundă. Visul american nu poate fi separat de moștenirea religioasă și credința spirituală profundă a țării. Visul european este secular În totalitatea sa
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
interdependenți și, În cele din urmă, responsabili pentru bunăstarea reciprocă. O revoltă similară a apărut la nivelul statului la un deceniu după mișcările studențești. Filosofi precum ar fi Michel Foucault credeau că În lumea postmodernă cu o complexitate, densitate și interdependență sporite, acțiunile fiecărui jucător afectează natura, calitatea și distribuția puterii În Întregul sistem. El a scris că guvernul... Se referă la toate eforturile de a forma, călăuzi și conduce comportamentul altora, fie că aceștia sunt echipajul unui vapor, membrii unei
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În multiple rețele care interacționează și În care fiecare decizie și acțiune a lor are consecințe care se propagă În Întreaga rețea și mai departe. Creșterea spectaculoasă a nivelului de conectare globală, realizată de noile tehnologii de comunicație, a crescut interdependența fiecăruia Într-o asemenea măsură Încât vechea unitate de guvernare a statului-națiune este pur și simplu incapabilă, de una singură, să facă față volumului și fluxului de schimburi umane și interactivității generate. Guvernare În rețea La Începutul anilor ’90, Uniunea Europeană
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
proprietate. Erau norme de comportament al căror principal scop era să micșoreze linia de separație Între cei avuți și cei săraci. În noul vis european, libertatea este definită În manieră exact opusă. A fi liber Înseamnă a stabili relații de interdependență cu alții. Cu cât aceste relații sunt mai profunde și inclusive, cu atât este mai probabil că o persoană va putea să-și Împlinească ambițiile. Pentru a fi inclusă, o persoană are nevoie de acces. Cu acces sporit, poate intra
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pare să urmeze o cale similară cu drumul pe care fiecare persoană Îl parcurge În dezvoltarea conștiinței sale individuale. Istoria umană, asemenea istoriei individului, observă Brown, este condiționată de tensiunea dialectică a două forțe contrarii, una care caută unificarea și interdependența sau instinctul vital, cealaltă care caută separarea și independența sau instinctul morții. Marea provocare În față civilizației este cum să reconcilieze aceste două forțe contradictorii. Brown schițează trei etape În istoria conștiinței umane. El arată că pentru majoritatea istoriei, ființele
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
punctul unde pot face o alegere personală să reparticipe cu multitudinea de relații care formează biosfera. Participarea noastră crescândă În rețele, noua noastră abilitate de a rezolva mai multe sarcini și a opera simultan pe direcții paralele, Înțelegerea crescută a interdependenței economice, sociale, de mediu, căutarea relaționării și implantării, dispoziția noastră de a accepta realități contradictorii și perspective multiculturale, comportamentul nostru orientat spre proces, toate ne predispun către gândirea sistemică. Dacă putem utiliza gândirea sistemică pentru o nouă etică globală, care
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
în procesul comunicării: 1) problema încrederii sau a lipsei de încredere; când această încredere există, spune Jackson, conținutul mesajului este comunicat mult mai ușor și mai liber, iar receptorul este mult mai deschis în perceperea opiniilor emițătorului; 2) problema dezvoltării interdependenței persoanelor; scopuri comune și acorduri în ceea ce privește înțelesul realizării acestora. Atunci când persoanele urmăresc sisteme de scopuri și valori diferite, devine foarte importantă crearea înțelegerii reciproce cu privire la motive și trebuințe; 3) problema distribuirii corecte și echitabile a recompenselor pentru ca persoanele să fie
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
oferă un tabel comparativ interesant pentru procesul de negociere didactică, referindu-se la tacticile competitive, colaborative și subordonative (ele pot constitui premise pentru capitolul 10 când vom urmări procesele de colaborare și, respectiv, de competiție, în specificitatea, dar și în interdependența pe care acestea le manifestă). Tabelul 11. Tactici și pași în negociere (adaptare după G.T. Savage, J.D. Blair și R.L. Sorenson) Din punct de vedere didactic, modul în care privim acest tabel ne oferă posibilitatea folosirii unui instrument util; astfel
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
8); chiar autorul citat oferă, într-o prezentare mai detaliată a grupului, câteva elemente de definire a acestuia, deosebit de utile într-o analiză procesuală: astfel, grupul presupune interacțiune, structură (norme, roluri, relații între membri), scopuri comune, nevoia de grup și interdependență dinamică. Pentru unii dintre autori, claritatea, simplitatea și obiectivarea practică a definiției sunt importante; astfel, grupul înseamnă „două sau mai multe persoane care, pentru mai mult de câteva minute, interacționează influențându-se una pe cealaltă și percepându-se una pe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
orice acțiune definită de către un referențial drept una de colaborare include elemente ale actului competițional și invers. Problema coacțiunii o regăsim și sub alte aspecte în cercetările în domeniu; alți autori (Hellriegel, Slocum, Woodman, 1992, p. 313), referindu-se la interdependența în grupurile de lucru, vor preciza trei tipuri: grupurile „negociatoare”, care încearcă să-și dezvolte strategia prin compromisuri; grupurile de coacțiune, când membrii acționează relativ independent în activitatea ce-i definește, dar posedă un anumit grad de interdependență (exemplul oferit
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
-se la interdependența în grupurile de lucru, vor preciza trei tipuri: grupurile „negociatoare”, care încearcă să-și dezvolte strategia prin compromisuri; grupurile de coacțiune, când membrii acționează relativ independent în activitatea ce-i definește, dar posedă un anumit grad de interdependență (exemplul oferit de cei doi autori este cel al colectivului didactic al unei facultăți în care profesorii își țin orele separat, dar colaborează atunci când e vorba să elaboreze o nouă formă de curs) și grupul de interacțiune, ce presupune că
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de altfel, în structura mai multor metode și tehnici de învățare). Utilizarea cooperării în învățare se bazează pe faptul că o instruire guvernată de competiție, așa cum de multe ori regăsim în învățământul tradițional, poate induce sentimente negative la cursanți, o interdependență negativă prin care un cursant nu poate câștiga decât în urma eșecului înregistrat de un coleg al său. În principiu, cursanții sunt împărțiți în microgrupuri (pornind de la două persoane, dar determinând o activitate eficientă în echipe de patru până la șase cursanți
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ce împărtășesc obiective comune și trebuie să realizeze sarcini împreună. Grupurile, de obicei, sunt alcătuite din persoane cu experiență și stiluri de învățare diferite. În învățarea prin cooperare, participanții știu că performanța este reciprocă, în sensul că persoanele dezvoltă o interdependență pozitivă unele față de altele; cursanții percep că își vor putea îndeplini obiectivele instructive doar dacă și colegii lor și le vor îndeplini pe ale lor. Astfel, se pornește de la ideea că un singur membru al microgrupurilor nu poate poseda toate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
importantă a învățării prin cooperare este aceea că se stabilește un echilibru între competiția indusă de învățământul tradițional și necesitatea creșterii abilităților de lucru în echipă, de cooperare. În literatura de specialitate, învățarea prin cooperare este ilustrată de cinci principii: - interdependența pozitivă (în sensul ilustrat mai devreme); - promovarea interacțiunii (în sensul încurajării succesului celuilalt, împărțirea resurselor și sprijinul acordat, explicații privind modul de rezolvare a problemelor, discutarea și controlul modului în care conținutul a fost sau nu înțeles etc.); - responsabilitatea individuală
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care conțin respectivele texte sacre; și mai interesant este faptul că numeroase ilustrații și desene împodobesc Topografia lui Cosma: „Nicăieri nu găsim o asemenea coeziune între text și imagine, o asemenea dezvoltare gradată a textului și a imaginii, o asemenea interdependență”, observă Wolska-Conus. Astfel de ilustrații se întîlnesc și în miniaturile care împodobesc primul capitol al Facerii în unele manuscrise care conțin Octateuhul, ceea ce dovedește marea răspîndire și marele succes de care s-a bucurat, în ciuda lipsurilor ei, opera acestui scriitor
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
detenta” este viteză + forță). Calitățile motrice se dezvoltă și „educă” în funcție de vârstă (pe ansamblu: la cei „mici” se pune accent pe viteză și îndemânare, iar la cei „mari” se pune accent pe forță și rezistență). Calitățile motrice sunt în strânsă interdependență cu deprinderile și/sau priceperile motrice, interdependență care trebuie să fie corect înțeleasă. Însușirea deprinderilor și/sau priceperilor motrice necesită un anumit nivel al calităților motrice și influențează acest nivel (prin exersarea realizată în scopul învățării, consolidării sau perfecționării deprinderilor
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
dezvoltă și „educă” în funcție de vârstă (pe ansamblu: la cei „mici” se pune accent pe viteză și îndemânare, iar la cei „mari” se pune accent pe forță și rezistență). Calitățile motrice sunt în strânsă interdependență cu deprinderile și/sau priceperile motrice, interdependență care trebuie să fie corect înțeleasă. Însușirea deprinderilor și/sau priceperilor motrice necesită un anumit nivel al calităților motrice și influențează acest nivel (prin exersarea realizată în scopul învățării, consolidării sau perfecționării deprinderilor și/sau priceperilor motrice). La rândul său
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
intercondiționare care pot favoriza transferul pozitiv între diferitele componente ale procesului de antrenament, cunoștințe, priceperi, deprinderi, calități motrice, etc. Această manifestare simultană a mai multor loturi ale activității motrice este specifică jocului, fiind determinată de caracterul lui complex. Relațiile de interdependență dintre priceperi și deprinderi, dintre acestea și calitățile motrice, realizarea lor în condiții mereu schimbate și pe fondul solicitării intense a unor calități și însușiri morale și de voință, subliniază deosebita importanță a acestei particularități a jocului de fotbal. Specifică
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
în cadrul lecției de educație fizică; Principalele deprinderi, calități motrice și însușiri moralvolitive specifice jocului de fotbal au valoare de întrebuințare și în alte domenii de activitate. Alergarea, săriturile, viteza, rezistența, coordonarea, îndemânarea, forța, dârzenia, perseverența, sunt solicitate în relații de interdependență, multiple și complexe, fapt care condiționează manifestarea inițiativei, imaginației, spiritului de observație, capacitatea de anticipare, selectare și decizie, asumarea răspunderii în luarea deciziei și alte măsuri, calități și facilități având evidente implicații pozitive în formarea tânărului. Caracteristicile jocului de fotbal
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
2. cumulează efectele sanogenetice și sanofizice ale sportului și educației fizice; 3. contribuie la realizarea unei dezvoltări fizice generale multilaterală și armonioasă; 4. contribuie la dezvoltarea motricității generale a celor care îl practică; 5. dezvoltă aptitudinile psiho-motrice individuale și în interdependență, „regimul” lor de manifestare în fotbal fiind diferit; 6. este un mijloc important de recreere și agrement. Valențele formative ale jocului de fotbal școlar Practicarea jocului de fotbal are asupra practicanților influențe multiple, variate și profunde, în funcție de gradele de implicare
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
nu aibă mâinile curate și să nu trăiască în curăție. Aceste două lucruri sunt legate unul de altul și nu pot fi despărțite: un cuvânt neîntinat în suflet și o viață fără cusur” (Com. Mt. ser. 33). Există, așadar, o interdependență absolută între cele trei elemente: sermo‑anima/cor‑uita. Mai bine spus, curăția trupului sau a inimii depinde deopotrivă de puritatea cuvintelor și de cea a faptelor credinciosului. Ne dăm seama astfel în ce măsură Origen lărgește spectrul semantic al cuvântului „Anticrist
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]