45,962 matches
-
înregistrând și acumulând profitabil sedimentările. Eliberat în mare parte de obligația unui instrumentar, criticul scrie acum fără bibliografia cea mai recentă, cu unicul scop de a-l cunoaște pe Bacovia fără intermediari și fără teorii preconcepute sau adăugate. Nu-l interesează dacă Bacovia e simbolist, expresionist sau postmodernist, cum declară în prefață: "Fug de ceea ce nu-mi place: critica înecăcioasă, în jargon tehnic. Aspir la o âcritică mai omenească>, simplă și fluentă" (p. 7-8). Ceea ce înseamnă că nu a căutat o
Un expert în Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12027_a_13352]
-
se asigură că ia cu cealaltă), evocări (lamentabile, apropo)... Memoria e strict supravegheată, funcționează igienic, nu ne vorbește despre Breban decât indirect. Nicolae Breban se simte bine numai în ficțiune, acolo unde controlul îi aparține total. Scriitorul mitoman nu e interesat de adevăr, deși vorbește în numele lui. Confesiunea l-ar expune subiectiv, nerelevant. De aceea, în aceste memorii există doar ca persoană publică, memoria nu e retrospectivă ci defensivă și preventivă, nu lucrează atât pentru contemporani - deși, în primul rând, lor
Breban. Nicolae Breban by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12042_a_13367]
-
lucru extraordinar, avem o revigorare, Gianina Cărbunariu, Radu Apostol, Ana Mărgineanu, Alexandra Badea, Alexandru Berceanu, grupul lor DramAcum. S-au impus, contează, au deja un stil, o atitudine, un punct de vedere proaspăt asupra profesiunii, a lumii. Sînt vii, îi interesează ce se petrece cu ei, cu ceilalți, ce se petrece în lumea teatrului, participă la cursuri, burse, masterate internaționale, intră în contact cu nume, cu tendințe, cu alte aspirații și orizonturi. Sînt preocupați. Așadar, dincolo de excepții și chipuri atipice, existente
Șase nopți cu Casandra (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12033_a_13358]
-
folosite în arta video, consecințele diferă în mod radical. Dacă ar fi să asociem în continuare televizorul cu o fereastră deschisă, în cazul artei video am putea spune că artistul închide fereastra și trage obloanele. Pe el nu-l mai interesează ceea ce se petrece dincolo, în lumea din afara ecranului, ci doar ceea ce se întîmplă pe suprafața sa. Ecranul devine opac și își pierde orice funcție denotativă, iar interesul artistului se deplasează de pe istorisire și informație pe expresivitatea și pe dinamica limbajului
Arta contemporană între atitudini și medii noi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12035_a_13360]
-
Ornea o susținea cu atâta profesionalism. Ar fi poate fastidios să reiau aici, fie și parțial, subiectele sale de aplicație, de la Filimon și Alecsandri până la Vianu și Arghezi, dar și Cioran sau Noica, Iorga sau Pătrășcanu. Pe Z. Ornea îl interesau nu numai edițiile sau exegeza literară, dar și istoriografia, sociologia, filosofia, memorialistica, drama Basarabiei etc. Falimentul Editurii Minerva e ultima dintre problemele de actualitate înregistrate în volum, o situație dureroasă care l-a afectat profund pe încercatul editor al clasicilor
Gestiunea patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12069_a_13394]
-
poemului total. Incitante devin însă începînd de acum intertextualitățile tot mai frecvente, autoglosele, metalepsele, semne ale unei schimbări de perspectivă asupra sinelui. Dar ludicul și autoironia de care poetul dă dovadă în ultimele poeme, cele din Addenda - tot mai puțin interesate de o înscriere generică cît de o scriere autentică de sine - nu pot mina adeziunea la o viziune modernistă asupra literaturii, religioasă și recalcitrantă totodată, axată pe dialectica dintre esență și aparență.
Ludicul și autoironia by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12070_a_13395]
-
pe care, data trecută, fiind la putere, nu și l-a putut permite. Or, principala victimă ar fi electoratul însetat de "justițiarism național", adică spăimoșii resentimentari care au votat, tradițional, cu Vadim. Rămâne, prin urmare, o singură forță cu adevărat interesată în schimbarea configurației politice: Traian Băsescu însuși (ar mai fi, desigur, partidele rămase în afara Parlamentului, dar, din nefericire pentru ele, nu vor avea nici un cuvânt de spus!) Există o diferență majoră între Băsescu și oricare dintre cei aflați momentan pe
Atenție la Talpa Parlamentului! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12100_a_13425]
-
manifestațiunilor teatrale într-o varietate, și ea năucitoare, de teatre mici sau mai mari, particulare. Ai nevoie de un ghid suplimentar, de informații, de site care să cearnă oferta. Nu e chip să te plictisești, să nu găsești ce te interesează sau ce te amuză, ceva sofisticat, elitist sau dimpotrivă, comercial, superficial. La noi, se discută de ani întregi înfierbîntat despre fenomenul teatral underground, alternativ, de subsol sau de mansardă, se incing șuete și polemici, ni se pare că am întors
Șomeri de lux by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12075_a_13400]
-
pot uita remarca unui prieten, distins intelectual de altfel, în timp ce mă punea să-i cercetez rafturile bibliotecii: "uite cîte volume vorbesc aici despre istoria antisemitismului. în schimb, în afară de memoriile lui Belu Zilber, nu am nimic despre Gulag. Nu m-a interesat". De ce? Lipsă de curiozitate afectivă și intelectuală, de imaginație? Povestea cu cămașa? Cîte ceva din toate? A izbi fără preget în zidul ignoranței reciproce încercînd a te pune în locul "celuilalt", iată după părerea mea singura cale de înlăturare a ideilor
Coarda care vibrează by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12132_a_13457]
-
pare ridicol ca la 15 ani de la cele petrecute să inventezi un institut care să ia Revoluția la puricat. Ce l-a împiedicat pe dl Iliescu să pună la cale această afacere cu trecutul pe vremea cînd opinia publică era interesată de soarta teroriștilor? Probabil că fostul președinte a avut această idee, văzînd de cît interes se bucură serialul despre Revoluție publicat de Jurnalul național. Dacă la timpul potrivit comisiile parlamentare care au cercetat ce s-a întîmplat la Revoluție și-
Ultimul revoluționar cu hîrtie în mînă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12123_a_13448]
-
angajați pentru a îngriji muribunzi, măcelarii dispuși să muncească în camere frigorifice... Necalificații, pentru culesul căpșunelor, măslinelor, gunoaielor. Ce poate să scrie interesant un autor care vine dintr-o astfel de țară? se întreabă, firesc, editorul. Ce editor român este interesat să publice, acum, un scriitor din nu știu ce stat african din care mai toată lumea vrea să fugă oriunde, pe timp de pace, numai să scape de acolo? Vorbe neplăcute; nu mai pot fi ocolite. Nu sîntem iubiți. Nu are nimeni nimic
Alexandru Ecovoiu "Fiecare personaj are ceva din mine" by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Journalistic/12113_a_13438]
-
Un Tigru de hîrtie) se va face o dezbatere publică cu tema: "Scriitorul și Securitatea". Am propus revistei 22, dar m-a refuzat. Mai mult, majoritatea celor care au citit cartea s-au oprit la capitolul informatorilor, fără să se intereseze cine și de ce au format toată această rețea pe care s-a construit piramida puterii. Sînt privit cu indulgența celui care este lipsit de spiritul realității și mi se spune deseori: "Hai! Lasă. Pe cine mai interesează informatorii? Nu știi
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
fără să se intereseze cine și de ce au format toată această rețea pe care s-a construit piramida puterii. Sînt privit cu indulgența celui care este lipsit de spiritul realității și mi se spune deseori: "Hai! Lasă. Pe cine mai interesează informatorii? Nu știi că și în Franța a fost la fel."? Uneori mă simt ca un elefant într-o vitrină cu bibelouri pe care le sparg din neatenție. Bibelourile sînt false! Și eu le sparg chiar dacă sînt considerat un elefant
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
de a vorbi în numele nostru. Einstein are o fotografie cu limba scoasă. Cred că este simbolul acestei lumi în care nu poți decît să dai cu tifla... S.G.: Vorbeați despre posibila contradicție dintre seninătate și nebunie! B.N.: Da... Nu mă interesează evenimentul-scandal cotidian, nu mă implic în istoria zilnică, mă preocupă perioada scurtă sau lungă a istoriei în care se manifestă ciclurile timpului... Istoria nu are sens și nu merită nici să căutăm "sensul nonsensului". Ciclul istoric - mare sau mic - are
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
nou sub soare" și "Cărțile se fac din cărți", plagiatorul nu imită și nu dezvoltă, el reproduce, el nu citează, ci copiază făcând o gravă confuzie, cum bine remarcă Nicolae Manolescu, între filiație (ideea) și plagiatul propriu-zis (textul). Pentru cei interesați de chestiunea plagiatului, le recomand să stăruie asupra spiritualei și informatei prefețe a lui Dan C. Mihăilescu, intitulată inspirat Fărădelegea îngăduinței, și să (re)citească neapărat excelentul articol Despre plagiat al lui Nicolae Manolescu din România literară nr. 40/2002
Cui îi e frică de plagiat? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12128_a_13453]
-
proceda și altă dată Sadoveanu: își va lăsa bărbatul cucerit de vrăjile femeii să dea frâu liber senzualității, dar îi va opri relatările în pragul sexualității, atât din pudoare, cât și pentru a păstra misterul dragostei fulgerătoare. Ascultătorul se va interesa zadarnic de urmarea poveștii: " - Ei, cucoane Dumitrașcu? pe urmă? - Cum, pe urmă? zise boierul cu un zâmbet blajin; numaidecât să-ți spun ce-a fost pe urmă? Mai bine hai să bem și paharul acesta și pe cai, că întârziem
Cum iubesc personajele sadoveniene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12134_a_13459]
-
text, însoțit de o amplă prefață, unde analizează în detaliu, mai ales pe baza agendelor lovinesciene, istoria relațiilor tensionate dintre cei doi. Nu aș trage însă concluzia generală că pe E. Lovinescu Camil Petrescu "îl exaspera ca om, nu-l interesa ca scriitor și publicist", cum afirmă cu hotărâre Florica Ichim (p. 9). Dacă e clar că E. Lovinescu îl antipatiza profund pe Camil Petrescu (aici Florica Ichim aduce dovezi cu asupră de măsură), nu se poate susține că "nu-l
Camil Petrescu furios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12157_a_13482]
-
ca scriitor și publicist", cum afirmă cu hotărâre Florica Ichim (p. 9). Dacă e clar că E. Lovinescu îl antipatiza profund pe Camil Petrescu (aici Florica Ichim aduce dovezi cu asupră de măsură), nu se poate susține că "nu-l interesa ca scriitor". I-a recunoscut talentul (e adevărat, după amânări și reticențe), i-a consacrat paragrafe onorabile în sintezele sale (a se vedea Istoria literaturii române contemporane, în varianta din 1937, unde poetul, prozatorul și dramaturgul beneficiază de pagini speciale
Camil Petrescu furios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12157_a_13482]
-
patru secțiuni ale cărții). Dar, trebuie să observăm, E. Lovinescu a avut întotdeauna o problemă (sau chiar mai multe) cu omul și scriitorul Camil Petrescu, înțeles puțin mai târziu decât primele lui manifestări - ceea ce nu înseamnă că nu l-a interesat. Dimpotrivă. Amândoi au fost foarte sensibili unul la reacțiile celuilalt. Între ei era o relație mult mai complexă decât antipatia. A fost o ingratitudine răspunsul violent al lui Camil Petrescu? În principiu - nu, dar prin unele din excesele lui - da
Camil Petrescu furios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12157_a_13482]
-
astfel de cititoare personală. - Cum e Raymomd Federman atunci cînd nu e scriitor? Ce faceți cînd nu scrieți? Vă place televiziunea? - Televiziunea a intrat în cultura noastră și nimeni n-o mai poate ignora. Nu poți spune că nu te interesează, că n-ai contact cu ea etc. Mă uit însă mai mult la știri, chiar dacă știu că sînt manipulat. Îmi plac și filmele, nu poți să trăiești în America și să nu-ți placă filmele! Am văzut acum cîteva zile
Raymond Federman "Sînt un seducător" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12169_a_13494]
-
pornografice. Ca să clarific acest aspect care pare cel puțin bizar, mă văd nevoită să urmez firul poveștii: Griet (Scarlett Johansson) se angajează ca servitoare în casa lui Vermeer (Colin Firth). Acesta, flatat de aerul de reverență al fetei, dar și interesat de observațiile ei privind culorile, o ia ca asistentă în prepararea acestora și apoi ca model. Tabloul îi e comandat de patronul său, Van Ruijven (Tom Wilkinson), un bătrân desfrânat care vrea și pictura, și subiectul ei - Griet scapă cu
Vermeerul de pe micile ecrane by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12166_a_13491]
-
să răcească. Că la noi așa e: aceeași știre ne este administrată de câteva ori pentru a o înțelege, fiindcă telespectatorul român e cam idiot - nu-i așa ? Nu mai vorbesc de reportajele comentate cu lux de amănunte care nu interesează pe nimeni. Reporteri gravi și importanți, echipați ba pompieri, ba țărani, ba militari, ba te-miri-ce, ne transmit imagini detaliate de la nu-știu-ce eveniment de-doi-bani, cu reveniri, cu. scremete să îmbrace totul în senzațional. În contextul de mai sus, simpatice sunt sondajele
Fermecătoarele transmisii în direct by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12197_a_13522]
-
cărnii prea fade a personajelor. D.J. Ca în cazul celor mai mulți dintre scriitorii ruși, ceea ce este cel mai uimitor în scrisul dvs. este firescul. Sunteți la curent cu ceea ce se petrece azi în proza rusească. Și în Rusia, în general vă interesează ce se petrecere? O.L: În literatura contemporană a țărilor din Est , îmi place foarte mult Andrei Kurkov și faimosul lui Pinguin, care, găsesc că alcătuiește un portret tulburător al societății post-comuniste delincvente, oscilând între burlesc și patetic. Îmi place
Olga Lossky by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/12195_a_13520]
-
mulțime de detalii, pe colegii săi de la Poliția Judiciară. Timp de zile, uneori de săptămîni, se împotmolea în cîte un caz, făcea doar ce trebuia făcut, dădea ordine, se informa despre unii și despre alții, părea că nu-l prea interesează ancheta, iar uneori chiar că nu-l interesează deloc. Acest lucru se datora faptului că, în acest timp, vedea problema doar din punct de vedere teoretic. Cutare om a fost ucis în cutare împrejurări. |sta și ăla sînt suspecți. Dar
MAIGRET LA NEW YORK – de Georges Simenon by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12168_a_13493]
-
Judiciară. Timp de zile, uneori de săptămîni, se împotmolea în cîte un caz, făcea doar ce trebuia făcut, dădea ordine, se informa despre unii și despre alții, părea că nu-l prea interesează ancheta, iar uneori chiar că nu-l interesează deloc. Acest lucru se datora faptului că, în acest timp, vedea problema doar din punct de vedere teoretic. Cutare om a fost ucis în cutare împrejurări. |sta și ăla sînt suspecți. Dar, în fond, acești oameni nu-l interesau. Încă
MAIGRET LA NEW YORK – de Georges Simenon by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12168_a_13493]