1,200 matches
-
început a acestor energii malefice? Nu sunt ele, se întreabă misticul, împrumutate de la demon spre a fi indicate, apoi, ca și cum ar fi umane, structuri ale interiorității omenești? Nu asistăm aici la o introspecție eșuată, la un exercițiu de aprofundare în interioritate care ratează realitatea situației din adâncurile sufletești ale celui corupt? Oare nu este răutatea, ca una dintre trăsăturile decisive ale demonizării eului, semn al unei grave tulburări și nicidecum al lucidității ascuțite? Între spiritul care refuză alunecarea în ispită și
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
cu orgoliul unui cult al sinelui. La întrebarea corelată Cine sunt? omul pătruns de răutate nu va răspunde, inversând termenii Ceilalați nu sunt ca mine ci Ceilalți nu pot fi ca mine. Așadar, atenția este centrată spre paradigma semenilor, propria interioritate fiind postulată dintru început ca un edificiu inviolabil. Ceilalți sunt obsesia ființei umane pătrunse de răutate, ghimpele metafizic ce îi sfâșie conținutul existențial. Prin acest răspuns dat la interogarea ce-l vizează, eul demonizat în versiunea mistică și animalizat, în
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
narcoza unui autoportret idolatru. Dar, în șoaptele acestei picturi de vitrină se frământă agonic hidoșenia ne-omenescului. În viziunea ateului, ferocitatea animalică desprinsă din jungle ancestrale domină esența unui astfel de spirit care, ratând orgolios tocmai sesizarea acestei realități a interiorității sale, se entuziasmează constant de sine necunoscând înfiorarea în fața propriei firi revelate drept grotesc și ipocrizie. Înaintând poate către deschideri și mai profunde, misticul indică corupția eului ca aderare și prăbușire în tentația aruncată de malefica inteligență a demonului. Susținând
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
al unui ev îndepărtat de promisiunea Edenului coborât din înalt. Pentru mistic, spiritul corupt, cu precădere cel prăbușit în răutate, nu cunoaște, așadar, decât o introspecție eșuată întreaga sa ființă aflându-se sub incidența unei tulburări ce crește dinspre profunzimile interiorității. Acest spirit crede în darul demonului, se lasă sedus și își orientează alergarea existențială spre noutatea enigmatică ce pare a-i conferi potențialități și stări superioare celor oferite de grația Divinității. Întunecându-se odată cu apropierea spre acea poartă dincolo de care
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
întru suferință adâncul sufletului lovit în planul unei lucidități vigilente. Această luciditate se instaurează pe fundalul unei strângeri și aduceri la sine, unei concentrări ce anulează disiparea, consumul și risipirea eului în naivitate. Aici are loc întoarcerea conștiinței spre propria interioritate, refuzul exteriorității din care provine răutate agresivă a celuilalt și ancorarea în refugiul lăuntricului. Acolo, în vibrația profunzimii sinelui, eul începe intuirea forțelor abisale ce-l susțin întru și dincoace de el. Această intuire poate evolua transformându-se în exercițiul
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
celuilalt și ancorarea în refugiul lăuntricului. Acolo, în vibrația profunzimii sinelui, eul începe intuirea forțelor abisale ce-l susțin întru și dincoace de el. Această intuire poate evolua transformându-se în exercițiul complex al introspecției, al lucidității întoarse analitic spre interioritatea ce-i poartă fundamentele. Dar, pentru cel care a depășit naivitatea și a închis ocrotitor cetatea interiorității sale ieșind spre întâmpinarea dușmăniei semenului, aici survine dilema și decisiva provocare. Astfel, el poate opta pentru a deveni asemeni agresorului. În cazul
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
-l susțin întru și dincoace de el. Această intuire poate evolua transformându-se în exercițiul complex al introspecției, al lucidității întoarse analitic spre interioritatea ce-i poartă fundamentele. Dar, pentru cel care a depășit naivitatea și a închis ocrotitor cetatea interiorității sale ieșind spre întâmpinarea dușmăniei semenului, aici survine dilema și decisiva provocare. Astfel, el poate opta pentru a deveni asemeni agresorului. În cazul acestei alegeri, cel care a îndurat experiența distructivă a răutății aproapelui devine, la rândul său, agent și
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
omenescului, definit drept animalic de ateu și demonic în versiunea misticului, acest spirit ratează, cum a fost deja evocat, demersul unei introspecții autentice. Mai mult, el pierde în tulburarea crescândă a răutății și evidențele dobândite prin începutul unei analize asupra interiorității, început survenit din tensiunea suferințelor impusă de asaltul negativității celuilalt. Temelia introductivă a unei lucidități ce alunecă iscoditor în adâncurile eului se sparge de întunericul și duritatea maleficului expansiv. Nu rămâne aici decât templul sumbru al părerii eronate de sine
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
modalitate de a fi care se poziționează într-o extremitate opusă negativității agresorului distructiv. În această versiune, cel care a depășit frivolitatea naivității își utilizează maturitatea dobândită doar pentru a evita posibilitatea unor noi incursuni ce ar violenta propria sa interioritate. Ieșind în întâmpinarea demersului ofensiv al celui rău, al feței ce-și arată ne-menescul renunțând la masca bufonică, spiritul ce alege atitudinea pozitivă înfruntă grotescul tulburării fără a rezona consubstanțial cu această tulburare. Astfel, el se menține întru constanta ontică
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
metamorfozele suferinței Experiența suferinței ni se prezintă, cel mai adesea, ca un crepuscul existențial, ca o breșă-sincopă în fluxul normalitații cotidiene. Asistăm, în cazul acestei experiențe, la survenirea a două tipuri speciale de percepție. Astfel cel care suferă primește în interioritatea sa încercată împrejmuirea lumii într-un mod distinct față de semenii săi neatinși de agonia febrilă a durerilor ce coboară în trup sau urcă spre profunzimile spiritului. La rândul său, omogenul cromatic al lumii, vârtejul înnrobit timpului în dinamismul căruia se
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
aportul negativ al acesteia. Spunem despre asemenea suferințe că sunt de ordin pur sufletesc, că vizează numai dinamica trăirilor înalt-abstracte, fluxul și refluxul sentimentelor profunde dublate de intensitatea solicitării extreme a străfundurilor emoționale. Desigur că aceste modulații și furtuni din interioritate rezonează perturbator la nivelul corporalității. Se știe, astfel prea bine, că suferințele și traumele sufletești care nu survin dinspre trup pot afecta necruțător echilibrul complexității acestuia aruncându-l în talazurile propriei ofiliri și distrucții. Trăirile spiritului imprimă modelator ecouri-pecete în
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
se manifestă îndepărtarea ființei dragi? Care poate fi temeiul și resortul declanșării aici pentru acest suflet a suferințelor de ordin spiritual? În esență, de ce suferim când cel drag se distanțează, se desprinde de proximitatea noastră? Una dintre stările profunde ale interiorității noastre care este disipată ca experiență traumatizantă prin întovărășirea și inter-cuplarea cu cel drag se relevă a fi singurătatea. Așadar, apăsarea metafizică a solitudinii, imposibilitatea de a-i mai suporta povara ontică determină căutarea și conexiunea întru final cu cineva
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
altuia, deschiderea spre o persoană întru atragerea spre coexistența cu ea și respingerea sau evitarea alteia în același demers al căutării întovărășirii survine din profunzimea definitorie a sufletului celui care alege. Și cu cât alegerea sa răspunde mai autentic chemărilor interiorității fiind mai aproape de idealitatea așteptată îndelung,cu atât prietenia ce se între-zărește primește, alături de alte trăsături, și nuanțele unei fraternități și consubstanțialități existențiale. Dinspre unitatea atomară a unei asemenea prietenii neajunsurile și episoadele nefaste ale vieții se relevă a fi
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
de fapt, reluarea unui context, revenirea însoțirii cu luciditatea rece ce a precedat întâlnirea și apropierea celui drag, permite deschiderea energiilor telurice ale sufletului părăsit, erupția cutremurantă a acelor revolte și neputințe glisate pe complexe și frustrări, izbucnirea spre suprafața interiorității a tensiunilor înghețate, preț de un moment, sub magia iubirii fulgurante. Acel nod de pulsiuni ce se redescoperă pe sine ca un eu stelar, ca un punct de conștiință trepidând în lumina proprie-i arderi, acel ghem spiritual concentrat în
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
magia iubirii fulgurante. Acel nod de pulsiuni ce se redescoperă pe sine ca un eu stelar, ca un punct de conștiință trepidând în lumina proprie-i arderi, acel ghem spiritual concentrat în nedesfacerea sa este incendiat în și de către propria interioritate trezită din melancolia unei iubiri ce apărea ca fără de final. Resortul suferinței sufletești care încearcă aici spiritul celui părăsit se relevă a fi tocmai această ardere ce smulge și purifică conștiința de magia abisală a dragostei. Reconexarea la profan, recăderea
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
dificultatea teribilă a recunoașterii propriei ființe ca fiind o astfel de palpitantă deșertăciune. Umilința îndurată aici este, în esență, o trezire din hipnoza iubirii, o deșteptare ce tranzitează conștiința asemeni fulgerului bezna unei insondabile furtuni. Această redeschidere dureroasă a ochilor interiorității aduce în prim-plan adevărul relativității ființelor și a oricăror conexiuni între ele. A fi părăsit, a fi decuplat metafizic de persoana dragă ce tocmai se îndepărtează înseamnă a simți sfârtecarea propriei ființe care se înalță spre cerul abisal al
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
albastrul disoluțiilor ce-și încep topirea străbătătoare până în albul scheletic al corporalității. Acest chip ne apare stins, paralizat în ultima clipire de viață, închis și pietrificat în sfera acelui moment final când ținta spre care începea să-și fixeze privirea interiorității s-a deschis asemeni unui vârtej abisal răpindu-i suflul de conștiință și preschimbându-l într-o albie seacă de nisip și pământuri aride din care amprenta fluid-transparentă a spiritului s-a retras. Aici chipul mort se așează alături de amintirea
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
acum pragul tainic al morții. Când evocăm, așadar, această imagine ne gândim, în primul rând, la suma ipostazelor în care trăsăturile chipului respectiv se grupau și reorganizau mereu oferind noi aspecte ale feței în funcție și în raport de trăirile interiorității, de combustiile și reechilibrările ce animau abisul sufletului amintit aici. Acest cumul care își centralizează componentele asemeni unui portret dinamic ne apare așezat la moartea celui drag, lângă chipul părăsit de spirit al acestuia. Dualitatea celor două imagini ne induce
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
cotidian corelându-și ritmicitatea cu tactul general impus de mundaneitate. Starea de sănătate a corporalității susținea integrarea și menținerea naivă în fluxul banal al zilelor amorfe și comune. Apatia imanentului ca un dat împrejmuitor și metafizic plafonant pătrundea și domina dimensiunea interiorității ce poartă individualitatea umană. Survenirea suferinței trupești întrerupe brutal ancorarea spiritului în solul unei narcoze colective ce induce o iluzorie stare de siguranță comună și echilibru de conviețuire fericită. Această punctare ce secționează aici afilierea individualității la marșul anonim comun
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
Cel lipsit de vedere atinge componente ale încăperii și ajunge să o cunoască tactil din detaliu în detaliu, dinspre particularitățile structurii către generalitatea ansamblului, ansamblu și imagine pe care el nu o primește ci și-o formază elaborat în propria interioritate. Acest mecanism de cunoaștere se manifestă, adesea, la nivelul tuturor celor pătrunși de suferințele deficiențelor trupești focalizând atenția conștiinței spre detaliu și inter-reacționare cu acesta. Astfel, alături de cel atins de orbire și cel lipsit de abilitatea mîinii ce impune voință
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
reda, noi indicăm dinamica unor fenomene și implicații afective care se întind dincoace de cuvântul limbajului comun. Desigur că sublimarea rostirii întru spirit pe care o exersează discursul poetic poate revela fascicole și străfulgerări din sferele cele mai adânci ale interiorității umane, din energia telurică ce poartă profunzimea de duh a ființei umane. Dar poezia este un har ce rareori zăbovește peste ființarea extenuată a omului prăbușit în profan iar ne-poeticul, grotescul înveșmântat în sluțenia unei materii ce eclipsează spiritul
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
suferind din insuficiențe și incapacități ce privează trupul de normalitate, dețin conștiințe a căror luciditate poate străpunge hipnoticul devenirii cotidiene, poate susține proiecția spre esența ontică a spectrului cu care lumea ne întâmpină amăgitor. Aceste conștiințe datorită metamorfozelor impuse în interioritate prin suferințele pe care le îndură, transformări ce se rezumă la procesualitatea unei maturizări spirituale accelerate, dobândesc noi temeiuri, noi rădăcini ce se întind spre a-și extrage seva în solul a ceea ce descoperă prin fereastra deschisă de amănunt. Astfel
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
ambulant social ce a urcat pe scena anonimatului cotidian, scenă pe care cu toții trebuie să uite de realitatea lor individuală înlocuind reala identitate cu virtualitatea unui rol. Negându-și viciile, răutățile și neputințele ce încă mai răsună la început dinspre interioritate, un astfel de actor uită gradual de autenticul său nume pentru a adopta pseudonimul impus prin ancorarea în banalitatea mundaneității. Ce această banalitate îi solicită în comportament și acțiune, el va împlini neîntârziat. Cel mai adesea, atunci când un semen este
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
mai adesea, atunci când un semen este lovit prin suferințe de ordin spiritual, profunzimea ascunsă a celorlalți nu rămâne, însă, nici măcar în câmpul unei neutralități glaciare ci este inundată de veninul bucurii răutăcioase. Această fericire malefică că altul este supus torturii interiorității propria ființă aflându-se în liniștea unui adăpost existențial constituie unul dintre afectele ce trebuie ferit descoperirii. El este eclipsat de falsitatea exagerată a conduitei ce pare reflexia unei compasiuni în realitate inexistentă. Intensitatea acestei ascunderi urcă până la survenirea uitării
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
pe care ei le impun cunoașterii. Astfel, într-un asemenea context, eu mă cunosc pe mine prin numele și statutul ce mi-au fost impuse dintru început de către imperativele sociale postulate ca repere mundane. Saltul peste această pecete spre propria interioritate nu implică aici o rupere primordială, o dezrădăcinare de această emblemă. Spectrul ei mă urmărește constant și în mijlocul demersului de a mă sonda spre profunzimea mea abisală. Chiar atunci când sesizez că am uitat, în proiecția spre fundamentele propriului ego, numele
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]