846 matches
-
este importantă învățarea dirijată, efectuată sistematic, în conformitate cu un scop și bazată pe un program, stabilit în mod conștient. Învățământul își propune să creeze condițiile necesare pentru a optimiza însușirea cunoștințelor și formarea deprinderilor intelectuale și practice. Procedeele instructive devin, prin interiorizare, operații mintale. De aici însemnătatea acordată logicii obiectului de studiu și metodelor utilizate în învățare. Acestea trebuie să se conformeze specificului cognitiv al obiectului, pentru ca elevul nu doar să reproducă cunoștințele, ci să ajungă să gândească corect si independent. În
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
altceva. Acest altceva e și acum: tăcerea. Respectarea alterității și asumarea celui ce-i devine primul "aproape", acel "prea apropiat", în ciuda tuturor neputințelor acestuia și asumarea tuturor greutăților, lipsurilor și necazurilor, reprezintă calea "naturală" prin care ego-ul ar fi reușit "interiorizarea obstacolului" cunoscută ca una dintre exigențele majore pe care le comportă viața conjugală. Bărbatul Anei decide, însă, escamotarea lui. Dar "dragostea nu poate să dureze, nu poate evita înnămolirea promiscuității și a uzurii decât dacă rămâne presărată de obstacole. În
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
inimaginabilă. Iar gândirea occidentală nu încetează să-l ia pe altul drept Celălalt (autrui), să-l reducă pe altul la Celălalt". (Baudrillard/Guillaume, 2002, p. 6) În unele cazuri, sălbăticia trimite către uman prin posibilitatea întrezărită a "îmblânzirii", adică a interiorizării atributelor umanului; în cele mai multe cazuri însă, îmblânzirea înseamnă dresaj, adică pierderea caracteristicilor originare, fără dobândirea atributelor umanului: "Prin dresaj, animalul nu devine altceva decât este, nu devine o "ființă culturală", nu-și apropriază un mediu cultural și nici nu ajunge
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
de o parte, iar pe de altă parte, distrugerea constrângerilor impuse de tradiția religioasă, de cadrele sociale și de clasă etc. Sufletul ca scop de atins prin educație este surprins prin bildung, care desemnează într-o primă fază gradul de interiorizare a culturii umanității, ceea ce constituie, indiferent de forma concretă de exprimare, idealul modernității; ulterior, bildung a ajuns să surprindă și procesul de asimilare a culturii, cu alte cuvinte, efortul: "accesul către sensul profund al lucrurilor prevedea un efort: timp, erudiție
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
muncă. Pentru etologi, omul se naște cu un potențial agresiv ridicat, dar, ca urmare a desprinderii sale din animalitate, fără comportamentele instinctuale de control ale acestui potențial agresiv. Educația este, de aceea, echivalentă în mare măsură cu "îmblânzirea", ceea ce presupune interiorizarea, prin intermediul familiei și al școlii, a acelor comportamente culturale de control al agresivității. Televiziunea transformă potențialul agresiv al omului în mijloc de fidelizare a lui ca spectator, adică un mijloc de creștere a audienței și a profitului. Exacerbarea agresivității umane
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
este din punct de vedere sociologic și firească și, uneori, inevitabilă, viața socială este caracterizată mai degrabă de ordine, decât de haos. Mecanismele de autoreglare ale sistemului social, bazate pe exercitarea controlului social și pe socializare, direcționează comportamentul individual către interiorizarea valorilor și respectarea normelor sociale, iar orice slăbire și deficiență a acestor mecanisme vor provoca disfuncționalități normative la nivelul întregii societăți. Așa cum am arătat, normele se diferențiază social și cultural nu doar prin conținutul reglementărilor lor, dar și prin intensitatea
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
le vom auzi în apropierea valorilor (valoare personală, sistem de valori, principii valorice și tipuri de valori). 5.2.4. Valori personale și valori culturale O valoarea personală sau una culturală funcționează ca o valoare etică absolută sau relativă, iar interiorizarea (acceptarea și respectarea) acesteia întemeiază acțiunea etică 155. Un sistem de valori este un set de valori și prescripții comportamentale, care poate explica acțiunile sociale ale unui individ sau ale unei colectivități care folosesc respectivul sistem și care, totodată, are
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
familia de cuvinte" a acestuia, cuvintele care cel mai adesea sunt asociate cu valorile (valoare personală, sistem de valori, principii valorice și tipuri de valori). O valoarea personală sau una culturală funcționează ca o valoare etică absolută sau relativă, iar interiorizarea (acceptarea și respectarea) acesteia întemeiază acțiunea etică. Un sistem de valori este un set de valori și precripții comportamentale, care poate explica acțiunile sociale ale unui individ sau ale unei colectivități care folosesc respectivul sistem și care, totodată, are o
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
fiind cea mai vândută carte de antropologie din toate timpurile. 54 Milton Singer, "Culture: The Concept of Culture", în David L. Sills (ed.), International Encyclopedia of the Social Sciences. New York: Macmillan and Free Press, 1968, p. 527. 55 Învățarea și interiorizarea valorilor proprii unei culturi întemeiază apartenența la un grup sau o societate, crescând coeziunea socială, dar, în același timp, trasează la nivelul conștiinței colective o linie de demarcație dintre noi și ceilalți.. Mai multe detalii pot fi găsite în Edgar
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
vârstă, depinde de modul în care este acceptat de ceilalți, rareori adolescentul sfidând obiceiurile vârstei sale. Spiritul de revoltă al adolescentului reprezintă tot un mod de căutare a identității, o încercare de recucerire a autonomiei, ”pandantul adolescent al negativismului copilului”. Interiorizarea interdicțiilor socio morale necesită găsirea unui echilibru între nevoile sexuale extrem de active la această vârstă și convențiile sociale. Problema centrală a identității o reprezintă însă alegerea unei ocupații sau a unui scop de viață, ”scopurile de largă perspectivă și îndepărtate
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
F. Parot susține și detaliază pe cea a lui P.P. Neveanu; după aceștia autonomia este „procesul prin care un om sau un grup de oameni dobândește sau determină prin el însuși propriile reguli de conduită. Capacitatea de autonomie rezultă din interiorizarea regulilor și valorilor care urmează unui proces de negociere personală cu diferite sisteme normative de interdependență și constrângere socială“ (R. Doron, F. Parot, 1999, p. 105). Psihologia genetică a folosit această noțiune în studiul voinței și al judecății morale. J
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
în anumite limite. În aceste condiții optimismul pedagogic se instituie ca o condiție necesară a succesului. Abordarea diferențiată a elevilor trebuie să conducă la conștientizarea și la valorificarea resurselor de care aceștia dispun și nu la „constricția“ personalității lor prin interiorizarea unor etichete globale negative (I. Dafinoiu, 1999, p. 68). În legătură cu acest ultim aspect (interiorizarea unor etichete globale negative) s-a demonstrat că atitudinea pasivă a profesorului determină pasivitatea elevilor cu performanțe scăzute (Good apud T. Husen, T. Neville Postlethwaite, 1995
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a succesului. Abordarea diferențiată a elevilor trebuie să conducă la conștientizarea și la valorificarea resurselor de care aceștia dispun și nu la „constricția“ personalității lor prin interiorizarea unor etichete globale negative (I. Dafinoiu, 1999, p. 68). În legătură cu acest ultim aspect (interiorizarea unor etichete globale negative) s-a demonstrat că atitudinea pasivă a profesorului determină pasivitatea elevilor cu performanțe scăzute (Good apud T. Husen, T. Neville Postlethwaite, 1995, p. 6109). Pasivitatea profesorului se manifestă prin a oferi puține șanse elevilor „slabi“ de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
imaginii mintale și al cuvântului. Astfel, copilul își dă seama că el inițiază și tot el reglează activitatea. Punctul de plecare în formarea operațiilor mintale la copil îl constituie acțiunea externă cu obiecte concrete. Limbajul înlesnește, pe de o parte, interiorizarea acțiunii materiale și detașarea de aspectele neesențiale, iar, pe de altă parte, exteriorizarea acțiunii mintale în conversație. În final, procesul se transpune în planul limbajului 23 intern, adică în planul mintal propriu-zis în care operația se realizează ca act de
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
raportăm la conceptul de educație familială ca fiind compus din patru domenii fundamentale: • transmiterea cunoștințelor, a modurilor "de a face", necesare vieții sociale; • transmiterea credințelor și valorilor, raportarea axiologică la universul uman; • oferirea de modele licite de interacțiune cu ceilalți; • interiorizarea rolurilor sociale ale copilului și a semnelor exterioare proprii acestora. În ancheta realizată ne-am propus surprinderea atitudinilor și practicilor educative ale părinților din perspectivele mai sus amintite testînd, de fiecare dată, consistența lor suportivă pentru performanța școlară a tînărului
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
van Alphen, The Other Within, în Raymond Corbey, Joep Leerssen (eds.), op. cit, p. 1). 346 Manuel Castells punctează diferențele dintre identitate și rolurile și statusurile, așa cum le definește sociologia, subliniind importanța pe care o are comunicarea dintre indivizi și interiorizarea sensurilor pe care le au factorii care influențează identitatea, indiferent că provin din roluri sociale sau nu. În timp ce identitatea este legată de atribuirea de semnificații și implică o construcție individuală, rolurile sunt legate de organizarea funcțiilor. "Identitatea trebuie diferențiată de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
motorii, voința etc. O altă teorie a Învățării se desprinde din teoria psihogenezei operațiilor intelectuale, datorată lui J. Piaget, care a demonstrat pe baza observațiilor făcute asupra intelectului copiilor de diferite vîrste, că acțiunile mintale, operațiile mentale se nasc prin interiorizarea acțiunilor reale. "Epistemologia genetică" fondată de Piaget a influențat În mod pozitiv psihologia contemporană și studiile asupra Învățării. Teoria genetic-cognitivă a lui J. Bruner a fost fondată pe baza operei lui Piaget. El prezintă posibilitatea cunoașterii lumii astfel: Modalitatea activă
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
a obiectelor de studiu, În construcția modului de derivare a competențelor s-a pornit de la o diferențiere cât mai fină a secvențelor unui proces de Învățare. Astfel, s-au avut În vedere următoarele șase secvențe vizând structurarea operațiilor mentale: percepție, interiorizare primară, construire de structuri mentale, transpunere În limbaj, acomodare internă, adaptare externă. Un curriculum centrat pe competente, valori și atitudini poate răspunde mai bine cerințelor actuale ale vieții sociale și profesionale, ale pieței muncii, centrând demersul didactic pe achizițiile concrete
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
a obiectelor de studiu, În construcția modului de derivare a competențelor s-a pornit de la o diferențiere cât mai fină a secvențelor unui proces de Învățare. Astfel, s-au avut În vedere următoarele șase secvențe vizând structurarea operațiilor mentale: percepție, interiorizare primară, construire de structuri mentale, transpunere În limbaj, acomodare internă, adaptare externă. Categoriilor de secvențe prezentate anterior le corespund categorii de competențe organizate În jurul câtorva verbe definitorii, și anume: 1. Receptarea, care poate fi concretizată prin următoarele concepte operaționale: identificarea
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
dintre arbitrariul cultural dominant și arbitrariul inculcat de prima educație (în familie) definește această reușită. Diferențierea succesului este determinată de ethosul pedagogic definit de Bourdieu ca "sistem de dispoziții cu privire la acțiunea pedagogică și instanța ce o exercită, ca produs al interiorizării valorii date prin sancțiuni produselor diferitelor acțiuni pedagogice și familiare și valorii acordate de diverse piețe sociale produselor acțiunii pedagogice dominante în raport cu grupul (Bourdieu, P., Passeron, J.C., 1977 191) și de capitalul cultural, care include "totalitatea bunurilor culturale transmise prin
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
ca un temeinic și eficient mijloc de cunoaștere a fenomenelor care compun sistemul limbii noastre. Programele și manualele de limbă română - conținuturi, obiective și noțiuni implicate Programele școlare actuale se diferențiază de ,,programele analitice’’ prin accentul care se pune pe interiorizarea unui mod de gândire specific fiecărui domeniu transpus în școală prin intermediul unui obiect de studiu. Actualele programe școlare subliniază importanța rolului reglator al obiectivelor pe cele două niveluri de generalizare : obiective cadru și obiective de referință. Celelalte componenete ale programei
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
valorile prin care își dezvoltă stima de sine - 8 ani. -Autocontrolul: a) aplicarea strategiilor cognitive de autocontrol - gândire logică, reprezentarea competenței; b) conștientizarea anxietății, utilizarea amânării reacției, a răspunsului, abilitatea de a se concentra pe anumite scopuri - 7-8 ani; c) interiorizarea valorilor, regulilor și normelor sociale privind autocontrolul - 7-8 ani; d) utilizarea mecanismelor de apărare ca metodă de autocontrol - 6-7 ani; e) dorința de a fi aprobat de ceilalți - 6-7 ani; f) capacitatea de a înțelege mai multe puncte de vedere
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
medii sociale, ea poate modifica relațiile sociale. Accepțiunea psihologică Personalitatea este un ansamblu de condiții interne. Ea nu se constituie printr-un simplu efect de amprentă a relațiilor sociale; întotdeauna influențele externe acționează prin intermediul condițiilor interne, acestea din urmă fiind interiorizări ale primelor (Rubinstein, 1962). Natura condițiilor interne poate fi dublă: a. Biologică, ereditară (ele controlează în primul rând constituția somatică, tipul de sistem nervos, predispozițiile native care stau la baza aptitudinilor și a altor însusiri). Condițiile interne de natură biologică
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
altor însusiri). Condițiile interne de natură biologică definesc individul. b. Psihologică (se referă la formațiunile psihice structurate în procesul dezvoltării - cognitive, afective, motivaționale, energizoare, aptitudinale și atitudinale -, ce s-au constituit datorită interacțiunii dintre factorii interni și condițiile externe, prin interiorizarea unor date externe). Condițiile interne de natură psihologică - însușirile psihice - sunt formațiuni sintetice rezultând din condensarea diverselor funcții și procese psihice. Ele sunt sintetizări și generalizări ale particularităților dominante aparținând proceselor psihice (de exemplu, inteligența - ca însușire sintetică de personalitate
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
caracteristici, însusirile psihice programează comportamentul uman, dând posibilitatea anticipării lui (ele devenind invarianții psiho-comportamentali ai personalității). Condițiile interne (însusirile psihice) au rolul de a filtra (media) solicitările din exterior. Ele se interpun între cauză și efect, producând: - fie asimilarea și interiorizarea stimulărilor externe; - fie devierea, amânarea, suspendarea efectului. Accepțiunea axiologică Personalitatea este un ansamblu de valori. În formarea personalității, important nu este orice fel de mediu social, ci un mediu impregnat de valori. În decursul existenței sale omul asimilează nu doar
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]