609 matches
-
societate impune membrilor săi exigențele respectării ordinii sociale și morale. În esență, controlul social se referă la toate procesele sociale folosite să minimizeze de-vianța de la normele sociale. Aceste procese pot fi împărțite în controlul indirect și controlul direct. Controlul indirect (interiorizat) este realizat prin manipulare ideologică și culturală pentru socializarea indivizilor capabili să prezerve imperativele ordinii sociale și să se identifice cu acestea. Controlul direct (exterior) este reglementat prin impunerea standardelor normative și a legilor în asigurarea ordinii sociale. Tehnicile indirecte
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
mai multe doamne!/ Păi unde n-am eu parte, dragă Doamne,/ Să mă înfrupt măcar pe jumătate/ Cât el cu prospături...”284 Târgoveața rămâne un prototip al voluptății, al atracției carnale și nu al rațiunii și abstinenței sau al spiritualității interiorizate. Este dominată de simțuri, de aceea și exegeza pe care o face este percepută drept „carnală și literală”285. Nu face decât să confere învățăturii creștine o interpretare burlescă, o dovadă fiind problematica abordată, original, în legătură cu posibilitatea recăsătoriei, statutul mariajului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
înfățișat ca "imaginar nominal" 35 patronat de figura tatălui, până la "imaginea electronică" 36, supusă unei infinități de transformări și de manipulări, dedublarea, alteritatea imaginii, fiind condiția sine qua non a creației umane. Permanenta relaționare dinamică dintre exterioritatea obiectuală și realul interiorizat relevează structura imaginarului, ca structură deschisă care-și asumă destinul imaginilor recreate. Procesul invers, al perceperii realității interioare ca alteritate, dă naștere creației artistice 37. Astfel, "exteriorizând subiectivitatea, imaginea artistică favorizează o relație intersubiectivă" 38, convertind egocentrismul inițial al percepției
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
acea relație internă de reprezentare care există între limbaj și lume." 110 În mentalitatea populară românească, "muzica" îl însoțește pe om, în viața de zi cu zi, tămăduind, dar și înveșnicind trăirea celui care trudește să îmblânzească timpul. "Cea mai interiorizată dintre arte" 111, muzica își făurește propriul destin în funcție de "universul cosmic" și de "universul terestru": "sistemul muzical, diferitele stiluri muzicale sunt efectele unor influențe sociale, culturale, dintr-un moment dat". 112 În concepția lui Vasile Donose, muzica este "o ființă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe care îl vom numi epistemă. Epistema lingvistică a spațiului poetic reprezintă o structurare a relațiilor dintre codurile instanțelor discursive: cod ontologic, cod semantic 5, cod gnoseologic. Codul ontologic, specific conceptului de "imagème"6, conține semnificația primară, originară, a imaginii-arhetip, interiorizată, la nivelul discursului poetic, prin intermediul circumstanțelor textuale, existente și la nivelul conceptului de "meta-imagine". Dacă imagème-ul formează nucleu constant al semnificațiilor textuale, meta-imaginea este dinamică, acțională, reprezentând devenirea imaginii de la arhetip la mit. Codul gnoseologic, specific meta-imaginii, dezvăluie substanțialitatea semnificațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
înțelegere.6 Informații de primă mână despre firea și înclinațiile lui Ludwig Wittgenstein sunt cuprinse în amintirile despre familie pe care le-a scris, spre sfârșitul vieții, sora lui cea mai vârstnică, Hermine. Ea îl înfățișează drept un copil sensibil, interiorizat, interesat mai mult de instalații tehnice decât de natura înconjurătoare. Hermine povestește că încerca să reproducă în miniatură instalații tehnice, de exemplu o mașină de cusut. Simțea o mare nevoie de afecțiune și de înțelegere. Nu se apropia ușor de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
mă reprezint, mă recunosc ca individ, prin intermediul propriului meu corp. La corp raportez și persoana și viața mea sufletească. În acest sens K. Jaspers afirmă că „sufletul nu poate fi obiectivat prin categoriile materiale” el fiind resimțit ca o „energie interiorizată a trupului”. Corpul unui individ este „spațialitatea” persoanei acestuia, ceea ce este „vizibil” în exterior din acesta. Sufletul este interioritate pură, imaterială. Cele două părți, trupul și sufletul sunt însă inseparabile, această „separație” operându-se numai în planul conștiinței propriului Eu
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
istoric, „limbajul teoretic” al psihologiei și mai ales cel al psihopatologiei se constituie cu dificultate, și, în orice caz, suferă importante variații istorice. Obiectul științelor naturii fiind dat imediat, concret-obiectiv, poate fi experimentat. Obiectul științelor umane, având un caracter imaterial, interiorizat propriei persoane nu poate fi experimentat, ci el este numai gândit. Din acest motiv, în științele pozitive „obiectul” este cel la care se referă limbajul, pe când în cazul științelor umane „limbajul” este cel care construiește obiectul științei prin obiectivarea lingvistică
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Constituția ciclotimică reprezintă tipul înclinat către variații periodice cu caracter opus, ale stării de dispoziție afectivă, fie în plus (bună dispoziție, euforie, excitație maniacală, polipragmazie), fie în minus (dispoziție tristă, stare depresivă, inactivitate ); f) Constituția schizoidă reunește tipurile de indivizi interiorizați, reci, raționali, necomunicativi; g) Constituția epileptoidă se caracterizează printr-un temperament amorf, vâscos, egocentric, impulsiv, cu explozii imprevizibile de mânie, violent, obtuz. Cunoașterea acestor tipuri constituționale somato-psihice, este foarte importantă în evaluarea potențialităților personalității, în stare de normalitate, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în ingestia exagerată a unor cantități crescute de alimente având drept urmare o creștere rapidă a greutății corporale. Ca și în cazul anorexiei mintale apar turburări legate de imaginea de sine. Tabloul psihopatologic este consecința unor frustrări, carențe emoționale, situații conflictuale interiorizate care se „descarcă” prin aportul alimentar exagerat. Tulburările psihosexuale Această categorie ocupă un loc aparte în sfera psihopatologiei, motiv pentru care le tratăm separat de tulburările vieții instinctuale. Tulburările psihosexuale sunt date, dincolo de devianțele și manifestările patologice instinctuale, de normele
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nouă perspectivă „modelului de gândire medicală”. Dacă modelul clasic de gândire medicală circumscria patologia, somatică sau psihică, în mod separat, la relația cauză-efect patologic, modelul de gândire medicală psihosomatic, aduce în discuție relația situație-emoție-individ în care emoția devine un mediator interiorizat care direcționează forțele de „apărare” și „răspuns” fie în direcția dezvoltării unor „reacții somatice”, fie în direcția dezvoltării unor reacții psihice, în ambele situații, emoția interiorizată, reprezintă factorul declanșator al unor tulburări comune, psihosomatice. Conflictele nerezolvate ale Eului conștient se
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
gândire medicală psihosomatic, aduce în discuție relația situație-emoție-individ în care emoția devine un mediator interiorizat care direcționează forțele de „apărare” și „răspuns” fie în direcția dezvoltării unor „reacții somatice”, fie în direcția dezvoltării unor reacții psihice, în ambele situații, emoția interiorizată, reprezintă factorul declanșator al unor tulburări comune, psihosomatice. Conflictele nerezolvate ale Eului conștient se pot manifesta prin descărcări emoțional-afective; precum și, în mod invers, o stare emoțională de mare intensitate și acțiune prelungită poate duce la instalarea unor modificări somatice de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
durerii, al stării de boală, de suferință difuză, penibilă, imprecisă, generalizată sau fixată asupra unui organ, dezorganizând echilibrul psihosomatic al persoanei respective. În sensul acesta pusă, problema patologiei psihosomatice ne apare ca o tulburare sau, mai exact, ca un conflict interiorizat al persoanei cu propriul său corp, asupra căruia aceasta proiectează, într-o manieră auto-victimizantă propriile sale eșecuri, frustări, carențe afective sau situații castratoare. J. Breuer și S. Freud au fost printre primii care au atras atenția specialiștilor între simptomele somatice
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
către periferie. De aici și prevalența tendințelor centrifuge în cazul bolilor funcționale și prevalența tendințelor centripete în cazul bolilor somatice (P. Schilder). Bolile funcționale, sine materia, în cazul cărora nu sunt decelate tulburări somatice lezionale, sunt expresia unor situații conflictuale interiorizate, raportate la problemele cele mai intime ale Eului individual. Este cazul nevrozelor, ipohondriei, isteriei, sindroamelor algice de cauză necunoscută și tulburărilor psihice. Adesea, simptomele lor sunt schimbări ale imaginii corporale sub formă de senzații sau reprezentări afirmate de bolnav, în
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
K. Jaspers, sau cu ceea ce numim noi „situații-închise” în opoziție cu „situațiile-deschise” ale vieții (C. Enăchescu). Atât E. Minkowski, dar în special K. Jaspers, consideră aceste „stări psiho-morale” ca fiind în principal „probleme de conștiință” ale persoanei. Ele sunt conflicte interiorizate ale Eului care se pun în planul conștiinței morale a acestuia. Conștiința morală este cea care „judecă” și „decide” despre tot ceea ce face Eul, iar suferințele acestuia apar ca abateri de la normele impuse de valorile morale. Această suferință este absolut
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
obiectul psihopatologiei, dar și al clinicii psihiatrice și ele sunt reprezentate prin următoarele tipuri: tipul somatic, reprezentând personalități cu afecțiuni somato-fizice, tipul hipofrenic, reunind personalitățile cu deficiențe de intelect, tipul izolat, în care sunt incluse personalitățile însingurate, închise în sine, interiorizate, tipul schizoid cuprinde personalitățile bizare, discordante și autiste, tipul cicloid reprezentat prin personalitățile de tip oscilant, capricioase, cu variații extreme emoțional-afective, tipul nevrotic specific pentru personalitățile frustrate, tipul antisocial cu un model de personalitate perversă, agresivă. În ceea ce privește situațiile alterate, acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
genera pe moment o anumită reacție și, în timp, va dezvolta o anumită atitudine față de boala psihică în general și în particular față de bolnavul psihic. Impresia pe care o produce prezența bolnavului psihic în societate, având caracter emoțional este imediat interiorizată, iar această interiorizare emoțională se datorește „propagării directe a simptomelor mintale patologice ale unui individ la unul sau mai mulți indivizi” (A.Porot). Ne găsim în fața procesului de contagiune psihică. Contagiunea psihică ce decurge din impresia produsă de prezența bolnavului
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
limbii în vorbire, prin producerea enunțurilor și prin poziția de sursă a enunțării. Acest statut este opus celui de alocutor, destinatar sau auditor, dar este în același timp convertibil cu acesta. În raport cu limba sa maternă, vorbitorul este nativ și are interiorizate regulile acestei limbi, fiind în măsură să formuleze judecăți asupra gramaticalității enunțurilor, să realizeze sinonimii și perifraze, încît poate distinge enunțurile corecte de cele incorecte gramatical sau dacă o succesiune de sunete articulate este sau nu integrabilă limbii sale. Dar
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
se exprima în limba proprie cu corectitudine și de a interpreta și înțelege ceea ce alți indivizi ai aceleiași comunități lingvistice i-ar putea comunica. El posedă deci facultatea de a vorbi și, pe lîngă aceasta, cunoaște limba, posedă în formă interiorizată și în manieră inconștientă mecanismele care susțin structura gramaticală a limbii sale și elementele fundamentale care se organizează prin această structură. Această cunoaștere a propriei limbi alcătuiește știința lingvistică, iar convertirea ei în capacitate de a genera, ca vorbitor, și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
manifestă, așadar, în mod singular, ea fiind însoțită de și corelată cu alte competențe care asigură realizarea textelor și transmiterea mesajelor. Cînd este definită competența lingvistică se spune că ea este "un sistem de reguli interiorizate de subiecții vorbitori". Cuvîntul interiorizat vizează însă un fapt de conștiință raportabil la conștiința lingvistică. Eugen C o ș e r i u261 arată că prin sintagma competență lingvistică se redă un corespondent pentru ceea ce în spaniolă se spune saber lingüístico, care s-ar traduce
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în circuitul editorial, după un sfert de veac de tăcere, prin volumul De n-ar veni noaptea... (1969). Poetul se fixează în ipostaza unui „bard ostenit”, elegiac, meditativ și melancolic. Versurile păstrează solemnitatea dicțiunii, însă într-un registru preponderent confesiv, interiorizat, uneori cu inflexiuni psalmice, atitudinea dominantă fiind aceea, productivă liric, de resemnare senină, ca în poemul Din când în când: „Din când în când mă adumbrește,/ așa din senin,/ câte o pală de nor./ Din când în când bătăile ornicului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285899_a_287228]
-
înțelegere.6 Informații de primă mână despre firea și înclinațiile lui Ludwig Wittgenstein sunt cuprinse în amintirile despre familie pe care le-a scris, spre sfârșitul vieții, sora lui cea mai vârstnică, Hermine. Ea îl înfățișează drept un copil sensibil, interiorizat, interesat mai mult de instalații tehnice decât de natura înconjurătoare. Hermine povestește că încerca să reproducă în miniatură instalații tehnice, de exemplu o mașină de cusut. Simțea o mare nevoie de afecțiune și de înțelegere. Nu se apropia ușor de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cu statut special", cu secrete de serviciu, securiști și cenzori. Stimulat de o iubire adolescentină, s-a apropiat de poezie și de teologie, două orizonturi care, în fundal, i-au marcat viața, nedrept de scurtă. Mi-l amintesc tăcut și interiorizat, în 1985, la Festivalul Artei și Creației Studențești de la Galați, așteptând cumva neîncrezător verdictul juriului, și, apoi, exuberant, când amândoi am avut premii de sărbătorit. Mi-l amintesc, de asemenea, în momentele halucinante ale rupturii de sistem din 1989, când
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
mi-a fost la îndemână pentru a-i promova ca o reușită care îmbogățește european brandul mai curând provincial al urbei noastre. Adrian mi s-a părut atunci (și multă lume a luat de bună această imagine înșelătoare) un om interiorizat, singuratic, ușor distant. Un virtuoz al viorii și un om devorat de pasiunea pentru muzică, care face în mod conștient un pas înapoi pentru a se distanța de o lume dominată de zgomot și de o pestilențială incultură. L-am
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
să ne dea cam în felul vizionar și puternic al evocărilor din Biblie - o realitate vie și apropiată simțurilor noastre, și totuși transcendentală și încărcată de taine infailibile. Poezia lui Voiculescu din acest punct de vedere este poezia cea mai interiorizată ce a avut-o vreodată literatura română. ION PILLAT Diversitatea subiectelor fiind deconcertantă [în povestiri], numitorul lor comun este aspectul neobișnuit și incredibil, indiferent dacă faptele aparțin imaginației populare primite sau unor zone banale ale civilizației moderne: un vânător e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]