679 matches
-
devină profesori, care didactice care doresc să-și obțină gradele sau să se perfecționeze. Departamentul de Relații Internaționale este un centru de servicii pentru studenți și cadre didactice din țară și din străinătate. Având misiunea de a susține politica de internaționalizare a universității, departamentul răspunde și de implementarea programelor internaționale (Socrates, Leonardo da Vinci etc.), acordarea de asistență tehnică pentru programele internaționale, gestionarea burselor în străinătate, promovarea imaginii universității, relațiile cu mass-media. Centrul de Educație Continuă și Învățământ Deschis la Distanță
Agenda2005-47-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284403_a_285732]
-
în cooperare cu Asociația Europeană pentru Meșteșuguri, Întreprinderi Mici și Mijlocii și Comisia Economică pentru Europa a Națiunilor Unite, în perioada 15-18 mai 2005, la București se va derula Convenția mondială a întreprinderilor mici și mijlocii „Wasme 2005“, cu tema „Internaționalizarea Î. M.M. -urilor și tranziția la economia bazată pe cunoștințe“. Temele care se vor supune dezbaterii sunt generoase. Printre acestea, în prim-plan va fi globalizarea și consecințele ei asupra Î. M.M. -urilor. De asemenea, se va vorbi despre „Condiții
Agenda2005-11-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283482_a_284811]
-
bazată pe cunoștințe“. Temele care se vor supune dezbaterii sunt generoase. Printre acestea, în prim-plan va fi globalizarea și consecințele ei asupra Î. M.M. -urilor. De asemenea, se va vorbi despre „Condiții contextuale și factori, modalități și rezultate ale internaționalizării Î. M.M. -urilor în diferite țări și pe diferite continente“ și „Ultimele aplicații e-business în diverse ramuri și sectoare economice și modul în care acesta influențează globalizarea“. Vor putea participa: întreprinzători și manageri de firme, specialiști care lucrează în
Agenda2005-11-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283482_a_284811]
-
evoluția stării de sănătate a pacientului. ( I. B.) Conferință În organizarea O.E.C.D. , a municipalității timișorene și a C.C.I.A.T. , în 24 mai, în sala de consiliu a Primăriei municipiului Timișoara se va desfășura conferința „Clusteri de întreprinderi și internaționalizarea I. M.M. -urilor: cazul Zonei Timișoara”. Manifestarea va reuni reprezentanți regionali și naționali și experți internaționali și va analiza mediul antreprenorial și posibilitățile de dezvoltare a clusteriilor de întreprinderi în Regiunea de Vest. Se va pune accent pe relevanța chestiunilor
Agenda2004-21-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282459_a_283788]
-
la C.C.I.A.T. În programul de acțiuni organizate în lunile septembrie, octombrie, noiembrie și decembrie a.c. de către Direcția de relații economice din cadrul Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara sunt prevăzute următoarele: Topul firmelor din județul Timiș pe 2003, Internaționalizarea firmelor, Întâlnirea agenților economici membri ai C.C.I.A.T. cu reprezentanți ai Oficiului Județean pentru Protecția Consumatorilor Timiș, Balul membrilor C.C.I.A.T. Amănunte se pot solicita la C.C.I.A.T. (Piața Victoriei nr. 3) sau la tel. 490 771
Agenda2004-32-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282746_a_284075]
-
de cărți bilingve, prezentare multimedia de rețete tradiționale românești, prezentarea unor proiecte etc. Lucian Ronkov Premiul Europa l Pentru formare profesională În 15 și 16 septembrie, a avut loc Conferința Internațională a Asociației Europene de Formare Profesională (EVBB), cu tema „Internaționalizarea activității europene în domeniul formării profesionale - Rețele, piețe, calitate“, la care au participat 140 de delegați din 15 țări europene și din China. EVBB este o asociație europeană de formare profesională de vârf, care acum reunește 34 de instituții de
Agenda2004-39-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282917_a_284246]
-
București, George Darie, și directorul Institutului Cervantes, Juan Carlos Vidal Garcia, au semnat vineri un acord prin care profesorii de la Institutul Cervantes vor preda cursuri de limba spaniolă în cadrul Universității Politehnica, scrie Realitatea.net. Autor: Adela Jușcă " Este limpede, globalizarea, internaționalizarea învățământului și mobilitatea forței de muncă implică nu numai o bună cunoaștere a meseriilor, dar și a culturilor și limbilor străine. Prin acest curs nu dorim numai un transfer de limbi străine, dar și cel al valorilor culturale și sociale
Studenții Universității Politehnica din București vor învăța spaniolă by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/77846_a_79171]
-
Irina Coroiu Mă număr printre privilegiații ce au urmărit, aproape de la început, toate edițiile acestui festival, de la internaționalizarea lui în 1991, sub direcția energicului și entuziastului Michel Demopoulos care, împreună cu Dimitri Eipides, directorul secțiunii paralele ,, Noi orizonturi", trudesc să mențină flacăra interesului pentru cinema în Balcani. Dincolo de densitatea programului, originalitatea manifestării este conferită de ambianță - sediul plasat docurile
Salonic 2001: satisfacții și frustrări by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15700_a_17025]
-
fluxurilor de capital străin receptate. Potrivit specialiștilor în domeniu, pentru o țară dată, perioadele de creștere economică intensă sunt caracterizate prin atragerea unor fluxuri importante de investiții străine directe. În contextul globalizării și al integrării economice concretizate, în principal, în internaționalizarea producției, investițiile străine susțin creșterea economică într-o măsură mai mare sau mai mică în funcție de condițiile concrete existente în fiecare țară. 5.2 Impactul investițiilor străine directe asupra productivității, eficienței și competitivității economice Investițiile străine directe au generat efecte semnificative
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
vaca mov și alte metode de medicină naturistă. Un singur tip își vindea cărțile aproape gratis la intrarea în târg. Și era tare mulțumit. Săptămâna culturii olandeze la Odeon Mămico, tăticu are amantă! Mihaela Michailov Odeonul e consecvent strategiei de „internaționalizare“ începută în stagiunea 2005-2006, când a debutat programul odeon.art. Două săptămâni - la intervale diferite -, Săptămâna culturii maghiare (martie 2006) și Săptămâna culturii cehe (octombrie 2006), au adus la Teatrul Odeon spectacole, conferințe, lansări de carte și expoziții din țările
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
diferența de productivitate dintre sectorul public și cel privat. 6) Globalizarea și regionalizarea economiei. De pildă, constituirea și extinderea Uniunii Europene presupune o serie de costuri suplimentare din partea țărilor membre sau aspirante, pentru susținerea politicilor comunitare. Pe de altă parte, internaționalizarea economiei are ca rezultat și intensificarea concurenței dintre state. Ca urmare, acestea pot recurge la măsuri de sprijinire a agenților proprii, mai cu seamă din ramurile strategice, prin măsuri cum ar fi: reducerea de impozite, acordarea de subvenții și alte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
contrar opiniei curen-te, ca și societatea industrială la începutul secolului al XIX-lea, o societate cu tendințe inegalitare din punctual de vedere al repartiției individuale a veniturilor, ca și din punctual de vedere al repartiției regionale a producției de avuție. Internaționalizarea economiilor este, într-o primă analiză, un mijloc de a lupta împotriva inegalităților din interiorul unei națiuni. Într-adevăr, specializarea, sau diviziunea internațională a muncii, permite obținerea celui mai bun preț acolo unde produsele căutate sunt cele mai abundente. În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
revistă română, nr. 15, nr. 12 din 23 februarie 1914: Trivale, „Pentru doi panigeriști ai simbolismului român“, și nr. 18 din 23 martie 1914: Aderca, „În marginea poeziei simboliste“), respingînd primatul specificului etno-național în artă și militînd pentru „noutate” și „internaționalizare” estetică, în răspăr cu acuzele de „iresponsabilitate morală” și „dezrădăcinare sterilă”. Paginile literare ale publicațiilor estetizante găzduiesc debuturile viitorilor avangardiști Jacques G. Costin (Seara, 1914) și F. Brunea (Versuri și proză, 1915). B. Fundoianu și I. Călugăru, ambii proveniți din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Ionescu, el însuși un admirator marinettist), F.T. Marinetti își cultivase încă înainte de 1909 relații cu protipendada culturală românească; intențiile sale erau simultaneiste: relațiile literare create de mai mulți ani în mai multe țări, nu doar europene, vor fi activate în vederea internaționalizării cît mai eficiente a manifestului. O campanie de imagine concepută și realizată la fel de profesionist ca și cea care va crea, peste șapte ani, explozia Dada. În bibliotecile publice se păstrează încă volume cu dedicație adresate reginei-poete Carmen Sylva (La Conquete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
s-a răcit am așteptat în picioare, cu paharul în mînă (...) a trebuit însă să-mi pun la încercare toată medicina, deci m-am dus de m-am așezat ca o curvă cu curul într-un lighean cu apă”. Sugestia „internaționalizării” rețetei îi oferă lui Vinea un prilej de ironizare a consoartei lui Hugo Ball, poeta și cîntăreața de music-hall Emmy Hennings: „Dacă vreți, internaționalizați această rețetă în revista Dada. Sau păstrați-o jalousement. În orice caz, împărtășiți din secret pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Respingînd „împestrițarea culorilor” și „vălmășagul formelor” balcanice, Iancu - „creierul mare” al Contimporanului - își exprimă, de fiecare dată, credo-ul estetic: „Simplitatea scheletului constructiv e năzuința de azi, ceea ce e util nu poate fi urît”. („Estetica nouă“, nr. 63) Aspirația la internaționalizare, prin editarea și traducerea în marile centre culturale europene, apare exprimată într-o notiță din nr. 97-98-99 privind preconizata apariție a volumului Exerciții pentru mîna dreaptă și Don Quijote de Jacques G. Costin: „Volumul lui J.G. Costin, după apariția lui în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
rînd, obsesia deprovincializării artei românești sînt afinități ce explică întru cîtva cultivarea lui Istrati de către revista constructivistă. Relatînd experiența prieteniei cu Romain Rolland, autorul Haiducilor face - la cerere - cîteva aprecieri privind dificultățile scriitorului român de a depăși barierele lingvistice în vederea „internaționalizării” artei sale naționale: „Dacă avem o inferioritate, apoi aceasta e nenorocul nostru de a scri românește. Atît. Încolo, aceeași lume, aceiași artiști, aceeași artă, dar cu avantajul unor limbi mai răspîndite (...) și cu un sistem de reclamă care n’are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în orbita lor de influență. În cazul primilor „revoluționari” ai artei și literaturii românești moderne, complexul periferiei nu trebuie privit doar ca expresie frustrată a dorinței de ardere a etapelor, de sincronizare cu „viteza” celei mai avansate modernități europene. Nevoia internaționalizării artistice, a evadării din anonimatul și minoratul unei periferii sufocante (fie că e vorba despre atmosfera tîrgurilor de provincie sau despre România ca periferie a Europei civilizate) se asociază, chiar în cazul unor promotori ai avangardismului, cu o inerție a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
pregătit, încă din România, pentru aventura dadaistă. „Virusul” anarhic avea însă nevoie de un context favorabil de receptare, de un organism-gazdă pe măsură, în interiorul căruia să explodeze; or, România anului 1916 nu era decît o provincie fără ecou a Europei; internaționalizarea se va produce, așadar, mai întîi în mediul cosmopolit, subversiv și antirăzboinic al Zürich-ului; Dada va asalta apoi Parisul și Berlinul (unde mișcarea se politizează, însă, în sens revoluționar) pentru ca „exhibiția” să se stingă, din nou, la periferia Europei Estice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de ani, o putere aproape absolută În domeniile politic, financiar și religios. Într-o lucrare publicată În 1887, Adevărata Franță - Misiunea francezilor, el susține că Marii Maeștri ai acestui ordin definitivaseră deja un plan care urmărea organizarea Întregii Europe și internaționalizarea orașelor sfinte din Eurasia. Al douăzeci și doilea și ultimul Mare Maestru, Jacques de Molay, nutrea poate cea mai consistentă speranță că va reuși să așeze Întreg pământul sub conducerea spirituală a unui singur suveran pontif iudeo-creștin. Liderii Ordinului nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
cel mai adesea sub forma sporului de profit, a cărui realizare rămîne incertă. c) Orice investiție implică dezafectarea temporară, dar certă, a unor resurse curente (materiale, financiare, de muncă) al căror cost urmează a fi suplinit de efectele nete viitoare. Internaționalizarea crescîndă a vieții economice a făcut ca, În cadrul domeniilor de cercetare economică, domeniul investițiilor internaționale să aibă o pondere mereu În creștere. Aceasta se datorează faptului că investițiile constituie un mijloc important, prioritar În creșterea și perfecționarea capitalului fix care
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
tot mai globalizate . Un produs finit: reprezintă tot mai mult rezultatul combinării unor inputuri materiale și servicii ale căror surse de proveniență sunt tot mai diversificate, fiind localizate În cele mai diferite colțuri ale lumii Motivele cele mai frecvente ale internaționalizării activității industriale și apariția, În cele din urmă, a industriei globale pot fi grupate În patru mari categorii și anume: motive ce țin de oportunitățile strategice ale firmei; dorința de extindere a activității și de cucerire a unor noi piețe
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
de experiență organizațională și talent managerial. Dacă se poate afirma că practicile perfectate la nivelul firmei-mamă sunt diseminate către filialele din țară și din străinătate, la fel de adevărat este că dezvoltarea de tip rețea, tot mai integrată În contextul strategiilor de internaționalizare, a permis acumularea de expertiză managerială și organizațională de către firmele-mamă printr-un flux În sens invers, dinspre filialele din strainătate. Contribuția pachetului investițional depinde Însă, considerabil de propriile capacități și competențe tehnologice ale țării-gazdă, necesare utilizării unor tehnologii noi, adaptării
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
factori de influență asupra atractivității investiționale În viziunea diferitor școli economice. 10. Definiți conceptul de model investițional. 11. Descrieți principalele modele investiționale. 12. Definiți conceptul de industrie globală . 13. Descrieți componentele capitalului antreprenorial . 14. Descrieți motivele cele mai frecvente ale internaționalizării activității industriale. 15. În ce constă influența hotărîtoare a competențelor manageriale și organizaționale transferate de CTN asupa competitivității firmelor și performanța economică a țărilor receptoare. Teste-grilă: 1. Acțiunea de investire sub aspect macroeconomic presupune: a) achiziția de bunuri de echipament
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
Totalitatea fluxurilor de ISD pe plan mondial sunt generate de corporațiile transnaționale, respectivele fluxuri reprezentînd elementul definitoriu al acestora. Implicarea economică internațională a firmelor se face În mod evident cu renunțarea la piață ca spațiu și mijloc de tranzacționare, prin internaționalizare. Iar internaționalizarea este o consecință firească a procesului de evoluție a unei firme. Cu cît o firmă se dezvoltă mai mult, cu atît va căuta să se diversifice (atît În planul obiectului de activitate, cît și În plan geografic), va
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]