1,803 matches
-
despre propria umanitate. Maslow îl citează pe Carl Rogers, care se întreba: „Cum se face că, cu cât înaintăm mai adânc în noi înșine căutând propria noastră identitate individuală, cu atât mai mult găsim întreaga specie umană?”. După Maslow, această interogație amintește de Ralph Waldo Emerson și de transcendentaliștii englezi. Descoperirea propriei tale legături cu specia la un nivel destul de profund fuzionează cu descoperirea sinelui (Maslow, 1967b, 1967c). Devenind (învățând cum să fii) pe de-a-ntregul uman înseamnă ambele acțiuni realizate
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
lecturii (să luăm numai exemplul mozaicului sau al predării reflexive). Totuși, deși distingem o sferă a avantajelor consistentă, nu putem să nu remarcăm și criticile care s-au adus lecturii: îndepărtarea de viața reală, înstrăinarea/alienarea individului etc. De aceea, interogația lui G.N. Volkov ni se pare îndreptățită și probabil că mulți dintre noi am încercat-o adesea: „Unde este - spunea acesta - acel manual care să educe spiritul descoperirilor, al cercetărilor, al inovației, să descrie căutările, căile și metodele cu ajutorul cărora
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Armură grotescă e versul când se prăvale/ lângă soclul statuilor bombardate cu festivale”, și în fine, în Bod, unde ironizează indicațiile de genul: „De astăzi treci la regim pe deplin vertical”. Cu toată simplitatea ei aparentă, poezia este marcată de interogațiile existenței și destinului omului, în linia lui Tudor Arghezi. Volumul de povestiri Ioana din primăvară se bizuie pe virtuțile amintirii și evocării, specifice scriitorilor din Moldova. De semnalat arta autorului de a face o mișcare de translație dinspre trecut înspre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286841_a_288170]
-
cele cunoscute ca fiind „în curs de dezvoltare”. Această expansiune explică în bună măsură și dezvoltarea interesului sociologilor pentru problematica educației în perioada respectivă. Amploarea resurselor umane și materiale pe care educația le mobilizează, sarcinile educaționale pe care le presupune, interogațiile teoretice și, de asemenea, ideologice și politice pe care le incumbă au constituit suficiente argumente pentru a-i motiva pe specialiștii din științele sociale să ia în serios chestiunile pe care le presupune educația. Începând cu anii ’60, au apărut
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
iubirii, între retorica celebrării și „războiul” între sexe; scriitorul - magister ludi; impactul scriiturii asupra trăitului; intertextualitate, pastișa, ironie, „ordinul ironic” etc. „Cum poate viața să devină esențială?” este întrebarea la care încearcă să dea un răspuns eposul eroic. În jurul acestei interogații sunt construite părțile unui eseu, sintetizate în două sintagme preluate din Homer: „bărbații Ares” și „fabricanții de ecouri”. „Bărbații Ares”, metaforă pentru tipologia eroica, subsumează personaje ale vârstei mitice (Ghilgameș, Ahile, Ulise) și istorice (Alexandru Macedon, Cezar). Țintă vieții lor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289119_a_290448]
-
de raportare la aspectele necunoscute, incognoscibile ale vieții umane la misterele nașterii și morții și la dilemele grave care apar în procesul de luare a deciziilor morale. În această funcție a ei, religia oferă nu doar răspunsuri la probleme și interogații umane perene, ci formează și baza coeziunii și solidarității sociale." (Johnson, 2007, p. 286). Pentru realitatea socială a religiei este de importanță capitală distincția făcută de Emile Durkheim între sacru și profan. Lumea profană constă din tot ceea ce putem cunoaște
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
a scriitorului la „teroarea mediocrității” sau la modelele spirituale care ar putea fi propuse tinerilor. S. formulează întrebări pe care interlocutorul le apreciază ca dovedind „o minte extralucidă”. Fără îndoială că dramatismul stării de spirit a criticului de la Iași, tensiunea interogației (căci totul vine în cascadă), așteptarea înfrigurată a unui răspuns salvator îl provoacă și îl conving pe N. Steinhardt. Inspirate, limpezi, deschise, vădind o irepresibilă nevoie de certitudini, de repere, de comunicare spirituală și afectivă, întrebările declanșează replici memorabile. Monahul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289470_a_290799]
-
trăsături de personalitate, în proiecte și idealuri; având caracteristici de reversibilitate, (re)construcție și ameliorare, bazate pe conexiuni inverse (feedback), anticipatoare (feed-before), personalizate și/sau comune, pe conexiuni cu efecte de urmă (bachvash). I.3. Principiile, legitățile si mecanismele funcționale Interogațiile cu privire la principiile, legitățile și mecanismele funcționale ale învățării gravitează în jurul a cel puțin trei enunțuri esențiale: ce mecanisme explică geneza, evoluția și regresia învățării? Cum explicăm faptul că un copil, un tânăr sau chiar un adult învață mai ușor, mai
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
și mai ales fizica. Poate și datorită doamnei profesoare Bostan care știa să ne atragă și să ne punem întrebări. Cum eu din fragedă copilărie îmi pusesem mereu întrebarea ”de ce ni se întâmplă aceste lucruri?”, eram obișnuită cu astfel de interogații și mi-a fost ușor să-mi pun întrebări referitoare la fenomenele din natură. Și astăzi sunt o scormonitoare și o dilematică. De aceea aceste materii au fost foarte simple pentru mine; mai ales că ele nu implicau contradicții de
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Drumeș, Nichita Stănescu. Poeziile din Răstignit pe un fir de nisip (1997), Răspântii pustii (2001), Hermeneutica iubirii (2003), Teroarea clepsidrei (2003) reflectă, după opinia lui Dumitru Micu, „maree ale unei conștiințe răvășite, intermitent de-a dreptul traumatizate. În reflecții și interogații pe cele mai diverse teme, eterne și seculare, de la geneza cosmosului la moartea universală, de la specificitatea, derutantă, a naturii umane la măștile disimulative ale dezumanizării, de la Dumnezeu și Iisus la absurdul istoriei contemporane, discursul poetic transmite mișcări și atitudini sufletești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289458_a_290787]
-
de asemenea consemnată de W.J. Bronzwaer în poemul lui W.B. Yeats Leda și lebăda 120. În timp ce catrenele și prima terțină a acestui sonet conțin o descriere a acuplării Ledei cu lebăda la timpul prezent, ultima terțină conține o interogație în care eul liric din poem se întreabă care este semnificația întîmplării descrise. Perspectiva observatorului pasiv, subliniată de "prezentul tabular" al descrierii, devine perspectiva unuia direct afectat, în care timpul trecut pare să stabilească o relație de interes personal între
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
trimite mai degrabă la domeniul științei, si nu la coborârea prin "labirinturi și scări întortocheate" în subteranele și canalele de scurgere ale orașului Buenos Aires. Atitudinea autorului devenit personaj se schimbă corespunzător, în sensul că Abaddón, Exterminatorul abundă în semne de interogație anxioasa, iar în tonul relatării se face simțită satiră implacabila, ce ia locul ironiei din românele anterioare, în timp ce figurile se transformă în caricaturi, iar faptele, în parodii. În fața acestei coborâri incomensurabile în malefic, există exegeți care își opresc interpretarea la
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
întrebărilor-cadru de la care pornește demersul meu se regăsesc, în primă instanță și întemeietor, în întrebările noastre: „De unde venim, cine suntem, încotro mergem?“ Am ales înadins această formulare sintetică și sugestivă, aparținându-i lui Paul Gauguin, pentru a da glas unor interogații care ne evocă în căutările noastre cele mai adânci. Ele nu sunt singulare și nu pot fi evitate ori ascunse atunci când avem pretenția de „a dezvolta“ cunoașterea, știința, tehnologia, artele ori educația. Răspunsurile la aceste întrebări sunt, desigur, multiple, fie
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
se va reflecta principiul autorității într-o asemenea comunitate? în genere, care este sensul comunității? O analiză critică a fundamentelor conviețuirii religioase astăzi nu este însă miza acestui studiu și, prin urmare, mă voi limita la a schița câteva posibile interogații ce decurg direct din problema tizarea ideii de comunitate religioasă. Reluând firul argumentului nostru, decelăm mai multe trepte ale survenirii „legăturii“ în orizontul experienței religioase, ca legătură între propria privire și principiul întemeietor perceput ca reper ultim. întruchipările principiului întemeietor
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
-conformismul, dorința de a se ajusta valorilor și reprezentărilor celorlalți: colegi, profesori, prieteni. -tendința de a interpreta orice structura ca fiind închisă (materialul didactic comportă frecvent un caracter static și suficient, nu invită și uneori nici nu permite interpretări sau interogații. Alți factori inhibitori țin de profesor: anumite aspecte comportamentale ale profesorului cum ar fi: sancționarea îndrăznelii de a pune întrebări incomode, accentul exagerat pus în clasa pe competiție, critică prematură; -utilizarea de către profesor a unor fraze “ucigașe” de genul: “asta
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
sa fără vreo intenție ironică. Textul parodic va fi definit drept o sinteză formală, o încorporare a textului din fundal (prim) în textul secund, cel care ni se oferă lecturii. Aceeași etimologie greacă arată că eironeia presupune disimulare, dar și interogație, așadar mecanismul ironiei "lucrează atât prin antifrază, cât și prin strategia evaluativă care implică o anumită atitudine a emițătorului față de text, aceasta permițând și necesitând, la rândul ei, interpretarea și evaluarea exercitate de cititor"69. Punctând necesara distanță dintre ironie
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
construct parodic rafinat În anii șaizeci ai secolului trecut, apariția unui "simplu" termen postmodernism a produs o emulație intelectuală comparabilă, sub multe aspecte, cu Renașterea. Ambii sunt, după expresia lui Matei Călinescu, termeni periodizanți 298, dar acoperă și nuanța de interogație, de meditație chiar asupra istoriei, dublată adesea de un spirit polemic, parodic și autocritic. Postmodernismul și Renașterea pun în oglindă un anume "prezent cultural al lumii occidentale"299, dar o fac la mod spectaculos și își adjudecă ironia drept marcă
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
limbă naturală funcții de bază și funcții auxiliare, cu implicație temporară în actul vorbirii. Lingistica generală are în vedere două funcții auxiliare: funcția fatică și funcția metalingvistică. Funcția fatică concură la menținerea contactului dintre vorbitor și interlocutor(i). Omniprezentă în interogații cu valoare incidentă, funcția fatică este, în sens general, o structură sintactică, prin care emițătorul verifică dacă se mai află în contact cu receptorul. În acest sens, enunțul poate cuprinde fraze care atrag atenția destinatarului atât "în comunicarea directă, cât
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
poate cântări decisv atât în sporirea clarității și a parcimoniei redactării, cât și în atingerea scopurilor și în finalizarea laborioasă a căutării. În cele din urmă, mărturisesc că și inspirația vine la momentul potrivit atunci când mintea poartă în ea diverse interogații științifice și mirări filosofice. De aceea, sunt sigur că nu aș fi consumat energia necesară pentru scrierea unei asemenea cărți dacă nu aș fi găsit în mine însumi acest impetus pasional care m-a călăuzit pe tot parcursul redactării.. Într-
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
a mediului 12. Constituirea relativ târzie a eticii mediului ca domeniu al reflecției morale poate fi explicată prin relația de condiționare dintre moralitate și conștiință. Atâta timp cât la nivelul conștiinței nu au fost actualizate problemele privind mediul înconjurători și au dominat interogațiile privind omul și societatea, reflecția morală asupra naturii a rămas într-un plan secund. Așadar, acțiunea morală presupune cunoașterea mediului extern și, în acest sens, etica mediului a fost condiționată de dezvoltarea ecologiei și a cercetărilor asupra ecosistemelor. În general
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
putere. În cele din urmă putem vorbi despre un nou mod de gândire științifică ce le este propriu științelor vieții și ale mediului. De asemenea, gândirea post- modernă revendică depășirea bipolarităților specifice modernității de inspirație cartesiană, ceea ce poate duce la interogații filosofice specifice depășirii cadrului conceptual și supozițional tradițional. În fine, în conexiune cu alte direcții de cercetare, etica mediului are legătură cu alte proiecte critice cu conținut politic, precum cel referitor la legătura dintre exploatarea naturii și dominația politică, economică
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
include în ea și alte ființe decât oamenii sau chiar și altceva decât ființe. În general, orice extindere a sferei moralității ar presupune o asemenea trecere dincolo de marginile comunității umane. Problema drepturilor animalelor sau problema drepturilor roboților sunt astfel de interogații, pentru a da doar două exemple în care nu este vorba despre ființe umane. În extinderea sferei moralității voi ține seama de patru principii ordonatoare care nu trebuie să fie subminate sau neutralizate în procesul extinderiii: • Principiul imparțialității. Nici un membru
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
instituie obligații, drepturi și datorii. Etica mediului, prin specificul constituirii ei, este și rezultatul unei reacții față de anumite stări de fapt. În acest sens, se poate argumenta că modul tradițional de raportare a omului la natură poate face subiectul unor interogații etice, chiar prin utilizarea distincției dintre bine și rău și calificarea faptelor drept fapte bune sau fapte rele. Consider că asemenea derivări nu cad sub acuzația erorii naturaliste, a trecerii ilegitime de la "este" la "trebuie", teză pe care o voi
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
inacceptabile la nivel individual, derivate într-o teorie utilitaristă centrată pe maximizarea bunăstării sociale. 2.2. Drepturi sau datorii? Constituirea temei drepturilor animalelor ca subiect filosofic a fost deosebit de dificilă întrucât tradiția filosofică elimina de la bun început posibilitatea unor asemenea interogații sau, în cazul în care ele erau enunțate, erau expediate îndată ca o problemă reziduală 209. Gândirea modernă restrânge noțiunea de drepturi naturale la umanitate și consideră ilegitimă orice încercare de extindere. De fapt, presupozițiile filosofice ale modernității acționează asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
pus iarăși accentul pe programele locale în cadrul Agendei 21 și s-au discutat aspecte privind urbanizarea în viitor. Se apreciază că în anul 2025 vor exista circa 100 de megalopolisuri cu o populație de peste cinci milioane fiecare. S-au formulat interogații fundamentale precum: Va putea planeta să ofere resurse pentru o specie umană urbanizată? Se va acomoda rasa umană cu gradul înalt al urbanizării? Vor putea arhitecții să asigure o viață acceptabilă într-o lume a marilor orașe? Aceste preocupări ale
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]