1,806 matches
-
e așteptat să găsim în ele mereu același chip”; dar chipurile pot fi comparate și „dincolo de valurile ce se agită; trebuie sondate profunzimile” pentru că a face istorie înseamnă a-i cunoaște resorturile esențiale. Într-un anume fel, „istoria naște din interogație, pune ea însăși sistematic întrebări și provoacă mereu chestionarea domeniului investigat, care e acela al vieții umane în ansamblu și, prin aceasta, al propriei noastre vieți. Capacitatea de a interoga dă oarecum măsura istoricului, „dar indiferent de însușirile și forța
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Zub - nici devenirea faptelor istorice nu s-ar înțelege dincolo de raportarea continuă la adevărul vieții, ceea ce reclamă, deopotrivă, bun simț imaginație”, iar adevărul vieții nu se cuvine căutat numai în faptele diplomatico-militare, ci în toate registrele existenței colective. Multe din interogațiile lui Alexandru Zub sunt de „veșnică actualitate”, astăzi mai arzătoare ca oricând. Istoricul, fiind și el o ființă „supusă vieții”, s-a născut am putea zice forțând nota - odată cu el și întrebarea: cum se poate împăca subiectivismul său, inerentul militantism
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sau aleasă de elev. Tema poate fi concepută sub forma unei întrebări la care trebuie să se formuleze un răspuns amplu sau a unui titlu concis. Pentru ușurarea și clarificarea muncii elevului se preferă enunțurile care pot fi transformate în interogații. Dacă, spre exempu, se cere realizarea unui referat cu titlul Rolul lui Mihai Viteazul în Liga creștină elevul va putea să-și contruiască răspunsul tranformâd tema în întrebare: Care a fost rolul lui Mihai Viteazul în Liga creștină? Sunt situații
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
prin încercări și erori. Gestaliștii numesc problemă dezechilibrul creat între subiect și mediu prin ruperea unor verigi relaționale. Pedagogul A.W.Melton consideă că întregul învățământ se derulează sub semnul problemei, în sensul că prin pedare - învățare - evaluare se formulează interogații și se caută răspunsuri adecvate situațiilor problematice. Așezând problema în prim - planul actului intelectual, Edouard Claparede o definește ca dificultate care se cere rezolvată prin identificarea direcției în care trebuie orientată cecetarea. Realizând corecția cu modelul gândirii convergente și divergente
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
ABSURDULUI, PSIHANALIZA ȘI MOARTEA În fond, Lupasco ne pune o întrebare fundamentală: ce înțelegem prin "da" și prin "nu"? Altfel spus, care e statutul adevărului? Nu e de mirare că scriitorii, precum André Breton, au fost primii sensibili la această interogație ce pătrunde în adîncurile ființei noastre. PENTRU UN DA SAU PENTRU UN NU Nu știm dacă Nathalie Sarraute l-a citit sau nu pe Lupasco. Dar piesa sa Pentru un da sau pentru un nu este un superb exemplu de
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Notes from under-ground: an interview with Iancu Dumitrescu", Resonance, vol. 6, nr. 1, decembrie 1997. * Solomon Marcus, " Problema identității. Stéphane Lupasco la revista 3e Millénaire", Secolul 20, nr. 10-12, 1997 și nr. 1-3, 1998, număr special "Exilul". * Ilie Pârvu, "Registrul interogației metafizice la Ștefan Lupașcu", Secolul 20, nr. 10-12, 1997 și nr. 1-3, 1998, număr special "Exilul". * Christian Delacampagne, "Loin de la raison. Gilles-Gaston Granger et Dominique Terré épinglent les "dérives" de quelques scientifiques contemporains", Le Monde des Livres, 17 iulie 1998
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
devenită, în cazul filosofului român, atitudine primară în ordinea reconstrucției filosofice, măcar în prima parte a creației sale. Dar în cultura europeană se află opera de la care C. Rădulescu-Motru va porni în construcția sa, opera care îi motivează cele mai multe din interogațiile esențiale: este vorba despre filosofia kantiană. O altă sursă o aflăm în cultura română. Dovada pentru aceasta nu constă numai în semnalarea, de către autor, a legăturilor dintre opera sa și cultura română, ci, mai cu seamă, în locul pe care această
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a imanentului spiritual, iar pe de altă parte, reacția la această mișcare riscă, paradoxal, să elimine omul însuși din spațiul umanului; teoria filosofică asupra personalității, care trebuie interpretată, prin raportare la filosofia contemporană, ca proiect personalist. Modelul explicației antropologice (împreună cu interogațiile care îl justifică) este personalist-energetic, iar personalismul și energetismul sunt integrate filosofiei contemporane. Modalitățile de abordare, soluțiile construite și conceptele modelate sunt în spiritul filosofiei contemporane, adică ele fac parte din orizontul acesteia. De asemenea, în vremea în care C.
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de a o prezenta într-o formă sistemică (sau cel puțin unitară). Dar ne este îngăduit ca un stil filosofic "pozitivist" (într-un sens foarte larg, de apropiere a sa de modalitatea argumentativă științifică) sau libertatea ordinii de prezentare a interogațiilor, în genere, a temelor, să fie considerate neproductive filosofic, în sensul că ele resping un principiu de construcție care ar putea deschide și apoi întări o anumită ordine a discursului? Pe de o parte, trebuie spus că modernitatea a propus
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
al unei "analitici" a Dasein-ului. O critică a rațiunii pure, așa cum a conceput-o Kant, exprimă exigența elucidării problemei celui care deschide chestiunea metafizicii. Prin urmare, ea este o teorie a omului acesta pune chestiunea metafizicii vizat ca "subiect" al interogației asupra ființei, mai bine-zis, ca ființare privilegiată în sensul că ei doar îi este originar-structurală relația cu ființa. Ontologia, interogându-se despre ființă (ființa în ea însăși și ființa ființării), nu este posibilă decât în urmarea unui discurs asupra celui
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
elimină rosturile ontice ale ființării umane. Ambele propuneri de reconstrucție a umanului, având conștiința de sine ca atribut al propriului demers, constată, pe de o parte, prezența "specifică" a omului în lume, iar pe de altă parte, urgența reconstrucției înseși interogației despre ceea-ce-este omul. Fiecare încearcă să dea măsură acestor două fapte, fie prin raportarea la tradiția antropologică (științifică, în bună măsură) și la celelalte moduri de ființare (cazul antropologiei filosofice), fie prin "destrucția" conceptelor ontologiei tradiționale în vederea părăsirii orizontului desemnat
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pune la punct o teorie filosofică a educației.) Am putea spune chiar că autorul tematizează omul mai întâi, pentru a-și îngădui, pe acest temei, să dezlege probleme non-antroplogice. Întrebările discursului personalist energetic îl vizează pe cel care întreabă, subiectul interogației; așa încât, el dă seama de reflexivitatea umană; o reflexivitate nu numai în modul apofantic, lipsit de accent interogativ, ci, poate în aceeași măsură, în modul aporetic, exemplar pentru un model ontologic, mai ales pentru unul de ontologie a umanului. Cele
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
vedere științific, pe când în următoarele, cum ar fi Elemente de metafizică (1912) Personalismul energetic (1927), Vocația, factor hotărâtor în cultura popoarelor (1932), personalitatea este vizată în forma "generalizărilor" filosofice); fie orientându-ne către problematica personalismului energetic, pentru a distinge între interogațiile cu specific științific, particular, încadrate încercării de a configura o "știință obiectivă a personalității", și cele propriu-zis filosofice, care fac din personalitate modelul omului și al lumii, "locul" în care se găsesc, într-o identitate structurală, macrocosmosul și microcosmosul (uman
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este, în personalismul energetic, rezultatul unei viziuni ecumenice asupra condiționatului natural, omului și Absolutului, articulată într-un veritabil sistem filosofic. Fiecare lucrare din alcătuirea personalisnului energetic (mai larg, fiecare lucrare a lui C. Rădulescu-Motru) desfășoară, pe lângă tema principală, alte concepte, interogații, argumente ale unor idei, pe registre diferite, care merg de la un discurs cu pretenție "pozitivă" (chiar pozitivistă), până la cel propriu-zis filosofic. Dar dincolo de această eterogenitate semantică din conținutul lucrărilor, se află unitatea sin-tactică (formală) a personalismului energetic, prin raportare la
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ei și săracii de noi! să năzuiască la altceva. Nu-i de mirare că elanurile lui Octav eroul pur, intransigent, himeric se frîng. În confruntare cu energiile maligne, proliferante, idealistul își pierde la un moment dat forța de a spera. Interogațiile lui (despre adevărul și minciuna în care trăim, despre legitimitatea prezenței printre noi a strigoilor din trecutul nefast, și încă, și încă) se izbesc de un zid de indiferență, visele lui, luat de unii în răspăr, par celor încuiați și
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Până unde merge Înțelegerea celuilalt 4.4. Reverberații paideice ale călătoriei 4.5. Diferențe, neînțelegeri, incompatibilități 4.6. Valențe integrative ale valorilor religioase 4.7. Dialog interconfesional și apropiere prin marcarea specificității 5. Câteva probleme ale Învățământului românesc 5.1. Interogații la Început... și sfârșit de an școlar 5.2. Un simptom amenințător: Învățământul paralel 5.3. Învățământul superior românesc În perioada haretiană și problema calității 5.4. Calitatea educației În Învățământul superior 5.5. Dileme ale Învățământului universitar 5.6
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
iluminare a lor la propriu, o punere a lor În lumină, În sensul că deschizi un orizont, unde lucrurile pot apărea lămurit sau nu. Felul cum proiectezi fascicolul de lumină, Întrebând, este felul cum Înfrunți lucrurile, iar bogăția modalităților de interogație ține nu mai mult de subtilitatea conștiinței ce Întreabă, decât de subtilitatea existentului asupra căruia Întreabă”. Poate că realitatea ar rămâne cufundată În necunoscut dacă nu am „arunca” asupra ei semne de Întrebare, mirări, provocări. Există un dinamism inerent În
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
se cheamă și se completează reciproc. O Întrebare „trezește” alte Întrebări, declanșându‑se o reacție În lanț În „generatorul” interogativ. Întrebarea pusă poate ascunde, uneori, alte problematizări neformulate Încă. Ne fixăm o Întrebare, dar nu știm care vor fi următoarele. Interogația Împrumută ceva din cutia cu surprize a Pandorei (ceea ce este de dorit!), dar și din Întortocheatul labirint al Minotaurului (În care te poți pierde!). Din punct de vedere educațional, e bine să-i Încurajăm pe cei care pun Întrebări. E
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
definitivării edificiului spiritual european rămân reduse. Nu printr-un discurs zgomotos și trufaș (sau prin tăcere) vom reuși să ne arătăm chipul lăuntric, ci printr-o prezentare cuminte, chibzuită, inteligentă, dar fermă! 5. Câteva probleme ale Învățământului românesc 5.1. Interogații la Început și... sfârșit de an școlar Orice Început de an școlar se poate converti și Într-un moment de bilanț, de prilejuri interogative pe mai multe axe: trecut-prezent-viitor, local-central-internațional, diagnosticare (a ceea ce a fost) - constatare (a ceea ce este) - proiectare
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
necesare ființări Împreună. Rolurile aferente celor doi pot fi, desigur, Învățate. Omul a fost creat nu ca să fie singur, ci pentru a se uni cu jumătatea sa: bărbatul cu femeia și invers. Procesualitatea aceasta nu e lipsită de unele dileme, interogații, convulsii, expansiuni, retrageri, Închideri pasagere și retractări. La fel ca orice raport nou, și acesta se supune unei Încercări a cărei dificultate poate imprima valoare, preț și consistență noului edificiu. Planul intim, personal al acestei prefaceri - a cărei alchimie este
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ceva din ceea ce realitatea, așa cum o percepem noi, oamenii, nu e În stare să dea. E o forță ce vine de dincolo, are un mister și generează o dinamică peste puterea de Înțelegere a omului. Conduce la neliniști, dislocări și interogații. La nivel uman, acest fapt presupune un anumit curaj, prin asumarea unei serii de precarități, a unei instabilități, căutări și nesiguranțe. Unii se tem că iubirea arde cu flacără prea mare și se consumă prea repede. Altora le este frică
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
formă de doruri, nostalgii, tânguieli, dureri și pătimiri. 8.6. Reflecții legate de trecerea timpului Părăsirea unui an vechi și intrarea Într-unul nou ne predispun la o reflecție asupra timpului. Ce este timpul și cum ne situăm În raport cu el? Interogațiile În legătură cu natura sa au fost mereu În actualitate. Marile spirite nu s-au sfiit să cerceteze această problemă. Să reținem ce ne spune Fericitul Augustin: „Dacă nimeni nu Încearcă să afle asta de la mine, știu [ce este timpul - n.n.]; dacă
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
a schimburilor economice", a explicat Zhou Enlai. Cât privește încheierea și semnarea unor documente politice, observând că hotărâri în această privință nu pot lua doar cei de față, premierul chinez și-a început argumentația atitudinii rezervate față de această propunere prin interogația retorică: ,,Mă gândesc, însă, dacă încheierea unui tratat de prietenie și semnarea unei Declarații Solemne ar fi în folosul dumneavoastră?", la care a răspus: ,, Cred că în condițiile actuale, nu." În continuare liderul chinez s-a explicat: ,, În eventualitatea unui
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
parțial, răspuns suspendat, chiar blocaj al răspunsului. Un joc care exploatează solicitarea implicită a așteptărilor și obișnuințelor telespectatorului. „Dar programele care reprezintă violența pentru violență denaturează noțiunea de întârziere (suspans), confiscând și suspendând jocul narativ al rezolvării și chestionării acțiunilor: interogația asupra lui «pentru ce-ul» lucrurilor este mutată spre «cum-ul» desfășurării lucrurilor, atenția fiind concentrată asupra aspectelor obiectelor (de pildă, arsenalul armamentului folosit), aspectelor corpului (panoplie de corpuri zdrobite, cadavre, răniți etc.) (p. 49). 2. Și logica povestirilor a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
dramatism. Amprenta de naturalețe, cu turnura oralității, dar și un rafinament al simplității coexistă în perioadele încărcate cu tropi, amintind de arhitectonica arborescentă a barocului. Momentele de beatitudine a revelației, de apoteoză mistică, ambitusul sublimității imnice și sunetul elegiac, amplele interogații („întrebăciuni”) retorice și apostrofele învolburate se intercalează cu paragrafele analitice, cu buchetul lor de noime și de învățăminte. Dacă predicile, cu țesătura lor înflorată, vădesc o predispoziție de a plasticiza, fără ornamentație excesivă, ele se înfiripă și în structuri muzicale
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]