1,925 matches
-
cadă la pârnaie la un loc cu tine. Că asta-i viața, amice. Mă-sa liberă, ta-su viețaș în lanțuri, ei de capul lor (Arsene, 1997, vol. 2, p. 163). Una dintre femeile anchetate mărturisește că cei care o interogau cunoșteau atât de bine mecanismele prin care să o intimideze, încât „jucam cum mi se dicta”, nereușind să opună nici un fel de rezistență. Amenințările vizau și autolegitimarea aparatului represiv de anchetă și tortură ca fiind omnipotent și omniscient (legendă pe
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
am internat în spital. A urmat o experiență îngrozitoare, pe care, dacă mi-ar fi povestit-o altcineva, n-aș fi crezut. Treceam pe la fiecare doctor ginecolog din spital la consult ca să vadă dacă încercasem să-mi întrerup sarcina. Mă interogau ca la poliție și îmi vorbeau îngrozitor de jignitor. Vă dați seama cum mă simțeam când mi se întâmpla asta, iar eu mă aflam pe masa ginecologică în acea poziție îngrozitoare pentru orice femeie de fiecare dată când o încearcă. Am
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
finger, ftp, rexd etc. pot dezvălui potențialele deficiențe legate de securitatea sau gradul de vulnerabilitate a sistemului: setări sau servicii de rețea configurate incorect, bug-uri în sistem sau în utilitarele de gestiune și administrare a rețelei. Utilizatorii pot examina și interoga ulterior, cu ajutorul unui browser HTML, această bază de date, care îi va ajuta în luarea unor decizii corecte privind modul de abordare și implementare a nivelului de securitate în sistemul implicat. 7.5.4.Concepte managerialetc " 7.5.4. Concepte
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
fie deschise impulsurilor extraortodoxe, din spațiul românesc și din Sud-Estul european. În capitala Suediei M. a făcut o foarte bună impresie, fiindcă a fost rugat de ambasadorul Franței, Arnauld de Pomponne, să lămurească, în calitatea lui de ortodox (căci rușii, interogați în aceeași problemă întârziau să răspundă) chestiunea transsubstanțierii, adică a prefacerii pâinii și a vinului de împărtășanie în trupul și sângele lui Hristos. Textul, în greacă și latină, este Enchiridion sive Stella Orientalis Occidentali splendens..., elaborat la Stockholm în februarie
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
de toate zilele, de formele insinuării, ca și de unele strategii de evitare a acesteia. Laurențiu Șoitu, tot Într-un registru mediatic, ne amintește despre temerile, renunțările la opinie, autoabandonările și dedublările omului de presă. Liviu Chelcea și Puiu Lățea interoghează modul de consum, statornicit În comunism, radiografiind (printr-un studiu de caz) modul de structurare a „culturii” penuriei prin practici speciale de aprovizionare și supraviețuire (micul trafic de frontieră, turismul economic). O interesantă sociologie a cozii ne este prezentată de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sociale, individul ajunge să fie tot mai mult eliberat de structurile sociale și pus în situația de a se întreba cine este, ce sens are propria viață și cum și-o construiește. Altfel spus, ajunge în situația de a se interoga cu privire la propria identitate. Succesiuni ale identității Identitatea vieții personale apare în prim-planul existenței cotidiene odată cu dezintegrarea comunităților și cu inițierea individualizării capitaliste din societatea industrială. Proprietatea sau sărăcia, evidența civilă și statul sunt instanțele care au contribuit la consacrarea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
asistate. Ceea ce este și rămâne problematic este modul de generare a acestui sens în condiții de confruntare a sinelui individual cu incertitudini ale socialului și ale vieții. În căutarea sensului mișcării sociale exterioare, individul se caută și pe sine, se interoghează cu privire la propria identitate, se confruntă cu propriile incertitudini și anxietăți induse de prezența tot mai singulară într-un univers social tot mai fracturat. Spargerea totalității, desprinderea de organizațiile în care lucra și cu care se identifica sau ruperea de comunitățile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
datorează elementului lingvistic (Sprachlichkeit) specific oricărei comunicări între oameni. Suntem întotdeauna susținuți de o memorie comunitară, iar elementul lingvistic reprezintă factorul de unitate și de autoritate al tradiției. În cuvintele lui Heidegger, limba este păstorul ființei. Cunoaștem tradiția prin limbă „interogându-ne ca un tu personal”. Acest tu idiomatic este rezultatul unui efort colectiv, întreprins pe parcursul mai multor secole, de a formula cele mai profunde idei ori stări sufletești. Sein, das verstanden kann, ist Sprache („Ființa care poate fi înțeleasă este
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
exprimă o evidență, dar ne reamintește în același timp de o veche exigență a culturii europene: omul valorează tot atât cât cântărește propriul logos (și tăcerea corespondentă). O reflecție asupra excentricității ca practică discursivă ar rămâne incompletă dacă nu ar interoga relația dintre modurile de conceptualizare ale centrului în tradiția filozofică și literară. S-ar impune deci o analiză a conduitei discursului, care exprimă întotdeauna divergențe existențiale. Modul de a scrie filozofie declină nemijlocit postulatul tacit al unei anumite „conceperi a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
metodă de comunicare care are ca obiectiv central al observației micromișcările feței și trupului. Repertoriul tuturor acestor micromișcări a fost stabilit pe baza a mii de ore de analizare a unor casete video. Pe baza unui protocol normativ au fost interogate 752 de persoane de ambele sexe, de la 15 la 60 de ani, din medii sociale diferite și din culturi diferite. Toate trebuiau să răspundă la aceeași întrebare: „Ce așteptați de la viață?” Identificarea micromișcărilor lor pe casete a fost făcută prin intermediul
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
își dădea seama că a făcut multe prostii și nu știe când le va putea repara. Nu se știe unde a fost anchetat Pătrășcanu pentru procesul deținuților, întrucât el a dat doar declarații detaliate despre acțiunile sale, fără a fi interogat (cel puțin conform documentelor publicate, incomplete însă). A fost condamnat la moarte în urma procesului, dar i s-a comutat pedeapsa în muncă silnică pe viață, pentru a putea fi folosit ca martor în cel de-al doilea proces. Închis apoi
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
deducem că Țurcanu nu știa că vor fi anchetați. Pe 19 decembrie 1951 a aflat de la Constantin P. Ionescu că va fi transferat la București pentru o anchetă, astfel că, din componența lotului, și-a dat seama că vor fi interogați cu privire la acțiunea lor. L-a întrebat pe Țurcanu ce să facă, iar acesta i-a răspuns: „Te privește. Mergem fiecare pe cont propriu”2. Deși în anchetă a prezentat faptele în detaliu, Popa se și acuza, fabulând ingenios despre acțiuni
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
unor membri ai elitei comuniste făcea parte din logica sistemului pe care Dej și Ana Pauker l-au impus În România. A fost stabilită o comisie (compusă din Teohari Georgescu, Iosif Rangheț, Alexandru Drăghici și Gheorghiu-Dej) care urma să Îl interogheze pe Lucrețiu Pătrășcanu. După Rezoluția din iunie 1948, care condamna conducerea iugoslavă, cartierul general al Cominformului a fost transferat de la Belgrad la București. Mai târziu, În 1949, la Întrunirea Cominformului de la București, care a avut ca scop condamnarea lui Tito
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
comuniste le-au utilizat pentru controlul cadrelor numite În funcții executive au fost preluate și utilizate după 1989? În ce măsură persoanele care au marcat trecutul nostru comunist au reușit să se impună În funcții politice cheie după momentul căderii comunismului? Astfel, interogându-ne asupra mecanismelor generale de funcționare a executivelor românești de dinainte și de după 1989 și asupra noilor actori emergenți, vom Încerca să Întregim și să aprofundăm caracteristicile elitelor politice postcomuniste. Momentul 1989 a fost considerat, cel mai adesea, ca reprezentând
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
a utilizării unor politici de personal În scop strategic, pentru a asigura funcționalitatea cabinetelor, ne obligă, de asemenea, să purcedem la o analiză a mandatelor individuale ale actorilor guvernamentali. Mai mult decât atât, această premisă teoretică ne permite să ne interogăm asupra specificității rotației cadrelor ca diferență specifică a politicilor de personal ce descriu perioada comunistă. Analizând comportamentele celor 14 cabinete comuniste, putem observa că acestea respectă modelele politicilor de personal pe care le găsim În interiorul sistemelor comuniste din Întreaga regiune
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
o formă de evaziune în fața somației agresive a „istoriei”, în timpul regimului totalitar. Se poate obiecta că, totuși, există poeți „evazioniști” în orice timpuri istorice, chiar sub regimuri democratice, nu oricine e „obligat” să cânte politicul sau, pieptiș și explicit, să interogheze existențialul. E foarte probabil că, născut cu douăzeci de ani mai devreme ori mai târziu, poetul s-ar fi exprimat într-un mod asemănător cu cel care l-a consacrat. Pe de altă parte, o poezie ca a lui B.
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
o culegere retrospectivă, Versurile mele. Evadările în trecut, eden pierdut și recucerit prin rememorare, inspiră stampe nostalgice (Brateșul, luntrea cu vântrele, masa de scris a tatei, poeme spuse din Verlaine, Verhaeren). Pastișele (uneori alarmante), adieri mistice, apăsarea și tânga, neliniștea interogând misterul și neantul conferă plachetelor următoare aspect compozit, distonant. SCRIERI: Chenar pe marginea războiului, Brașov, 1942; Versurile mele, Brașov, 1943; Poeme pentru Dumnezeu și pentru oameni, Brașov, 1946; Invocări, Brașov, 1947. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. cont. (1986), II, 287
BUZDUGAN-HASEGANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285971_a_287300]
-
i-a salvat viața. Împărțirile Pământului Sfânt s-au făcut în liniște în castelul Dardanelelor. În sfârșit, zvonul miracolelor sale a fost destul de mare, deândată ce Sultanul Mahomet a avut curiozitatea de a vedea acest om și de a-l interoga el însuși. L-a adus pe regele evreilor în Serai. La rândul său, chiar dacă nu factologic, Montesquieu își aduce contribuția la o mai bună cunoaștere a lumii europene prin descifrarea structurilor politice și religioase, prin dezvăluirea principiilor dreptului civil și
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
revelator, de rezonanță psihoafectivă la un fenomen exterior. Cuvântul, situația sau evenimentul care au ecouri permit, prin repetiția lor, sublinierea importanței unui fapt pentru inconștient, care altfel ar fi fost ignorat. Ecoul este deci vocea interioară care informează, alertează, vorbește, interoghează și în cele din urmă lămurește. A intra, a ieși Simbolistica acestor acțiuni se nuanțează în funcție de situație: a intra înseamnă a lua în posesie, a se angaja, a se investi; a ieși reprezintă atitudinile contrare: dezangajarea și dezinvestirea. Astfel, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Hoggard arăta că, într-o societate în care comunicarea literară nu se stabilește decât într-un grup minoritar, se întâmplă adesea ca mediile populare să prefere un tip de lectură non-motivată („lectură nonșalantă”). În acest caz, lectorul încetează să mai interogheze textul. Adesea, lectura se practică pe diagonală. Pare mai puțin important că editorii exploatează reacțiile stereotipe ale lecturii nonșalante -, încurajând astfel, nonliteratura. Esențial e altceva: jurnalistul caută să capteze atenția cititorului, cu riscul de a crește lectura non-motivată. Presa încurajează
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
sa, locul său de muncă, spațiul convenit la nivel regional sau local), nefiind puși în situația de a consuma timp și resurse pentru deplasare la centrul de formare. Profesorul transmite tuturor simultan elemente ale cunoașterii, creează situații problematice, se lasă interogat de cursanți, evaluează etc. La rândul lor, cursanții pot colabora la edificarea unor răspunsuri, complementându-se reciproc, învățând unii de la alții. Situația 3. Conținutul învățării este accesat din aceeași locație (sală specializată la nivel teritorial; de pildă, la Casa Corpului Didactic
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
sunt numeroase, însă poeta creează metafore totale prin aceea că însăși gândirea îi este metaforică. Atrasă de ceea ce Goethe numește „fenomenul originar”, de prototipurile existenței, stăpânită de nostalgia încreatului, poeta își însușește gândirea mitică, proprie copilăriei umanității. Ea „se copilărește”, interogând cosmosul cu ingenuitate și abandonându-se la modul infantil unor reverii de natură a-i restitui sensibilitatea ingenuă din vârsta inocenței. „Am scris [...] - zice ea, într-un eseu - pentru a mă copilări, pentru a deveni un copil, pentru a mă
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
înfățișare neutră. Cu bluza plesnită pe sâni, o țigancă frumoasă fumează îndrăzneț. îl ațâță pe un tânăr prostănac, cu bube roșii, care, cu priviri inexpresive de gânsac, glumește, ciupind-o de fund cu cleștele. Din când în când lucrătorii erau interogați, scurt și precis, de către antreprenorul cu cotleți argintii ale cărui sprâncene voluminoase și privire autoritară dau de înțeles că pot fi ei șmecheri, dar cu dânsul nu le merge. Un zidar cu obrazul bălan ca de șoric sărise gardul la
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
în furnalul ecologic al liceului. Tăcerea care există acum este mai mult decât orice aș putea spera. Mai grăitoare decât o mie de voci și mai concretă decât orice vorbe goale sau acuzații nefondate. Aș dori să văd și să interoghez separat elevii care susțin că au văzut ieri, în această clasă, un trup neînsuflețit care a aparținut unui coleg de-al lor. De asemenea, aș vrea să-i văd separat pe toți cei care au instigat la revoltă pe ceilalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
eram din nou ca înainte, doar puțin mai înfricoșat. Vedeți dreptunghiul ăsta de culoare mai închisă? întrebă Vladimir văzând că eu nu sunt în stare să articulez nici două cuvinte. Trebuie să săpați aici! Nu fusese aprobat, ci mai degrabă interogat de privirile contrariate ale celor din jur care voiau să spună: "Ți-e rău? Ce-ai mâncat azi?" Sunt încredințat să cred că sub școală este un depozit de armament de pe vremea Ascensiunii lui Felix Amadeo, zisei eu văzând fețele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]