1,350 matches
-
la conținuturile și cîmpul informațional și semantic. * Dimensiunile iconice, muzicale și estetice formează un sector stimulator, complementar analizei discursului, cu trimitere la nivelul simbolic și social al RS. * Testele asociative, ca și alte metode ale aceluiași tip, combinate cu forme interogative de construcție a datelor, permit trasarea unor "hărți de idei/conceptuale" și deci punerea în evidență a principiilor organizatoare ale acestor ansambluri simbolice și sociale. * Abordarea aspectelor figurative poate fi întreprinsă după modalități structuraliste sau mai fenomenologice și plurivalente, cu
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
iar masivul cu un entuziasm controlat, nu de propria sa natură, ci de prezența "șefului generației", cum avea să fie numit mai târziu Geo Dumitrescu. Acuma, mai adăuga masivul, gata... - Gata, ce? zise într-adevăr Geo Dumitrescu cu un dispreț interogativ. Trebuie să vii să-i spui un lucru pe care el singur îl știe de mult? Nu trebuia să debuteze la Albatros încă de anul trecut? Ce-ți lucesc așa ochii de entuziasm? El e mai liniștit. Parcă ai fi
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
dacă am vrea să-l regăsim pe Piero pregătind într- însul, atâția ani, imaginea Simonettei, ar trebui să înțelegem mai întâi relația de încordată și tulbure apropiere, până la identificare, ceea ce ar însemna uneori și până la repulsie, de un subiect mereu interogativ. Durerosul său sentiment de nesiguranță ? Nu visa neapărat la împăcarea omului cu sine prin beatitudinea anticei vârste de aur, nici a nevinovăției biblice. Și își disprețuia epoca nu din cauza pierderii seninătății originare sau a decăderii din har, ci pentru excesul
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
de soț, conviețuirea eșua lent într-o formalitate suportată ? Ridicase privirea, întâlni prea multe capete întoarse spre pașnicul dialog. Ortansa îl avertizase deja că prelungitele conversații cu Vera produc comentarii. Surprizele se aflau mai ales în Lucian, încântat de patosul interogativ al celuilalt, mobilizat de neliniștile și lecturile unui interlocutor căruia îi încredința faliile ascunse, împotmolirile, chiar dacă atât de bine adăpostite sub ținuta reticentă. Orgolios, scrupulos : disprețul față de plebe, convertit în distantă cordialitate. Egoismul disimulat în corectitudine, setea afectivă deviată în
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
antici au logodit două mituri. Pe cel al frumuseții cu cel al cunoașterii. Vremurile moderne ne-au mutat în epiderma lucrurilor. Gravitația celestă este a sufletului, cea terestră a trupului. Suportabilul a îngrășat mai toate inerțiile. Prin definiție valoarea este interogativă. Cuvântul rămâne principala bombă de distrugere în masă. Nici adevărul nu este întotdeauna rotund. E destul de teșit. Și nu numai la poli. Creatorii de artă și-au privatizat imensele ostroave astrale. M-a fascinat întotdeauna moș Gheorghe, acest Voltaire al
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Sufletul este ca argintul viu. Niciodată nu știi unde se ascunde. În mulțime fugim de noi înșine. Gândirea unora e unicelulară. Precum amoeba. Nu mai putem coborî în noi înșine decât cu masca pe figură. Unele animale au priviri mai interogative decât stăpânii lor. Țelul este relativ ușor de proiectat. Întortocheate sunt doar căile spre el. Profunzimile sufletului mi se revelă îndeosebi la necaz. Marea busolă a inteligenței rămâne intuiția. Și totuși, unele certitudini mai trebuie sfărâmate. Fără trimiteri la zonele
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
să secreteze cantități enorme de plictiseală. Nu poți deveni înțelept stocând și rumegând doar gândurile altora. Școala reușește tot mai puțin să-i învețe pe tineri semnele de circulație ale vieții. Spiritele creatoare simt școala ca pe o temniță. Spiritele interogative fascinează tineretul. De pe la 3-4 ani, copiii își întrerup educația pentru că încep să se uite la televizor. Școala continuă să formeze categorii, nu exemplare. Orice suflet este adorabil, dacă tragi la timp de struna necesară. Dialogul ne-a împins specia spre
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
civile. Arta ar putea curăța totuși jegul de pe destine. În zestrea spirituală a oricărui geniu intră și arta. Arta autentică tulbură, nu cosmetizează. Pamfletul spurcă. Uneori - sublim. Artistul este puțin anormal chiar în vremuri cumsecade. Arta autentică constă în ruguri interogative, nu în curcubeie exclamative. Talentul topește și apoi prelucrează influențele. Izgonită din rai, Eva a revoluționat artele plastice. Dacă în timpul afectat scrisului aș fi descărcat vagoane în gară, ajungeam miliardar. Inefabilul - această sublimă ambrozie a artei. Arta încearcă să mențină
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
și mai otrăvitoare. Iubirea tinde să devină o banală gimnastică de împreunare. Marea junglă e cea a noastră. A bipezilor. Misiunea imposturii e să scoată limba în fața marilor idealuri umane. Hedonismul vitaminizează egoismul. Suntem guvernați de conjuncția și în postură interogativă. Suntem complicați și imprevizibili. Pozăm când pentru Iuda, când pentru Iisus. De multe ori, suntem victimele imaginației celorlalți. Poți să fii rupt în fund. Important e să ai papion. Are și calomnia doctorii ei docenți. Când nu poți învinge pe
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
soare fără ochelari, cu buzele prea roșii, probabil la mușcăturile mulatrei de aseară. Se uită de jos în sus la mine evident orbit de strălucirea mea, nu de soarele puternic de dimineață, ușor aplecat, mișcând sprâncenele de jos în sus, interogativ. Mă domina. Deși eu eram în picioare și el aplecat, vedeam mușchii cum zvâcnesc de fiecare dată când încerca să ridce puntea, semn că trebuia să mă hotărăsc. Nu puteam să capitulez acum. Tot jocul meu s-ar fi dus
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
mai sus amintită dublată de un subiectiv îndemn abisal îl impune conturării unei teorii a răului întruchipat ca minciună: "Înapoi la origini, în scopul (re)considerării lor!". 1. LA ÎNCEPUT A FOST MINCIUNA... !?: RĂSPUNSURI HERMENEUTICE După știința noastră, o atare interogativă sentință pe care un scrupulos cunoscător al textului biblic ar avea tendința să o respingă, argumentînd că, de fapt, "la început a fost Cuvîntul... " nu o găsim nicăieri consemnată. Și totuși, într-un anume fel ea definește adevărul care marchează
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
omului nu numai pentru a comunica, ci și pentru a-și putea ascunde gîndurile, oprind astfel cunoașterea de către celălalt. Să recapitulăm, în termenii unei hermeneutici adecvate, elementele simbolice ale contextului care a făcut posibilă această primordială înșelăciune. Într-un asemenea interogativ orizont, va trebui să constatăm că trei relativ distincte situații de comunicare (sau semioze, în termeni semiotici denumite), dar în același timp complementare (potrivit unei evaluări holistice), pot fi decelate în desfășurarea scenariului biblic al facerii și desfacerii lumii edenice
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
creaturii care își propune cel mult să gîndească, nu sînt altceva decît simple speculații, încărcate de toate posibilele slăbiciuni ale judecății umane. 1.3. GREȘEALA PROTOPĂRINȚILOR, MOTIV AL "CĂDERII ÎN MINCIUNĂ" A urmări situația de "comunicare edenică" din pespectiva modelului interogativ propus de sociologia comunicării a devenit deja un exercițiu de rutină. Să-l activăm, așadar, în contextul unei semioze edenice complicate de apariția unor noi personaje biblice și implicit de apariția primelor "relații sociale". 1.3.1. Actori ai scenariului
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
a cunoașterii de sine. Privind lucrurile din perspectiva lui Jankélévitch, am putea vedea, în dialogurile socratice, starea ideală a disputei de idei cu funcție paideică sau, poate, doar aspirația lăuntrică a oricărui intelect veritabil de a-și manifesta constructiv propensiunea interogativă, dubitativă, a conștiinței. "Ironia socratică observă Jankélévitch este prin natura ei un mic spectacol de înfruntare liberă a opiniilor; fie că miza disputei stă în anularea unei false evidențe, fie că se dialoghează spre a se contura un adevăr, regula
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
insului socializat, capabil să-și asume răspunderi cotidiene și să treacă de probele de rezistență ale unei vieți care se vrea împlinită: familia și profesia. Raportându-ne la cel dintâi, conflictul de natură psihologică se instalează o dată cu a doua vârstă interogativă și traduce un complex identitar care, groso modo, ține de orice intelect superior aflat în faza incipientă a probematizărilor existențiale pe care însă experiențele individuale îl singularizează. Cu certitudine, etapa duhovnicească a fost determinantă pentru maturizarea eului poetic arghezian. S-
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Ați intrat în dezordinea căsniciilor acestor doamne? V-ați uitat prin colțuri? Ați ridicat marginile unei velințe care acoperă un pat sau o canapea? Ați tras cu degetul pe etajeră..."134. Exemplul în sine nu are nimic spectaculos, iar suita interogativă corespunde, evident, unei banale retorici persuasive. Ceea ce e semnificativ ține, și aici, de înlănțuirea secvențelor, de trecerea de la forma dialogată la cea monologică-sentențioasă, de la comunicarea tranzitivă la cea ironică sau metaforică, de la abordarea serioasă la gestul comic ș.a.m.d.
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
la Universitate, a cărei barbă sunteți?"), fie că disimulează o perfidă ignoranță ("Nu sunteți dumneavoastră acel A.C. Cuza care afișa pe vremuri un liber-cugetism naiv și cam găgăuț?)" sau, în sfârșit, trece din regimul dedublării în cel al transparenței, imputând interogativ ("De ce pentru articolele mele să trageți la răspundere pe colaboratorii mei?"), interogația are, la Arghezi, o funcție complementară pe de o parte relevă tensiunea emoțională și dinamismul participării la dialog, iar pe de altă parte, grație conținutului virtual (acuzație, reproș
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
omul unei singure cărți, ca armă sigură de persuadare. În alt text, repetarea cuvântului "jidan", pastișat prin sublinierea grafică, joacă rolul argumentului bumerang, focalizând atenția pe culpa prioritară a adversarului: aceea de susținător al discriminării etnice. De asemenea, repetarea formulării interogative "de ce uitați?" în același paragraf accentuează ideea unei acuzații directe în fața căreia adversarul trebuie să se justifice în același mod. E important de adăugat că scheletul argumentativ al scrisorii deschise argheziene este clădit din argumente bazate pe fapte, pe exemple
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
identifică, în cercetarea sa, opt astfel de figuri retruvabile, de altfel, și în pamfletul publicistic arghezian: sarcasmul ("formă exacerbată a ironiei"), admonestarea ("prin care enunțiatorul se bazează pe un anume defect al adversarului pentru a-l critica"), epiplexis, sau acuzația interogativă, categoria sau acuzația afirmativă directă, proclesis (prin care polemistul "incită adversarul la violență verbală, în speranța de a-l vedea trădându-se prin cuvintele sale și de a pretinde remedierea "pe calea armelor"), abominațio, figură destinată să provoace enunțiatarului o
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
obtuzitatea etnico-religioasă. Plecând de la acestă temă-pretext, polemistul construiește, pe un fundament empiric, o veritabilă redută argumentativă, un contra-discurs, a cărui forță persuasivă rezidă în intensitatea asertivă a enunțării. Într-un pasaj de acest fel, violența acuzațiilor este atenuată de suita interogativă. E o stratagemă prin care polemistul se sustrage atacului direct și pasează, subtil, lectorului această sarcină. Aici, interogația retorică incită la ofensivă, mizând pe reacția rațională a oricărui receptor care-și reprezintă indicibilul printr-o evidență. "Naționaliștii nu pierd niciun
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
natural pentru a nu trezi suspiciuni și resentimente care ar slăbi șansele de încredere reciprocă, de cooperare cu cei observați; să nu dea impresia că este o autoritate (se poate comporta ca un "expert", dar întotdeauna mai curând sub forma interogativă decât normativă); să fie tot timpul disponibil; să nu șocheze prin cunoștințe, vocabular etc. Cercetătorii cu experiență spun că este important să aibă (să capete, să se simtă, să simuleze) statutul de invitat în mediul cercetat și să adopte un
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
pentru ca ulterior să i se ofere inclusiv posibilitatea de a aspira la o semnificație pozitivă, finalul secolului trecut pare să îi așeze în față un zid de netrecut. Semnele apariției acestei bariere survin încă din anii '50, când, mai întâi interogativ, se pune problema "sfârșitului epocii ideologice", pentru ca, la doar câțiva ani diferență, să se anunțe clar "sfârșitul ideologiei" ca atare. Gândirea filosofică, socială și politică intră, de altfel, într-o veritabilă "eră a sfârșiturilor", care, în literatura de limbă engleză
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
s-a afirmat, în spațiul gândirii socio-politice, prin anunțarea "sfârșitului ideologiei". Sintagma, folosită pentru prima dată în 1946 de Albert Camus pentru a desemna ipotetica, la acea vreme, despărțire de marxism a socialismului francez 441 a fost reiterată în manieră interogativă, un deceniu mai târziu, pentru a da titlul concluziilor din influenta carte a lui Raymond Aron, Opiul intelectualilor 442. Plecând de la ceea ce ar putea fi considerată o definiție minimală a conceptului aflat în discuție 443, Aron indică marxismul ca fiind
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
globală produsă de postmo-dernitate înspre societățile naționale ale modernității, și care își asumă sarcina de a le integra pe acestea din urmă. Ajungem, practic, la una dintre principalele dileme ale gândirii teoretico-sociale și politice a modernității, care primește următoarea formulare interogativă: se îndreaptă societatea umană spre asumarea unei "identități globale", prin crearea unei "culturi globale", sau trebuie luat în considerare, mai curând, revirimentul diferitelor forme de identitate comunitară, la nivel regional, național sau local? Încerc să demonstrez că, dată fiind artificialitatea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
astfel să refacă înțelesul total al formulărilor trunchiate, recurgând la interogații succesive pentru ca fraza sa-i fie relevată în întregime. Inabilitatea conversațională a colocutorilor care acționează asemenea unor roboți primitivi, este responsabilă și de marea densitate de pronume și adverbe interogative, mereu stimulate de răspunsurile nesatisfăcătoare. Regula griceană a manierei se referă la evitarea ambiguității, impunând formularea unor enunțuri precise, directe și la obiect. Numeroase replici ale celor doi pseudointerlocutori sunt vagi și prin menționarea unor cuvinte cu un bagaj referențial
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]