4,210 matches
-
legate de boală. 6.2. Tipuri de relații psihologice stabilite între medic și bolnav Pentru rezolvarea conflictelor în cadrul acestui tip de relații interpersonale medic-pacient considerăm important să luăm în considerație cele trei planuri stabilite de Piaget. 6.2.1. Relații interpersonale intelectuale La acest nivel se realizează comunicarea de cunoștințe între medic și bolnavul său. Bolnavul informează pe medic referitor la starea sănătății sale, despre cele mai mici simptome, strecurând în conversație și întrebări referitoare la viitorul (evoluția) afecțiunii sale, exprimându
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
tratamentului (mai ales la finele internării). Pe lângă activitatea să responsabilă și o solidă argumentație - inclusiv de recunoaștere a unor insuficiente personale sau a dotării spitalului - autoritatea medicului poate primi un sprijin important de la grupul bolnavilor internați. 6.2.2. Relațiile interpersonale afective În spital aceste relații capătă o pondere deosebită deoarece în jurul lor gravitează posibilitățile de soluționare a impasului “sufletesc” în care se află bolnavul, dar și primejdia sporirii regresiei bolnavului pe plan afectiv și comportamental. Există o tendință unanimă a
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
implică poate servi la scopuri utile, legate de promisiunea implicită a medicului de restabilire a sănătății, dacă bolnavul se supune la toate ordinele primite” (Deshaies). Aceasta situație sporește la un grad extrem starea de dependență a bolnavului în cadrul relației sale interpersonale cu medicul. Interesant însă este faptul că, în afara unei relații de simpatie reciprocă (cazul ideal), pot exista relații de respingere unilaterală care sunt “disimulate cu grijă de ambele părți deoarece ele ar contraveni “regulilor jocului” (bolnavul are o poziție defavorizată
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
contraveni “regulilor jocului” (bolnavul are o poziție defavorizată). Când respingerea este bilaterală pot avea loc conflicte care însă, de regulă, sunt și ele estompate, spre deosebire de situația din cadrul asistenței ambulatorii, unde în astfel de cazuri asistăm la o rupere a relației interpersonale, bolnavul abandonând medicul pe care îl antipatiza (lucru aproape imposibil în cazul internării lui în spital, într-o stare foarte gravă). În orice caz, referitor la aceste relații afective, medicul trebuie să alterneze atitudinile de încurajare, cu cele de dojană
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
mult tact și într-un mod continuu (spre deosebire de situația din asistența ambulatorie, unde descărcările, catharsis-urile emoționale se realizau exploziv la interval mare de timp (în cursul vizitelor) ce permiteau reacumularea unei mari cantități de anxietate. 6.2.3. Relațiile interpersonale morale În cadrul spitalizării aceste relații capătă un caracter particular adaptat la condițiile specifice acestei instituții. 6.2.3.1. Pentru medic - perceptele deontologiei preconizează o serie întreaga de atitudini fata de bolnav, dar psihologia bolnavului cere, în plus și alte
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
afectiva intensă, se cere o lămurire adecvată, efectuată cu calm și răbdare, folosindu-se un arsenal mai bogat de mijloace decât cele de care medicul dispune în cadrul dispensarului. 6.2.3.1.4. Adevărul despre boală Problema centrală a relațiilor interpersonale morale între medic și bolnav este aceea a adevărului despre boală. S-a scris mult și se va mai scrie în această problemă ce reprezintă o piatră de hotar pentru conștiința medicului și care a primit răspunsuri cu o intensă
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
familia lui. Toate aceste roluri ale medicului pe care le întâlnim și în cadrul asistentei medicale ambulatorii au în mediul spitalicesc posibilități mai largi de desfășurare și în același timp capătă o pondere sporită în reglarea, pe plan moral-atitudinal, a relației interpersonale cu bolnavul. 6.2.3.2. Pentru bolnav 6.2.3.2.1. Mascarea neîncrederii în capacitatea medicului (pe plan profesional) Este una din cerințele pe care nu totdeauna bolnavii reușesc să o îndeplinească. Cei cu un statut inferior manifestă
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
puternic amenințată. Mai favorabilă este situația când bolnavul nutrește, paralel cu o încredere solidă în competența medicului, o antipatie pentru acesta. În acest caz, disimularea (care este, de altfel foarte facil de realizat) reușește să păstreze un cadru cvasinormal relației interpersonale și chiar multe masuri psihoterapeutice ale medicului au un efect favorabil (mai ales în cazul în care ele apar pe fundalul unor realizări terapeutice obiective). Doar comunicarea la nivel de relație afectivă este îngreunată, însă oricând este posibil virajul de la
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
să-și stabilească clar obiectivele vizitei și să le prezinte succint. Scopul vizitei este în general dublu: să concentreze atenția medicului pe problema medicală existentă și să câștige simpatia pentru persoana bolnavă. Al doilea scop este foarte important pentru compatibilitatea interpersonală, indicând dacă este posibilă construirea unei relații de respect reciproc. Pacientul trebuie să ia în considerație excepționala valoare a timpului. Unii pacienți nu înțeleg atmosfera de “fierbere sub presiune” a unei clinici supraîncărcată de pacienți și silită să crească “productivitatea
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
se produc în munca și modul nostru de viață, în urma unui progres tehnologic fără precedent, au produs fisuri serioase în echilibrul fizic, emoțional și mintal al omului. Acest fapt se manifestă prin numărul crescut de tulburări emoționale și situații conflictuale interpersonale. Aceste schimbări devin o cauză în creșterea tulburărilor interacțiunii suflet-corp și ale diverselor disfuncții organice legate de acestea, care se pot ivi în regiunea maxilo-facială. Caracteristică pentru această situație este creșterea în ultimii ani a afecțiunilor articulației mandibulare - să remarcăm
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
efectele negative ținând de estetica dentofacială, funcția masticatorie sau vorbirea. Principalul motiv care îi determină pe pacienți să apeleze la tratamentul ortodontic este cel estetic. Defectele dentofaciale ne dezvăluie atitudinea pacientului față de propriul corp și răspunsul la lipsa abilităților. Relațiile interpersonale sunt marcate de acceptare, amuzament, oroare, deci de atitudini de apropiere sau depărtare, conștientizarea defectului ortodontic conduce la stimă de sine redusă, izolare socială. Aspectele psihologice abordate de ortodonție privesc: a. imaginea corporală, corectarea ei și conceptul de sine; b
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
dinților este în scădere, datorită atitudinilor responsabile mai educate; totuși extracția rămâne încă o parte importantă a practicii stomatologice de rutină. Constituie o greșeală gravă ignorarea importantei reacțiilor emoționale cu ocazia pierderii dinților și a consecințelor ce decurg în privința relațiilor interpersonale, incluzând chiar căsătoria, care pot fi periclitate. Doar și pentru aceste motive trebuie să ne silim să restaurăm cât se poate de repede aspectul estetic al feței. Datorită simbolismului esențial al acestor părți din trup, extracția unui dinte sau căderea
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
comunicare" înseamnă, din perspectiva lui Bernard Miège, și a sesiza că acest lucru "se face fără îndoială grație efectului discursului seducător pe care comunicarea îl conține și care se difuzează din aproape în aproape"1. A extinde caracteristicile situației comunicaționale interpersonale la scară socială presupune înțelegerea impactului dezvoltării mijloacelor de comunicare asupra formelor de acțiune, a relațiilor instituționale sau asupra propriilor noastre reprezentări despre lume și semeni. Walter Benjamin denumea acest stadiu al supremației tehnicilor în majoritatea domeniilor "era reproductibilității tehnice
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cunoștință nu e o informație, adevărul nu e o dată. Nu există bănci de adevăruri posibile la capătul unui terminal, cum există bănci de date bursiere, polițienești, documentare etc. Dar un micromediu de flux pe timp îndelungat, de mediații prelungite și interpersonale este decalat în mijlocul unui univers (tehnic și mental) de deplasările de mare viteză, în care imediatul nu e numai un ideal colectiv, ci o experiență individuală (cu flash-urile sale de informații, cu transmisiile sportive în direct, cu trenurile de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
opera literară medievală nu există decît ca performanță. Autorul unui text devine interpretul lui, citirea cu voce tare este un spectacol, totul se reține după ureche. Cît despre mesajele religioase, și ele sînt mai mult cîntate decît rostite, iar transmiterea interpersonală a textelor de temelie (litanie, jurăminte, coruri, predici etc.) se efectuează la căldura emoțiilor colective. E acel cald/rece al marilor secrete divulgate, ale ulemalelor sau ale mirenilor, interpreți autorizați și exclusivi ai textelor sfinte, propriu unei religii a cărții
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
instrumente John Wilson, Să înțelegem jurnalismul Andrew Goodwin, Garry Whannel, Televiziunea pe înțelesul tuturor Ticu Constantin, Memoria autobiografică Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme, Argumentarea publicitară. Retorica elogiului și a persuasiunii Corcuff Philippe, Noile sociologii. Construcții ale realității sociale Ștefan Boncu, Procese interpersonale Gheorghe Drăgan, Modele culturale comparate Philippe Breton, Manipularea cuvîntului Mucchielli, Jean-Antoine Corbalan, Valérie Ferandez, Teoria proceselor de comunicare Octavia Costea, Didactica lecturii. O abordare funcțională Izabela Nicoleta Dinu, Paradigma Rousseau și educația contemporană Redactor: Irina Scurtu Tehnoredactor: Mihaela Mârza Bun
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
populație, eșecul organizațiilor ce-și propun să creeze "comunități" ca paleative pentru anomie și alienare este lesne de înțeles. Etzioni (1993) aduce și el în discuție problema raporturilor dintre membrii comunităților și stat. Comunit((ile se sprijină pe leg(turile interpersonale pentru a (ncuraja respectarea valorilor comune (( a descuraja nerespectarea acestora. Ele se vor (ndrepta spre stat (instan(e, poli(ie) doar c(nd celelalte m(suri dau greș. Sigur că, din această perspectivă, la noi, formele de agregare ale rromilor
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
putea critica această poziție, li se indică faptul că specificarea unor asemenea dimensiuni este necesară, alături de cele legate de stricta relaționare în câmpul social. Ei ar putea arăta că o comunitate apare doar atunci când există un grad ridicat de încredere interpersonală sau un nivel redus al familiilor despărțite sau o descentralizare a puterilor guvernamentale către cartiere, toate aspecte foarte concrete și materiale. Dar, se întreabă Frazer, dacă ei tot se raportează la rețelele de relații sociale, de ce nu folosesc termeni mai
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Intenția acestei analize este așadar aceea de a explora inițial interacțiunea socială comunitară, ca o primă dimensiune a forței unei comunități, printr-o sumară analiză a capitalului social relațional în ruralul românesc (vor fi analizați aici itemi legați de încredere interpersonală și apartenență în diverse tipuri de rețele sociale), de a analiza ulterior acțiunea colectivă pe probleme de interes public comunitar, ca o a doua dimensiune a forței comunității rurale (aspectele vizate aici vor fi realizarea unor proiecte comunitare comune și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de ordinul 2 caracterizează un tabel cu trei intrări, în acest caz șansele fiind condiționate de o a treia variabilă. Să luăm drept exemplu vârsta (cu 2 categorii: sub 40 de ani și peste 40 de ani), genul și încrederea interpersonală. sex * incredere oameni * varsta categorii Crosstabulation Count varsta categorii incredere oameni Total nu au incredere au incredere sub 40 ani sex masculin 290 150 440 feminin 343 110 453 Total 633 260 893 peste 40 ani sex masculin 280 183 463 feminin 349 215
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
280 = 0,65 și pentru femei 215/348 = 0,61, raportul având valoarea 1,06. Așadar, pentru grupul de peste 40 de ani diferența se diminuează foarte mult, variabile devenind aproape independente. În concluzie, diferența dintre bărbați și femei cu privire la încrederea interpersonală este mai mică pentru cei de peste 40 de ani decât pentru cei de sub 40 de ani. 8.3.5. Șansele locale (Local odds ratios) Fie un tabel de 3*4: Tabelul nr. 8.2: Frecvențe observate pentru un tabel 3
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
frecvența celulei respective. λRC11 + λRC12 + λRC21+ λRC22, Independența a două variabile este echivalentă cu efectul de interacțiune λRC = 0. log(fij) = Parametrii λ pentru un tabel 2*2 Exemplu: Să construim un model saturat pentru variabilele dihotomice vârstă și încredere interpersonală. Pentru acest model avem în total 9 parametri: 1 parametru constant, 2 parametri corespunzători efectului variabilei vârstă care diferă doar prin semn, 2 parametri pentru variabila încredere, 4 parametri corespunzători efectelor de interacțiune pentru fiecare celulă a tabelului, care la
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de interacțiune de ordinul 2 ,dar în acest caz modelul nu ar mai prezice datele corespunzător. Deci modelul final va conține 2 interacțiuni de ordinul 2, ceea ce înseamnă că atât vârsta cât și rezidența au un efect independent asupra încrederii interpersonale (efectul cel mai mare îl are vârsta). Valoarea Hi pătrat pentru acest model este 3,92, p=0,27, acceptăm deci ipoteza de nul că datele observate sunt prezise de cele așteptate. 8.4. Analiza factorială 8.4.1. Noțiuni
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
distribuită. Legăturile stabilite Între proiectele În curs și o tratare prin cuvinte-cheie permit formalizarea cunoștinței, care devine accesibilă și disponibilă pentru Întregul grup printr-o arhivare informatică. Pe lângă aceste cadre un pic rigide ce structurează informația, prioritatea o reprezintă elementul interpersonal, informal, care dă oxigen și inventivitate. Așa cum spune Nonaka, cunoașterea tacită se socializează În intersubiectivitate și, de aceea, trebuie multiplicate ocaziile care o favorizează. Pe site-ul pilot al grupului de la Yokohama, a fost pus În funcțiune sistemul de lucru
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
și a dexterităților dezvoltate de cei mai buni, necunoscute până atunci categoriei cu performanțe medii. Formarea nu avea nimic abstract, iar provocarea permanentă s-a derulat Într-un climat de respect reciproc și de Încredere Între format și formator. Dimensiunea interpersonală a acestei inițieri a jucat un rol dinamic decisiv, urmând modelul relației maestru-discipol ce se confruntă Împreună cu realul, proces din care rezultă transformarea Învățării. Importanța cunoașterii medicamentelor și atenția acordată consumatorului - evidențe și necesități indispensabile, pe care sesiunile clasice de
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]