844 matches
-
probleme de securitate umană, considerate a fi de domeniul politicii interne. Modul în care conceptul de securitate colectivă a fost dezvoltat la sfîrșitul secolului XIX și începutul secolului XX presupunea un răspuns comun față de amenințările și pericolele rezultate în urma violențelor interstatale și, în mod particular, ca răspuns la problema folosirii agresive a forței de către alte state. În centrul acestei abordări era ideea că statele trebuie interzică folosirea agresivă a forței de către alte state și că trebuie luate măsuri colective pentru a
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
celor afirmate de Alexander Wendt, în ultimul timp cercetările de orientare constructivistă au acordat o atenție semnificativă, atât din punct de vedere teoretic, cât și practic, problemei construirii comunităților de securitate, și în mod deosebit proceselor de construire a comunităților interstatale.691 Spre deosebire de studiile anterioare realizate cu privire la comunitățile internaționale, cercetătorii au plasat identitatea colectivă ca variabilă centrală în explicarea formării și consolidării acestor comunități interstatale. Au adus argumente în sprijinul ideii că în comunități, statele ajung să se identifice pozitiv una
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
și practic, problemei construirii comunităților de securitate, și în mod deosebit proceselor de construire a comunităților interstatale.691 Spre deosebire de studiile anterioare realizate cu privire la comunitățile internaționale, cercetătorii au plasat identitatea colectivă ca variabilă centrală în explicarea formării și consolidării acestor comunități interstatale. Au adus argumente în sprijinul ideii că în comunități, statele ajung să se identifice pozitiv una cu cealaltă, astfel încât se percep una pe cealaltă mai mult ca parte a "sinelui" și mai puțin ca altă parte. Atunci când utilizează conceptul de
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
puțin ca altă parte. Atunci când utilizează conceptul de "identitate colectivă", constructiviștii nu urmăresc întotdeauna implicațiile normative din multiple puncte de vedere. De fapt, conceptul de identitate atrage atenția asupra unor noi provocări, din punct de vedere normativ, cu privire la construirea comunităților interstatale și ce tipuri de comunități trebuie construite. Aceste provocări emerg din relația complexă pe care identitatea o are cu alteritatea, din dependența identității de producția diferențierii față de alții. Din cauza acestei dependențe se pune în întrebarea dacă se pot construi comunități
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
și ce tipuri de comunități trebuie construite. Aceste provocări emerg din relația complexă pe care identitatea o are cu alteritatea, din dependența identității de producția diferențierii față de alții. Din cauza acestei dependențe se pune în întrebarea dacă se pot construi comunități interstatale care să evite discriminarea și excluderea celorlalte state? Sau dacă comunitățile interstatale trebuie să reproducă exclusivitatea comunității statelor națiune pentru a realiza un grad similar de integritate și coeziune? Sau dacă ar trebui să aspire la o formulă post națională
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
complexă pe care identitatea o are cu alteritatea, din dependența identității de producția diferențierii față de alții. Din cauza acestei dependențe se pune în întrebarea dacă se pot construi comunități interstatale care să evite discriminarea și excluderea celorlalte state? Sau dacă comunitățile interstatale trebuie să reproducă exclusivitatea comunității statelor națiune pentru a realiza un grad similar de integritate și coeziune? Sau dacă ar trebui să aspire la o formulă post națională, post-westfaliană cu scopul de a nu mai reproduce istoria conflictuală a statelor-națiune
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
reproducă exclusivitatea comunității statelor națiune pentru a realiza un grad similar de integritate și coeziune? Sau dacă ar trebui să aspire la o formulă post națională, post-westfaliană cu scopul de a nu mai reproduce istoria conflictuală a statelor-națiune între comunitățile interstatale? Cum poate o astfel de formă să fie pusă în practică? Sau dacă diferențierea de care depinde identitatea angajează în mod necesar alteritatea, un termen care este folosit nediscriminatoriu pentru a denota un spectru larg al relațiilor Sine Alter care
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
692 Simplul fapt că anumite state au depășit lumea realistă a politicii de putere pentru a-și conduce relațiile pe baza încrederii reciproce a fost considerată o dovadă că progresul este posibil în relațiile internaționale. În termeni normativi, construirea comunităților interstatale a fost apreciată ca fiind o evoluție pozitivă sub două aspecte. În primul rând, s-a crezut că relațiile bazate pe identificare și încredere reciprocă consolidează condiția unei păci stabile, în care statele ajung să nu se aștepte sau să
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
primul rând, s-a crezut că relațiile bazate pe identificare și încredere reciprocă consolidează condiția unei păci stabile, în care statele ajung să nu se aștepte sau să se pregătească de război una împotriva celeilalte. În al doilea rând, comunitățile interstatale în contextul unor instituții în care sunt membre servesc ca un teren fructuos pentru consolidarea și difuziunea în afară a normelor internaționale, în mod specific prin impunerea condiționalităților de aderare. Cercetătorii constructiviști au analizat diverse comunități interstatale, precum Uniunea Europeană, Asociația
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
doilea rând, comunitățile interstatale în contextul unor instituții în care sunt membre servesc ca un teren fructuos pentru consolidarea și difuziunea în afară a normelor internaționale, în mod specific prin impunerea condiționalităților de aderare. Cercetătorii constructiviști au analizat diverse comunități interstatale, precum Uniunea Europeană, Asociația Națiunilor din Asia de Sud Est (ASEAN), Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), relația SUA Canada sau SUA Israel, etc.693 Implicațiile normative ale esențializării identităților sunt mult mai serioase pentru a fi ignorate, în mod special
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
globului. Acest înțeles nu face decât să scoată în evidență faptul că statul-națiune, creație a modernității europene, pare deja compromis. Astăzi bunurile, capitalul, oamenii, cunoștințele științifice, imaginile, comunicațiile, crimele, cultura, poluanții, drogurile, moda, terorismul nu mai țin cont de barierele interstatale, cu puțin excepții. Toate acestea reiterează ideea unui spațiu universal al umanității, dezvoltat pe nivelurile economic, politic și socio-cultural. Trei mari idei devin fundamentale în acest context: cea a liberalizării în economie, aceea a democratizării în politică și cea a
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Anthony Giddens și Roland Robertson punctează alți factori importanți care ar determina evoluția procesului globalizării. Globalizarea, ca proces socio-istoric, urmează o logică multicauzală. În acest sens, pentru Giddens, factorii care intersectează și converg, în final, spre globalizare sunt capitalismul, sistemul interstatal, militarismul și industrialismul 502. De aceea, globalizarea înseamnă "intensificarea relațiilor sociale la nivel mondial, intensificare ce leagă localități îndepărtate într-un asemenea mod încât evenimentele locale sunt modelate de evenimente care se petrec la mare distanță și invers. Acesta este
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
securității colective.<footnote Situl Oficial al Organizației Națiunilor Unite (http://www.onuinfo.ro/despre onu/, data accesării:28 februarie 2010); footnote> „Mulți cercetători au observat evoluția unor organizații precum Liga Națiunilor sau Națiunile Unite și au conturat câteva importante relații viitoare interstatale în secolul XIX.”<footnote Stephen Ryan, The United Nations and international politics, Editura Martin`s Press, New York, 2000, p. 5; footnote> Carta O.N.U. este cea care conturează obiectivele majore ale organizației: menținerea păcii și securității internaționale,dezvoltarea relațiilor
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
făceau parte din acest sistem cum ar fi fost istoria actuală a omenirii? Este într-adevăr o întrebare dificilă cu atât mai mult pentru că trecutul nu poate fi schimbat dar totuși din trecut se poate învăța. După numeroase conflicte interetnice, interstatale și două războaie mondiale, omenirea este conștientă de semnificația unor confruntări directe. Iar distrugerea inamicului astăzi nu mai poate fi considerată o victorie ci mai degrabă o înfrângere adusă la adresa umanității. Războaiele au existat, există și vor exista, fac parte
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
unitățile de Învățământ din țară. În anii din urmă s-a remarcat mai multă Îngăduință din partea oficialităților atât În ce privește accesul la studii În România dar și prin ameliorarea relațiilor interumane și facilitarea vizelor de călătorie. Privind contextul european al relațiilor interstatale se impune să se Întreprindă unele clarificări. Măsurile ce se cer Întreprinse, sunt de ordin moral, juridic și politic În spiritul democrației europene. ROMÂNII DIN TRANSCARPATIA (NORDUL MARAMUREȘULUI ISTORIC) Românii maramureșeni din Transcarpatia sunt În număr de circa 40.000
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
coexistența pașnică a statelor și, prin urmare, un proiect pentru pace. Cooperarea regională ar urma să stimuleze creșterea economică, însă, mai important, să contribuie la stabilitatea politică și la consolidarea unor relații de bună vecinătate, reducând astfel posibilitatea de conflict interstatal. Cu toate acestea, evenimentele din această perioadă se conturează mai degrabă în ceeea ce în prezent este văzut ca furtună perfectă în Europa, UE fiind preocupată de rezolvarea crizelor interne, pentru ca mai apoi să caute să găsească un mod pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
infrastructurii pentru Jocurile Olimpice de iarnă din 2004 de la Torino (Italia). În consecință, se poate aprecia că principalele „motoare externe” ale afacerii au constat într-un model cultural favorabil mobilității. Materializarea lui a fost ajutată de diminuarea treptată a barierelor politice interstatale și de existența unor mecanisme cu rol motivațional care au acționat în același sens al creșterii mobilității românilor. I.2. Dezvoltarea firmei Atlassibtc "I.2. Dezvoltarea firmei Atlassib" Atlassib a fost înregistrată ca societate cu răspundere limitată la 22 iulie
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
la faptele legionarului. Pe adversarii legionarilor nu i-au înspăimântat afirmațiile lor, ci trăirea lor, împlinirea în formula de viață cerută de Hristos: curăție, cinste, dreptate, dragoste jertfitoare, nu doar la nivelul individual, ci ca acte de relații inter-comunitare și interstatale. Legionarii nu propun dominația celui mai tare sau a celui mai diplomat, ci un act de comuniune în Hristos pentru toată lumea. Ei se fac mesagerii Bisericii, Apostolii și Martirii ei în acest veac în care doar nebunii mai sunt în
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
precedent de acest gen, când stabilise, prin Acordul comercial din 1963, relații cu R.F. a Germaniei, înființând fiecare câte o reprezentanță comercială; în ambele cazuri, stabilirea de relații comerciale se făcea, într-adevăr, într-un spațiu vid, lipsit de raporturi interstatale și urma să se ajungă la un început de regularizare a relațiilor la nivel de stat, pe baza acestei forme de reprezentare; în ambele cazuri, se făcea un pas în direcția normalizării relațiilor. Cu toate acestea, situațiile, chiar dacă se asemănau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
a conturat în faptul că instituțiile înființate cele două reprezentanțe au un caracter de conglomerat, structură în care sunt aglomerate toate domeniile, cu ajustările de rigoare, pentru a fi ceva închegat și unitar, reglementări preluate de la toate formele de reprezentare interstatale, inclusiv de la cea diplomatică. Drept urmare, cele două reprezentanțe au fost înființate pe bază de reciprocitate, așa cum este regula fundamentală în relațiile dintre state, având o structură similară cu cea a misiunilor diplomatice oficiilor consulare (fără a avea circumscripție consulară); funcțiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
schimbul de reprezentanțe oficiale, cu un statut adecvat. Prin aceasta, s-a declanșat evoluția care nu putea decât să ducă la regularizarea completă a relațiilor, adică la restabilirea relațiilor diplomatice. Drept urmare, rezultatele acestui salt de la lipsa oricărui fel de raport interstatal, la relațiile consulare și comerciale nu au întârziat să se vadă și să imprime, într-un context mai puțin spectacular, o evoluție spre restabilirea relațiilor diplomatice. * Extinzându-se și diversificându-se relațiile dintre cele două state, România are în prezent
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
să mă aplec cu atenție asupra problemei dublei cetățenii ("o problemă de Drept internațional, complexă și îndelung controversată, dar și spinoasă pentru state, mai ales când ea capătă conotații politice (uneori străvezii) și se înscrie pe traiectoria unor virtuale conflicte interstatale .... mi-am propus să examinez dacă, în general, este admis ca un stat să acorde, nu de la caz la caz, ci ca o măsură generală in globo, cetățenia sa unor persoane care au deja cetățenia altui stat și locuiesc pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
organizațiilor internaționale sunt o reflectare a intereselor specifice și a reperelor esențiale ale politicii lor externe. În egală măsură, ele exprimă modul în care ele concep conduita lor pe plan internațional, raportarea lor la normele și principiile care guvernează relațiile interstatale, gradul și determinarea cu care ele înțeleg să se implice în dezbaterea și rezolvarea problemelor ținând de competența respectivelor instituții. Este vorba, pe scurt, de conceptele și motivațiile călăuzitoare, de atitudinea și rațiunile care definesc pozițiile adoptate de state în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
război, a învrăjbirii între popoare. Aria tematică a intervențiilor delegației române a fost amplu susținută cu argumente care pledau pentru realizarea unei înțelegeri cu caracter universal, în care să își găsească consacrarea comandamentele superioare de conduită și acțiune în raporturile interstatale, drepturile și îndatoririle fundamentale ale statelor. Cu titlu de exemplificare, mai jos se prezintă două expuneri prezentate de autor în comitetele Conferinței, astfel: Intervenție privind aplicarea articolului III din TNP "Domnule Președinte, Mai întâi, aș dori să mă alătur felicitărilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
ontologic și constituite prin practici și înțelegeri ale agenților, puterile cauzale și interesele acestor agenți sunt constituite și explicate prin aceste structuri."29 Astfel, Wendt își apără poziția sa care se concentrează pe stat, deoarece sistemul internațional este de tip interstatal și statul este acela care posedă monopolul de folosire a forței din partea indivizilor, organizațiilor interne și guvernelor. Pe acest fond, concretizarea cercetărilor de natură constructivistă este realizată de Alexander Wendt și prin studierea conceptului de anarhie, în articolul său, Anarchy
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]