35,691 matches
-
descopere calitatea "aluatului ", să-l pipăie cu întrebarea. Avea darul de a întreba în așa fel încît să scoată maximum de omenesc de la interlocutor. Nu-l manipula și nu caută strălucirea cu orice preț. Se plia pe structura celuilalt. Toate interviurile ei se citeau cu un interes extraordinar. Era jurnalistă pur sînge. Colegii ei de redacție de la Dilemă au strîns o parte (cam o treime) dintre interviurile Țiței Chiper și le-au publicat fără să fie convinși că ea ar fi
Interlocutoarea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12773_a_14098]
-
manipula și nu caută strălucirea cu orice preț. Se plia pe structura celuilalt. Toate interviurile ei se citeau cu un interes extraordinar. Era jurnalistă pur sînge. Colegii ei de redacție de la Dilemă au strîns o parte (cam o treime) dintre interviurile Țiței Chiper și le-au publicat fără să fie convinși că ea ar fi acceptat asta cu inima deschisă. Că în cazul unor jurnale nedestinate inițial marelui public, gestul lor mi se pare binevenit. Interviurile acestea sînt jurnalul Țiței Chiper
Interlocutoarea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12773_a_14098]
-
parte (cam o treime) dintre interviurile Țiței Chiper și le-au publicat fără să fie convinși că ea ar fi acceptat asta cu inima deschisă. Că în cazul unor jurnale nedestinate inițial marelui public, gestul lor mi se pare binevenit. Interviurile acestea sînt jurnalul Țiței Chiper și reprezintă un document valoros. Publicate inițial în Dilemă și Avantaje, se recitesc, acum, chiar cu mai mare interes că prima dată. Secretul constă, probabil, în faptul că acum interviurile reconstituie, așa cum sînt grupate de
Interlocutoarea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12773_a_14098]
-
lor mi se pare binevenit. Interviurile acestea sînt jurnalul Țiței Chiper și reprezintă un document valoros. Publicate inițial în Dilemă și Avantaje, se recitesc, acum, chiar cu mai mare interes că prima dată. Secretul constă, probabil, în faptul că acum interviurile reconstituie, așa cum sînt grupate de îngrijitorul ediției (Mircea Vasilescu), trei epoci: interbelicul, perioada comunistă și cea de dupa 1990. Dintre cei intervievați: I. Igiroșianu, Ioan Comșa, Gică Petrescu, Ioana Cantacuzino, Șasa Constantinescu, Ana Blandiana și Romulus Rusan, Al. Paleologu, Mihai Păscu
Interlocutoarea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12773_a_14098]
-
baroana Emma Nicholson of Winterbourne pînă la Gianina lui Manșonică din Sinești nici o categorie de contemporani, fie ea vizibilă sau underground, nu i-a scăpat jurnalistei. Chapeaurile intervievatoarei sînt adecvarea însăși. Dacă ar fi să alegi unul singur din aceste interviuri, pe cel mai..., ar fi foarte greu, pentru că tocmai culoarea lor pestrița, tocmai acumularea lor spre o imagine complexă a lumii românești le dă valoare maximă. Aș avea totuși curajul să spun că aleg, ca favorit, interviul cu Johnny Răducanu
Interlocutoarea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12773_a_14098]
-
singur din aceste interviuri, pe cel mai..., ar fi foarte greu, pentru că tocmai culoarea lor pestrița, tocmai acumularea lor spre o imagine complexă a lumii românești le dă valoare maximă. Aș avea totuși curajul să spun că aleg, ca favorit, interviul cu Johnny Răducanu, din care iată numai o mostră: " Cîntînd jazz în plin stalinism aveați conștiința subversiunii ? / s...ț Muzică americană nu era greu de cîntat, fiindcă la comuniști dacă n-ai text poți cîntă ce vrei. Iar momentele bune
Interlocutoarea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12773_a_14098]
-
mine (ori alt intelectual democrat) și președintele Iliescu. Se întîmplă însă că eu sînt istoric/sociolog al comunismului și m-a interesat să intru în dialog cu un personaj semnificativ al "poveștii" pe care o studiez. Dialogul nu este însă interviu, iar stilul meu nu este cel al imprecației verbale. Prefer nuanțele, specifice analizei istorico-politice, mai ales într-un asemenea dialog. Așa-numitele omisiuni din seria (virtual infinită) a posibilelor întrebări, din punctul meu de vedere, aparțin registrului jurnalismului investigativ. Senzaționalul
Nu fără mâhnire by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12770_a_14095]
-
stilul meu nu este cel al imprecației verbale. Prefer nuanțele, specifice analizei istorico-politice, mai ales într-un asemenea dialog. Așa-numitele omisiuni din seria (virtual infinită) a posibilelor întrebări, din punctul meu de vedere, aparțin registrului jurnalismului investigativ. Senzaționalul și interviul agresiv nu sînt instrumentele de lucru ale politologului. Concluziile analizelor mele despre tranziția din România vor apărea în volumul meu de autor, Democracy - Romanian-style: Parties, Personalities, Ideologies, la care lucrez în prezent. Am încercat să-i demonstrez președintelui Iliescu în
Nu fără mâhnire by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12770_a_14095]
-
diferite conține studii aprofundate asupra operei unor romancieri canonici, pagini desprinse parcă dintr-o potențială istorie literară. În Ficțiuni și nonficțiuni recente sînt publicate cronici de întîmpinare la cărți apărute în ultimii ani, iar Dialoguri în pragul mileniului III grupează interviuri realizate de autor cu scriitori importanți din țară și din exil. Trebuie spus de la bun început că cele mai interesante pagini ale cărții sînt cele din prima și ultima secțiune. Studiile despre roman, foarte serioase și bine documentate, nu schimbă
Raport despre starea fictiunii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12789_a_14114]
-
paralela dintre ce se întîmplă la ora actuală în literaturile română și franceză. Chiar și într-o țară cu potențialul economic al Franței, publicarea unei cărți tinde să devină un lux, pe care nu și-l mai poate permite oricine. Interviul realizat de Ion Simuț cu prozatorul Dumitru }epeneag este plin de sugestii în acest sens. Spune Dumitru Țepeneag: " Un scriitor francez trebuie să aibă avere personală ca să poată scrie ce vrea, fără să se supună dictaturii publicului larg, adică cenzurii
Raport despre starea fictiunii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12789_a_14114]
-
Rio de Janeiro, iar în anii 1965-1972 în "Revista Scriitorilor Români" de la München și în revista "Destin" de la Madrid. Un eveniment al vieții personale a fost călătoria din 1972 în Europa, întâlnirea cu Monica Lovinescu la Paris și înregistrarea unui interviu care a fost difuzat la "Europa liberă" (ulterior transcris în volumul de interviuri Întrevederi, din 1992, al Monicăi Lovinescu). În țară însă, Grigore Cugler, ca și Teodor Scorțescu erau aproape necunoscuți până în 1990. Mircea Popa face acum un act de
Al doilea Urmuz by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12778_a_14103]
-
și în revista "Destin" de la Madrid. Un eveniment al vieții personale a fost călătoria din 1972 în Europa, întâlnirea cu Monica Lovinescu la Paris și înregistrarea unui interviu care a fost difuzat la "Europa liberă" (ulterior transcris în volumul de interviuri Întrevederi, din 1992, al Monicăi Lovinescu). În țară însă, Grigore Cugler, ca și Teodor Scorțescu erau aproape necunoscuți până în 1990. Mircea Popa face acum un act de dreptate postumă lui Grigore Cugler, solicitând introducerea firească a operei lui într-o
Al doilea Urmuz by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12778_a_14103]
-
apare pe pagina de titlu. Prozele nu sunt corect rânduite după un principiu cronologic, ci se succed haotic. Poemul Aniversare se repetă la paginile 116 și 237. În nota asupra ediției (p. 29) ni se promite că va fi reprodus interviul pe care Monica Lovinescu l-a luat în 1972 lui Grigore Cugler, însă textul lipsește din sumar. O fi o farsă a editurii, făcută atât îngrijitorului ediției, cât și cititorului? Nu are nici un haz.
Al doilea Urmuz by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12778_a_14103]
-
Filip-Lucian Iorga " Nu am vrut să fac poezie, ci limbaj" - Nu pot să nu mă gândesc, doamnă Angela Marinescu, la încărcătura de discursivitate pe care, în mod inevitabil, o poartă orice interviu. Știu că nu vă place discursivitatea. - Da, eu nu am vrut să fac poezie, ci limbaj. Iar când faci limbaj, nu poți să fii discursiv. Poeții discursivi nu fac limbaj. Mai ales în Parcul și în Fugile postmoderne am vrut
ANGELA MARINESCU: “Totul este poezie, dacă te pricepi să vezi” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/12780_a_14105]
-
unui intelectual de rasă, devenit mai apoi un autentic "homo religiosus", cum l-a numit Virgil Ierunca. Glasul arhitectului... ...adevăr grăiește. Dar cine să-l asculte, cine să-l înțeleagă? Suplimentul Cultural al revistei 22 din 4 mai publică un interviu extrem de viu și incitant cu un tînăr arhitect, Daniel Ciocăzan. Născut la București, în 1967, absolvent a școlii înalte de arhitectură de la Paris, membru al "Ordinului Arhitecților" din Paris din 2000 și al "Ordinului Arhitecților din București" din 2003, Ciocăzan
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12822_a_14147]
-
o experiență care ținea seama de ea, modificînd-o în același timp, un întreg în care cele două componente se hrănesc reciproc. Vom încerca, în cele ce urmează, să ne oprim asupra unor repere în această reflecție împrăștiată în cărți, articole, interviuri care ar putea constitui, reunite, un manual pentru traducătorul în continuă formare și totodată un crez și o spovedanie a traducătorului experimentat. Practico-teoria traducerii propusă de Irina Mavrodin nu este, cum se întîmplă frecvent în traductologie, de inspirație lingvistică, ci
Schiță de portret al traducătorului. by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12841_a_14166]
-
Cronicar Valerian Stan și politica In primul număr din 2004 al ARDEALULUI LITERAR de la Hunedoara este publicat un interviu cu dna Monica Lovinescu din 1991. Nu știm dacă a mai apărut undeva. Citindu-l, nici nu-ți dai seama că au trecut paisprezece ani și că, de pildă, alegerile de care e vorba în intreviu nu sînt cele de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12844_a_14169]
-
În 1961 este ales în CC al PCUS. În satul pe care nu a vrut să-l părăsească pentru Moscova i se dezvelește un bust încă din timpul vieții. Cu numele lui se denumesc străzi, cooperative etc. Cu excepția unor scrisori, interviuri sau alocuțiuni rostite cu prilejul diverselor congrese la care participă, Șolohov nu mai dă literaturii nimic important. Moare, asistat de tovarășa sa de viață, în 1984. Acesta ar fi în linii mari traseul vieții și operei lui Mihail Șolohov, citit
Cât de liniștit e Donul? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12818_a_14143]
-
și vin mulți, nechemați, nenimic". Procedeul a rămas viu în limba vorbită, fiind atestat sporadic și în scris: e desigur o negare accidentală și stilistică, cu rolul de a marca hiperbolic absența, la sfîrșitul unei enumerări. O regăsim într-un interviu recent: "Era o persoană pragmatică, exactă, cu o vorbire concretă, cu dicție bună, cu ne-mieunat, ne-botic, ne-nimic..." (EZ 3327, 2003, 10). Structura negativă e mai neobișnuită și mai expresivă decît construcțiile privative echivalente ("fără mieunat, fără botic, fără
Ne-nimic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12262_a_13587]
-
singurele vedete ale noii reviste, ci strălucesc într-un context reprezentat de toate artele, de la muzică, film, teatru, plastice, pînă la arta culinară. "Suplimentul" de 16 pagini e vioi și bine proporționat, alternînd informația scurtă și neutră despre noutăți cu interviuri, anchete, cronici, articole de opinie. Rubricile fixe au fost încredințate unor specialiști din toate generațiile care scriu atrăgător și clar, pentru toată lumea, fără a face însă concesii populiste. Se acordă spațiu și unor ramuri minore de mare impact, precum benzile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12272_a_13597]
-
spre sat"?), iar interesul zero pentru forumul lui de discuții probabil că nu afectează deloc Ministerul care atribuie prioritar subvenții clienților politici și prietenilor personali ai funcționarilor, și o face repetat, fără să se sinchisească de opinia publică. l Pentru interviul numărului 1 al "Suplimentului de cultură" a fost ales cu fair play și în ciuda antieliștilor, Horia Patapievici (care nu e autorul Poliromului, ci al Editurii Humanitas, unde a lansat recent două noi volume: Ochii Beatricei și Discernămîntul modernității - cea mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12272_a_13597]
-
Patapievici (care nu e autorul Poliromului, ci al Editurii Humanitas, unde a lansat recent două noi volume: Ochii Beatricei și Discernămîntul modernității - cea mai bine vîndută carte la Gaudeamus, precum și un audio book, Spărtura din cer). Horia Patapievici dă multe interviuri, nu doar în reviste culturale ci și în cotidiane de mare tiraj, la radio și TV. întrebare pentru Sorin Adam Matei: dacă lumea n-ar vrea să știe ce are de spus acesta, l-ar mai căuta ziariștii, sau sînt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12272_a_13597]
-
inconformiști care i-au precedat lui Barbu. Cît despre singularitate, avem și aici dubii. Oare numai Barbu ne-a turnat la Securitate? Oare numai el a plagiat? Toate marile adevăruri sînt plurale, domnule Manu. Un caz de afurisenie Într-un interviu din cotidianul ZIUA din 8 noiembrie, dl Sorin Dumitrescu îi trage un perdaf zdravăn lui E. Lovinescu, sau, mai exact, conceptului de sincronism pe care l-a inventat, altfel zis ideii că imitarea occidentului materialist și acultural ar fi fiind
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12296_a_13621]
-
memoriei moșilor și strămoșilor noștri și, în loc să stăm strajă la hotarele Europei, așa ca Ștefan cel Mare, am rîvnit să fim între hotarele ei! Iartă-ne, Doamne, pe noi, ticăloșii de sincroniști! l în TRIBUNA de la finele lui octombrie, un interviu și o masă rotundă cu Gh. Crăciun, despre romanul lui Pupa Russa. Bună ideea colegilor noștri de la revista clujeană. Romanul este una din aparițiile cele mai importante din proza deceniului și jumătate care a trecut de la căderea comunismului. l Despre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12296_a_13621]
-
deceniului și jumătate care a trecut de la căderea comunismului. l Despre Gh. Crăciun scrie și Marian Victor Buciu în nr. 7-8 din EUPHORIONUL de la Sibiu, în cadrul unei dezbateri despre Starea romanului. Tot acolo, o proză de Ioan Groșan și un interviu cu N. Breban, care aduce un frumos elogiu generației '60 de care aparține, poeților, prozatorilor și criticilor care au făcut posibilă, din nou, în România, după înghețul realist-socialist, o literatură adevărată. l O babilonie, fără cunoaștere exactă a lucrurilor și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12296_a_13621]