10,921 matches
-
pot fi făcute în studiul memoriei, mai important mi se pare să reținem următorul aspect, pe care il prezint foarte simplificat: există o memorie oarecum impersonala, o funcțiune a păstrării și reproducerii de informații, dar există și o memorie vie, intimă, conectiva, dacă pot folosi un asemenea termen, care deși acționează tot pe baza înmagazinării de informații, presupune totuși că aceste informatii să îl influențeze pe cel ce le reține, și indirect felul său de a concepe prezentul și viitorul. Matematică
Pildele amintirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17853_a_19178]
-
iulie 1967 și 15 august 1995. Cei douăzeci și opt de ani trec monoton, împărțiți egal între întîmplări exterioare și gînduri, reflecții, neliniști lăuntrice. Între lumea de afară, obiectivă și previzibilă, cu evenimente meteorologice, schimbări de peisaj și de decor, si ambientul intim, lumea atelierului, a lucrărilor care se nasc și care dobîndesc viața autonomă - lume cu îndoieli, cu victorii și cu melancolii. Prin aceste note, scrise de multe ori neglijent, fără vreo preocupare anume pentru a convinge vreun cititor ipotetic, trec în
Memoriile (si memoria) pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17896_a_19221]
-
ordinea și bună dispoziție. O țară minunată de cumpătare și muzica". Și "muzică" și "cumpătarea" urmau a se risipi în curînd, în mod dramatic. Nu mai putin, circumscrierea unei Germanii ideale, pentru care "trebuie făcută o propagandă", răspunde unei fibre intime a marei pianiste, care își vadea astfel propensiunea energetică, ofensiva, valentă masculină, care i-au îngăduit a străluci într-un chip particular. Cella Delavrancea - Scrisori către Filip Lahovari, ediție bilingva, ediție îngrijita și cuvînt înainte de Constantin Mateescu, traducere de Dan
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
Gheorghe Grigurcu Nerecurgînd la vers, precum, de pildă, Joachim Du Bellay, în ciclul său de poeme, Les Regrets, socotit a fi un "jurnal intim în versuri", Constantin Abăluță își așterne jurnalul în proză, recomandîndu-l îndoit prozastic, prin titlul Mic manual de tăcere și prin subtitlul eseuri. În fapt, e vorba de produsul tipic al unui poet. Poetul se recunoaște precum un militar după mers
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
Arghezi), într-o tonalitate voit scăzută, surdinizată, pentru ca dramatismul stării să se insinueze mai limpede. Inadecvarea e termenul cheie al primei pagini: "...încît îmi închipui o clipă că ar trebui să țin un astfel de jurnal abstract, să notez schimbările intime ale gîndului și-ale percepțiilor generale asupra lumii, reveria lucidă a păianjenului deviind de la geometria pînzei nu din cauza alterării substanței țesătoare, ci din cauza neadecvării la spațiul din jur și a rezervelor progresive la ambient". Inadaptabilitate, inadecvare, ce înseamnă altceva decît
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
a scrierii în discuție. Poetul cultivă "dereglările" subtile, simțindu-se o siluetă "multiplu volatilă", atrasă de alteritate, de disimulare, de evanescență: "Durerea e o literă omisă sau neciteț caligrafiată. Creste de munți și nori aduși aproape de prelungirea gîndurilor celor mai intime ori personale; atîta putere în a te descoperi, în a fi altul prin răsturnarea bărcii, prin alunecarea vîslei... Clamez zgomotul iscat după o ușă necunoscută la care nici nu sun, nici nu bat, nici nu-i aștept în preajmă. Se
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
de a noastră, ca o unghie tăiată". Poetul se desparte de lucrurile care vorbesc, cu infinite precauțiuni, trăiește cu o tristă voluptate golul ce-l separă de lumea fenomenală, încearcă nostalgia acelui "dincolo" intangibil. Despărțirea conștiinței de real constituie drama intimă a acestei scriituri de o muzicalitate nu doar introspectivă, ci și proiectată-n afară, în dura iresponsabilitate a rocii. Nu mai puțin, actul scriptic însuși constituie un indice al inadaptării funciare a scriptorului. Incomoditatea, jena transcendentă a scrisului, care e
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
locuri, în animale, în oameni vii, în izbînzile și în impasurile unei vieți egale cu sine pînă la ritualizare. Nici vanitatea luării în stăpînire și nici măcar legitimul orgoliu de artist nu pot fi descifrate în aceste desene, în aceste exerciții intime de apropiere, ci un lucru mult mai simplu și, în același timp, mult mai înalt sălășluiește în ele: teama de a pierde clipa (și de aici de multe ori notația eliptică) dublată, pentru realizarea instinctivă a unei atitudini simetrice, de
Un portret în sepia: Eugenia Iftodi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17182_a_18507]
-
carte "savuroasă, atractivă, pasionantă chiar", și că R.A. de Flers are un remarcabil talent de prozator; de aceea memoriile lui sînt "aproape un roman al unui mediu bine definit și exploatat pînă la ultimele consecințe, cu personaje viabile și situații intime, cu conflicte deschise și cu deznodăminte tragice sau de-a dreptul comice. Autorul nu este un "istoric", refuză, de altfel, să tragă concluzii, să dea verdicte. Mușcătoare este doar ironia sa subtilă, amară uneori, salvatoare adesea pentru o conștiință traumatizată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17289_a_18614]
-
în jurul Jurnalului lui Sebastian, întâmpinat de majoritatea comentatorilor ca un eveniment al culturii noastre. A interesat în primul rând ca document sufletesc și moral și abia în al doilea rând ca document istoric. Doar nu din această scriere de notații intime aflau românii prima dată ce s-a întâmplat în țara lor în deceniile trei și patru, despre ascensiunea extremismului de dreapta, despre sucombarea democrației, despre persecuțiile rasiale și celelalte. Interesant în Jurnal era de văzut reacția unui suflet complicat ca
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
în unele porțiuni, se realizează ca o frescă a epocii. Și, în plus, este și o mărturisire autobiografică. Cum menționează autorul în Preliminariile romanului, "urzeala cărții mele - cîtă se vede și cît va mai fi - este luată dintr-un jurnal intim și completată, după trebuință, cu mărturiile cotidianelor epocii. Din acest punct de vedere, fabula mea are picioare de cronică". Precizarea din urmă e importantă și clarificatoare. La temelia romanului e o (sau și o) cronică de epocă, pe fundalul căreia
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
politice idealiste de odinioară s-a așternut uitarea, înlocuită fiind dar practicismul vieții aride. Din păcate, și acest poate cel mai relevabil roman din ciclul romanesc al lui Galaction, e tezist, lungit locvace peste măsură, aglomerat cu fragmente din jurnale intime, lungi epistolare. G. Călinescu are dreptate în Istoria literaturii (1941), cînd observă: "vina capitală a cărții este dilatarea verbală în slujba tezei. Logosul îmbracă toate varietățile: monologul, dizertația, conferințele, discursurile, predica, omilia, caterisirea". Bun cunoscător al operei părintelui Galaction și
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
perfect valabile. Însă foarte multe contexte fac inutile aceste judecăți, prin farmec, pur și simplu. Dacă nu știați de ce lumea e din ce în ce mai puțin politicoasă, iată explicația: de vreme ce ușile frigiderelor sau cele ale automobilelor trebuie trântite, lipsa de politețe devine ceva intim epocii moderne - "Tehnicizarea conferă un aer precis și crud gesturilor". Theodor W. Adorno, Minima moralia, Ed. Univers, 1999, 288 pag., f. preț.
O știință nu tocmai veselă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17330_a_18655]
-
evocare instituțională a vieții ecleziastice, Ion Gheorghe s-a înfundat în zona mîloasă a unei arheologii fantaste, stăpînite de năzăririle unui imperialism tracic, Adrian Păunescu a schimbat registrul liric propriu-zis pe unul lozincard-agitatoric, așadar de prefabricate ideologice, reglate, conform preferinței intime, la mulți decibeli etc. Cum stau lucrurile cu Constanța Buzea? După cum ne informează autoarea, copilăria sa a fost însemnată, precum cea a lui Blaga, de o traumă a tăcerii: "Sînt un om timid pe viață.(...) Iată pentru ce scriu. Acest
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
concretului: fin, cu multe detalii încărcate de semne, dezvoltat pe multe planuri - masa de machiaj a actorului; decorul shakespearean, "teatru în teatru", scaunul victoriei sau al neputinței sau, cu alte cuvinte, tronul lui Richard al III-lea; elemente ale vieții intime care sînt "însuflețite" de amintiri. Și funcționează impecabil, fiind mereu "mînuit" de tot felul de sfori, ca în teatrul de păpuși. Costumele sînt semnate Janine, coregrafia - Roxana Colceag, iar muzica pune în valoare stilul inconfundabil - atunci cînd este vorba de
Povara destinului? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17357_a_18682]
-
de felul în care privim tradiția, de gradul de toleranță pe care-l manifestăm astăzi față de conceptul de valoare și mai cu seamă de felul în care literatura ne somează, cumva, la un răspuns personal, la o relație directă și intimă cu textul citit. Că există o conexiune importantă între literatură și identitate națională e un lucru prea bine știut. Că, prin urmare, idolatrizarea unui poet poate funcționa drept mecanism de autoîncurajare și reconfirmare la scară colectivă, drept modalitate de a
Biblioteci publice, biblioteci personale by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17381_a_18706]
-
Nicoleta Ghinea Paul Vinicius este un poet elaborat al cărui discurs se bazează pe sinceritate afișată; prieten intim cu poezia, el caută un drum spre inima publicului și în cele din urmă reușește să-și stabilească în mod definitiv valoarea. Oglindă a eului, poemul se identifică prin natura mijloacelor artistice cu universul lumesc în măsura în care, ca un copil, poetul
Un alt fel de morală by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17389_a_18714]
-
cîteva luni) se adaugă acum niște fragmente din scrisorile lui Gări adresate Mariei Enescu în 1978-79: "În 1959, în 29 dec., orele 19-21, am fost bătut în Jilava, la poarta 13, pînă aproape de moarte, ca să recunosc c-am avut raporturi intime cu Dorli. Am negat, bine'nteles. Am stat inconștient 14 zile, m-a îngrijit, în celula 20, ing. Mircea Slăvescu, fiul fostului ministru de finanțe, Slăvescu... Dar acest mic amănunt nu i l-am mai povestit lui Dorli. Ce rost
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17901_a_19226]
-
practică foarte bun servitor.(...) În Școala de la Sf. Sava ...Nu târziu după plecarea mamei, fiind timpul deschiderii școlilor, unchiul meu stărui și mă înscrise în școala de la Sfanțul Sava. Mă dete pe mâna lui C. Aristia, care-i era amic intim; și acesta, în considerațiunea etății mele și cunoștințelor înaintate ce văzu că am în limba elenă, mă trecu în clasa a doua umanioară că extern. Aci avui de profesori: pe astronomul Genilie, pentru geografie și cosmografie - pe Aristia, pentru limba
În vara anului 1837 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17938_a_19263]
-
de profesori: pe astronomul Genilie, pentru geografie și cosmografie - pe Aristia, pentru limba franceză și greacă pe Ioniță Popp, pentru gramatică și sintaxa - pe Valenstein... aflai între camarazii de clasă mai multe inimi cu care legai frăție și amiciție foarte intime. O, bunii mei amici! Nenovici, Nae Manolescu, Al. Cretescu, Ioranu, Bolintineanu, Zâne, voi cu câri mă luptăm și mă trânteam prin clasa, prin pridvorul Sfanțului Sava, voi cu câri făceam atât de plăcute nebunii pe dealul mitropoliei și pe câmpul
În vara anului 1837 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17938_a_19263]
-
școli filosofice românești, cea a lui Maiorescu și cea a lui Nae Ionescu, întrucît adversarii filosofului interbelic au fost descendenții maiorescianismului. (Am citit recent al patrulea volum din jurnalul lui C. Rădulescu-Motru, cuprinzînd însemnările sale din 1946. Aici mărturisește: "în intimă mea convingere, cursurile ținute la Universitate de Nae Ionescu nu erau originale, ci luate după diferiți filosofi germani pe care el însă nu-i cîtă"). Reacție postromantica față de filosofia academică, cu ecouri ale vitalismului și ale nietzscheianismului, Nae Ionescu a
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
este cea a pianistului Radu Lupu. Cantul sau revelează un univers spiritual bazat pe o cultură a stilurilor celor mai diverse, de la muzică baroca, de la Bach și până la contemporani, la muzică secolului nostru, de la recitalul solistic, de la introspecția, de la rostirea intimă prilejuita de frecventarea genurilor camerale, și până la marele spectacol în care pianul apare în compania organismului orchestral. Cultură, înțelegere, comunicare personalizată, înțelepciunea trăirii intru muzică...; este portretul acestui consistent artist ce lasă o urmă inconfundabila în viață muzicală a deceniilor
Pianistii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17955_a_19280]
-
prin pereți/ aud singurătatea cum/ picura// de pe foaia imaculata/ poemul îmi face semne/ să-l aduc la viață/ e acolo încins/ în tăcerile mele/ stăruitor/ hohotește" (Poemul nescris). Prin persuaziunea "blîndei disperări" a autoarei, lucrurile par convinse a-și dezvălui intimele resorturi, misterioasă fiziologie ontica a anorganicului: "pe mîini mi se scurge/ un fel de zăpadă/ crispata/ un alt fel de a surprinde/ încetineala din lucruri" (Bolta cu trandafiri). Sau: "o sete nepămînteana/ se dizolvă în lucruri" (Descreștere). Sau: "o mare
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
puternic pudibonderia regimului, care va împiedica în mod constant dezvoltarea unor cercetări asupra limbii vorbite, populare, reale; sînt condamnate acele "preocupări minore și uneori chiar nedemne, ca, spre exemplu, sinonimica ăfemeii venaleă sau a ăcopilului din floria" (p. 75); "viața intimă a curtezanelor interesa poate conducerea veche a institutului, oameni crescuți în cultura capitalisto-mosierească. Noi trebuie să ne lepădam de o astfel de cultură" (p. 78). Un referat asupra revistei Cum vorbim critică "analizarea a nenumărate cuvinte triviale", precum chilipirgiu, chiulangiu
Politică si lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17969_a_19294]
-
jurnal. Trei sferturi din el privește perioada petrecută în Franța, după ^89, la Talence, micul orășel universitar de lângă Bordeaux. Aici, aproape de ocean, barca suferă transformarea; exilul, care până nu demult nu putea să fie decât unul politic, devine un exil intim, strict personal: "Pierzându-mi iluziile, m-am retras în pădurea Thouars unde, e adevărat, prea mult umor nu-i. Că-s singuratic e evident. Uitat, o mare probabilitate. Iar de nepăsător..." Autorul însuși își clasifică jurnalul: "După nu multă vreme
O plimbare cu galera by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/18002_a_19327]