645 matches
-
dai seama că numai cărțile nu l-au dezamăgit cu adevărat. Oamenii, prieteni sau nu, au confundat prea adesea vocile molatice ale destinului cu vocile stridente ale intereselor iar Luca Pițu, la intersecția vremurilor, a observat totul suflând în fluierul intransigenței. Cred că această postare l-a făcut enervant pentru multă lume, colegii săi, universitarii ieșeni, au pregătit Marea Revoluție din Decembrie votând, în mare parte, în 1989, eliminarea sa din universitate și trimiterea pe tarlalele învățământului... preuniversitar. Atunci, grozăvindu-ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
referirea lui Mircea Iorgulescu, în acel context, cât indicarea unui model. Un model care, după cum se vedea, nu se ștersese din memoria confraților de breaslă ai temutului critic, ci era viu, în această memorie, mai ales prin câteva trăsături: dinamism, intransigență, tenacitate, capacitate de mobilizare integrală pentru atingerea țelului urmărit, spirit ofensiv și polemic. Nu fuseseră uitate de cititori, desigur, după cum nici de cei care-l ascultaseră vorbind în adunările scriitoricești, faimoasele și nemiloasele „execuții“ iorgulesciene, spectacole intelectuale de anvergură. Și
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
de insecuritate socială"), evident, la chestiunea păturei superpuse, la parlament (camera automaților), la chestiunea agrară, a țărănimii, la învățământ, la armată, la ortodoxie și, cu acuitate, la cazul domnitorului Alexandru Ioan Cuza ("în viziuinea sa, Cuza rămâne un model de intransigență, de democrație autoritară, iar nu de absolutism"). Cel de al doilea capitol evaluează Contribuția lui Mihai Eminescu la apărarea valorilor fundamentale ale statului român și la promovarea intereselor sale în relațiile externe. Autorul studiului se oprește, urmând firul polemicilor lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
un proiect de lege privind comisiile secrete ilicite, înainte ca un astfel de proiect de lege să devină lege în 1906. Legea a stabilit că sunt ofense acceptarea unui stimulent sau unei recompense în scopul de a arăta înțelegere sau intransigență în unele chestiuni de afaceri, sau înmânarea sau folosirea unui document incorect pentru a induce în eroare sau a înșela. Zece ani mai târziu, Legea de Prevenire a Corupției din 1916 a luat povara de pe umerii inculpaților incriminați sub această
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
Teoretic, nu există cenzură. Practic, numai unii sunt lăsați să scrie și să vorbească, altora nu li se dă nici dreptul elementar la replică, pentru a elucida, pentru a apăra adevărul. Există însă oameni de bună credință care luptă cu intransigență, înfruntând mari pericole, pentru a păstra memoria neamului românesc în special din perioada comunismului. Este cunoscută activitatea excepțională a apreciatei realizatoare TV Lucia Hossu-Longin care după 1990 a realizat ciclul de filme documentare „Memorialul durerii”. Acesta a fost realizat în
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
așteptarea lui Godot devastează la Ionescu, nedebutanți care știu că cea mai sănătoasă morală și, în teatru, este să extragi morala după fiecare scenă - toți, oricât de progresiv le e impozitul, se proclamă martiri. Martir al ideii. Martir al propriei intransigențe. Martir al comitetului. Martir al Europei. Martir al criticii. Martir până și al difuzorilor de bilete în întreprinderi. Orice martiraj e o diversiune. Martiriul autorului de teatru tras pe roata regiei (și reciproca, de când tot regizorul se vrea creator cât
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
cele două-trei țări schimbă ironii grele în apărarea pozițiilor diplomatice. Silvania zice: „Cel mai bun ministru de Externe al nostru este chiar generalul armatelor din Fridonia. Agresivitatea lui...”. Fridonia replică: „Cel mai bun general al nostru este chiar președintele Silvaniei. Intransigența lui...”. Mă întreb dacă din acest schimb de vorbe usturătoare nu s-ar putea ajunge la tratative. În primul rând, oricât de neplăcute sunt ironiile la casa omului, ele sunt oricum mai fertile decât bombardamentele. În al doilea rând, dacă
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, și colectivele de oameni ai muncii.“ („Expoziția republicană a creației tehnico-științifice, literar-artistice, de artă populară și artă plastică“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 26 august 1989) BODEA Gheorghe, dr. „Izvorul tăriei, spiritul de sacrificiu și intransigență revoluționară, de care a dat dovadă în toți acești ani grei, alături de ceilalți luptători comuniști și antifasciști, rezidă în devotamentul fierbinte față de partid, în crezul izbânzii cauzei revoluționare și patriotice, în viitorul luminos al poporului român, căruia Nicolae Ceaușescu i-
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Morală și delicatese“ (Adevărul, 10 martie 2008); Daniela Crăsnaru, „Sânge proaspăt și luminol“ (Adevărul, 6 martie 2008); Cristian Teodorescu, „Antologia rușinii cu adăugiri“ (Cotidianul, 29 februarie 2008); Mirela Corlățan, „Păcatul tinereții noastre“ (Cotidianul, 2 martie 2008); Miruna Munteanu, „Despre oportunism, intransigență și ipocrizie“ (Ziua, 11 martie 2008); Ioan Buduca, „Antologia rușinii“ (Ziua, 17 martie 2008). De asemenea, vă prezentăm mai jos reacția noastră la emisiunea Știrea zilei a Gabrielei Vrânceanu-Firea din data de 28 februarie 2008 și răspunsul oficial al Consiliului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
fiu acceptat și respectat în scurtă vreme. A fost nevoie de tact și înțelegere, de răbdare și înțelepciune, de clarviziune și fermitate în biruirea dificultăților. Am dobândit, astfel, o experiență utilă care m-a condus la concluzia că aroganța și intransigența, ca și toleranța excesivă și lipsa de autoritate sunt dăunătoare în actul de conducere. Sunt convins că debutul în profesia didactică a avut o influență pozitivă asupra evoluției mele ca profesor și director la prestigioase școli din Iași, ca formator
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
nici azi nu iartă bonjuriștilor, pașoptiștilor și tuturor inovatorilor din epoca marilor prefaceri, procedarea lor. Pentru aceștia, toate relele, de care am suferit și suferim încă, nu sunt decât rezultatul suprapunerei nechibzuite a formelor noi apusene peste fondul vechi național. Intransigența aceasta nu dezleagă însă nedumeririle pe care le provoacă. Cei care o profesează nu ne-au lămurit bunăoară: ce alta ar fi fost de făcut pentru a ne ridica la nivelul civilizațiunii europene, nu în mod evolutiv, adică în curs
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
capete de specialitate culese la Tufli". Și-o mai fi aducând aminte solitarul cu figura de Crist îmbătrânit de ieșirea aceasta a sa contra "băieților" despre care se-ntreba "ce-au pățit"? De ieșirea aceasta, puțintel nedreaptă, cel puțin prin intransigența ei, prin tonul ei, prin violența ei? Probabil că da. Nu de conținut însă, pe care azi ar șovăi, cred, de a-l semna, tot așa cum eu însumi, ca și nefericitul meu amic colaborator dac-ar mai fi în viață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
în cruciadele naive care mă tulburau și mă umpleau de dezgust? Ce m-a îndemnat mai târziu să iau partea omului pe care justiția franceză îl declarase trădător și să cred că descopăr proba nevinovăției lui în chiar înverșunarea și intransigența detractorilor lui? Ce m-a făcut să mă râdic împotriva celor care, dezonorând trecutul orașului meu, loviseră, fără dreptate și fără motiv, oameni nevinovați și lipsiți de apărare? Și iarăși, de ce am cultivat fără nici o rezervă, în școală, în carieră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
în adevărata ei lumină problema aceasta a vocațiunei profesionale de care vorbeam. N-ar fi fost, desigur, mare lucru, dacă profesorul și-ar fi întrerupt cinci minute cursul pentru a răspunde chemărei pe care i-o făcea șeful guvernului. Dar intransigența lui are o valoare demonstrativă, aș putea spune simbolică. E o lecție de cuviință, de rânduială, de ordine. În sala de curs, ca între zidurile unei biserici, nu trebuie să pătrundă nimic din ceea ce e străin preocupărilor spirituale ale celor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Că sunt minoritari prea mulți la posturile de comandă ? Îi vom scoate prin concurență, prin propriile noastre forțe, prin legi de administrație la nevoie - dar de aici pâna la primejdia «românismului» mai e cale lungă... Noi nu avem nevoie de intransigență și intoleranță, vicii streine structurii noastre”. Doi ani mai târziu Însă, În septembrie 1937, opiniile lui Mircea Eliade se radicalizează (mai sunt doar 2-3 luni până la alegeri !), chiar dacă este convins „că evreii vor țipa că sunt antisemit, iar democrații că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
opoziția partidelor de orientare anglo-saxonă. În același timp, urmărea să ofere o garanție spectaculoasă a bunei credințe în eforturile ce făcea de a se apropia de Axă. Dacă accepta Carol al II-lea să primească pe Horia Sima, cunoscut prin intransigența cu care propaga idealurile noii ordini europene”, nu mai exista nici un motiv ca să nu i se acorde și lui încrederea. La 22 iunie 1940 a apărut decretul-lege privind transformarea Frontului Renașterii Naționale în Partidul Națiunii; acesta era declarat partid unic
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
totalitare. Horia Sima dorea un stat totalitar, atât pe plan economic, cât și politic. Era interesat în problema puterii politice, el dorea lichidarea oricărei instituții, grupări politice, sau structuri ale statului care s-ar fi opus unei conduceri totalitare legionare. Intransigența politică și ideologică a șefului mișcării legionare era determinată de prezența lui Ion Antonescu, cel care a considerat că maniera conservator autoritară, fără intervenția unei grupări revoluționare în problemele esențiale ale statului era singura cale posibilă, pentru că se simțea urmat
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
cîte 8 ore și tot nu prinde să ia carne”. Chiar și cel mai cârcotaș cititor poate remarca crudul adevăr ce rezidă din reflecțiile preotului și nu era o voce singulară pe atunci dar sigur printre cele mai vânate datorită intransigenței părerilor exprimat chiar public. Același informator mai dăduse o declarație locotenent-colonelului Ioan Toma la data de 28 februarie 1978, preluată de ultimul În casa conspirativă numită codificat „Florea”. Subiectul fiind tot postul de radio „Europa liberă” nu-l mai comentăm
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
muțunachele ei drag. Atît sînt de plăcuți... Cam în acest punct aflăm că Margo e prostituată și că tatăl ei vitreg (Vladimir Găitan) îi este și proxenet. și, tot cam pe-acolo, filmul atinge, în sfîrșit, nivelul acela maxim de intransigență, accesibil numai lui Cărmăzan, unde nu mai tolerează nici măcar două minute consecutive de sens. Aflînd că mama ei a murit, Margo pornește într-o călătorie purificatoare spre satul natal. știm că e o călătorie purificatoare pentru că Margo merge mult cu
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
țărănimii, dar carieră politică nu a putut face. A militat pentru înfăptuirea cerințelor esențiale ale revoluției burghezodemocratice: reforma agrară și votul universal. Destinul său de om politic a stat însă sub semnul tragismului. La aceasta a contribuit, în mod deosebit, intransigența convingerilor sale democratice și incapacității de a se supune voinței absolutiste a unor conducători politici. În 1930 a fost înlăturat din viața publică, luând sfârșit calvarul politic al unei conștiințe lucide și leale care avea să declare, în același an
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
despre subiecte profunde, Andrei Șerban se regăsește În paginile cărții așa cum este și În viața de fiecare zi, Într-o rară Îmbinare Între inocența copilului și experiența Înțeleptului. Urcând toate treptele gloriei, Andrei Șerban cunoaște bine vanitatea succesului. Pasionat fără intransigență, el este tolerant fără nici o concesie de substanță. Simplitatea sa surprinde - nici o urmă a infatuării de mare maestru și profesor nu umbrește prezența sa umană. Andrei Șerban nu Încremenește În propria sa statuie: el rămâne un perpetuu căutător al Adevărului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
pe Ștefan Vodă în contextul realităților secolului XV, când imperativele domniei îi dictau acțiuni represive, dar necesare, normale pentru epoca feudală? Așa-zisa "cruzime războinică" a lui Ștefan, "La război ca la război", are o motivație în refuzul compromisului, în intransigența față de tot ce lovește obiectul dragostei și al datoriei sale: Moldova. Scopul scuză mijloacele". Și eu m-am străduit să văd în Ștefan "omul" desigur, mare, excepțional, un erou, dar nu "sans peur et sans reproche"; și, dimpreună cu cronicarul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de făcut pentru ca o valoare să se poată afirma și menține. Valoarea poate fi în speță viața ta proprie - nu e în principiu nimic infamant în asta, depinde doar de natura și prețul compromisului. Uneori, cea mai oportună soluție e intransigența intratabilă. Alteori, o oarecare maleabilitate, un tact al tranzacțiilor abile. Intransigența nu trebuie să fie căpoasă, îndărătnică, ci lucidă, degajată, curajoasă și demnă. Maleabilitatea să nu fie lașă, complezentă, defetistă. Trebuie să rămâi arbitrul compromisurilor tale, simțul oportunității să nu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Valoarea poate fi în speță viața ta proprie - nu e în principiu nimic infamant în asta, depinde doar de natura și prețul compromisului. Uneori, cea mai oportună soluție e intransigența intratabilă. Alteori, o oarecare maleabilitate, un tact al tranzacțiilor abile. Intransigența nu trebuie să fie căpoasă, îndărătnică, ci lucidă, degajată, curajoasă și demnă. Maleabilitatea să nu fie lașă, complezentă, defetistă. Trebuie să rămâi arbitrul compromisurilor tale, simțul oportunității să nu te facă să luneci pe panta oportunismului rentabil, conjunctural. Poți concede
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
de fapt doar o suspendare, chiar dacă nu sunt șanse să se revină asupra ei. Revocarea prieteniei devine o problemă supusă deliberării și pronunțării exprese în cazurile în care prietenul săvârșește fapte de natură să-i atragă oprobriul. În asemenea cazuri, intransigența poate fi pur și simplu o dovadă de închistare sufletească, de infatuare și de fariseism. Prietenia, dacă e adevărată, e un sentiment profund, care presupune și un credit nu nelimitat, dar foarte larg făcut partenerului. Mai ales dacă greșelile acestuia
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]