4,844 matches
-
e vis al nefiin?ei, universul cel himeric... " Simbol al cunoa?terii pure („obiect al intui? iei, nu al voin?ei" În viziune schopenhauerian?), luna este de aceea „st? pân-a m?rii",, a micro ?i macrocosmosului, dând via?? gândului (intui?iei, cunoa?terii pure) ?i Întunecând suferin?ele (patimile inutile izvorâte din „voin?a ce c??? uze?te fiin?a uman?"): „ Lun?, tu, st?pân-a m? rii, pe a lumii bolț? luneci ?i gândurilor dai via??, suferin?ele Întuneci
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
inteligen?ei pure care tace, dar ?ție" (că În Upani?ade). Doar magul ?i poetul sunt În poezia eminescian? „f?pturi selenare c?rora lumină lunar? le deschide o trecere c?tre realit??ile invizibile , pe care numai poezia le intuiesc" . Lumina lunii evoc? În acela?i timp dimensiunea atemporal? a mitului. Este o „imagine a lumii" În care se reg?sesc toate miturile crea?iei eminesciene Întrucât, În opera marelui artist, „... peisajul nu-i numai o stare de suflet, este
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
nimeni la cap, sunt expert, am statut de activist de partid așa că să stau cuminte și să temporizez, să o duc cu vorba pe nevastă-mea. Era o femeie deșteaptă, știa că femeia e gâtul și capul e bărbatul, dar intuise că eu nu am gât, numai cap. EA: Tare îți place să te dai mare, să faci pe proful, să explici. Nu pricepi că eu nu prea am citit, știu și eu ce am auzit, ce văd la tv, ce
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
niște ziare cu nume și tiraje impresionante. Reclama, sufletul comerțului, vii cu banul și ăștia laudă până și calendarul de perete. Turistul bănuia, deja, că femeiacountry - înaltă, cu păr lung, sâni imenși și pălărie de cowboy era o momeală, însă intuia și finalul fericit al volumului numai bun de lăsat în primul tomberon de pe peronul gării. Gara... Părea foarte îndepărtată în acele momente și își spuse că o noapte petrecută pe munte devenea o nedorită certitudine. Oftă și mai rupse o
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
aș fi dorit ceva mai serios, dar nici ziariștii nu mai sunt cum erau, de unde atâta inspirație, mă tem că se va alege praful de meseria aceasta, până la urmă. Articolul a fost pierdut pe undeva, prin pagina a opta, dar intuiesc că într-un final voi ajunge pe pagina întâi. Cu un titlu mare, cât mai mare, deasupra articolului. Ceva în genul ASASINUL CU CREION (lucrăm cu materialul clientului, o să mă obișnuiesc) LOVEȘTE DIN NOU. POLIȚIA ÎN DERUTĂ. TEROAREA STĂPÂNEȘTE STRĂZILE
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
comunicări și implementarea rapidă a ideilor noi. Posibilități de ajustare a strategiei Wal-Mart Strategia Wal-Mart este una dintre cele mai coerente și eficiente strategii gândite vreodată, iar rezultatele ei excelente sunt vizibile în performanțele firmei. Cu toate acestea, pot fi intuite câteva posibile ajustări. Numărul mare de procese pe rol impune unele modificări cu privire la schimbarea atitudinii către chestiuni publice sensibile: eliminarea oricăror suspiciuni legate de discriminarea femeilor, munca peste program neplătită, acuzații publice pentru vânzarea de arme, folosirea imigranților etc. Aceste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
nu se lega de nici un fel. Începusem s-o caut pe Olga, sperând că voi da de Clody. Îmi spusese că era prietena ei cea mai bună. Și atunci, normal ar fi fost să se vadă mereu. Dar Olga evita. Intuise ceva și probabil o apucase gelozia. Atunci am întrebat-o de Riri al ei. A tăcut și a simțit săgeata. Stăteam într-o după-amiază lungit pe canapea, când a sunat telefonul. Mama m-a chemat: Petre, vino, te caută cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
stradă și mi-a plesnit cureaua de la unul dintre saboți. Pe când stăteam și priveam în jur, neputincioasă, am zărit o tăbliță pe una din șirul de case care se întindeau la dreapta mea. Ca o pată albă în întuneric. Am intuit imediat că pe ea trebuie să fie scris numele lui Uehara. Am mers șontâc-șontâc până la intrare, cu sabotul în mână. M-am uitat bine la tăbliță. Intuisem corect. Scria „Jirō Uehara“, însă era întuneric în casă. Am mai stat o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
care se întindeau la dreapta mea. Ca o pată albă în întuneric. Am intuit imediat că pe ea trebuie să fie scris numele lui Uehara. Am mers șontâc-șontâc până la intrare, cu sabotul în mână. M-am uitat bine la tăbliță. Intuisem corect. Scria „Jirō Uehara“, însă era întuneric în casă. Am mai stat o clipă încremenită, neștiind ce să fac. În cele din urmă, cu un soi de disperare turbată, m-am apropiat de ușă, gata să mă prăbușesc peste ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
reprezintă realizarea condițiilor de "ventilare", de consumare prin dialoguri informale a tensiunii referitoare la oportunitatea schimbării. În sfârșit, există și un revers; dacă opoziția salariaților privind oportunitatea schimbării este consistentă, trebuie poate reconsiderată direcția schimbării. Nu întotdeauna managerii știu și intuiesc totul corect; uneori, chiar lipsiți de complexul de informații pe care managerii le dețin, salariații pot avea in corpore un punct de vedere solid. Nu de puține ori, în preajma unei schimbări, salariații spun: What's in it for me? Ce
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
cunoscut”, ci îndeosebi prin informațiile conținute în ceea ce aș numi, folosind un adjectiv, utilizat în bibliografie, biografia ascunsă. Dar uneori insuficient de bine ascunsă pentru ochiul cititorului familiarizat cu textele argheziene „scrise pe dedesubt”, deci pentru ochiul cititorului care poate intui informațiile autobiografice ascunse mai rafinat decât cele transfigurate în Icoane de lemn 2, Poarta Neagră 3, Răzlețe 4 și în alte volume decât cele citate sublinear din ediția Scrieri, în numeroasele articole și „tablete”, care, citite în suita lor cronologică
O sugestie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7215_a_8540]
-
încă din capitolul teoretic, așa încât noutățile aduse de analiza "microscopică" a textelor nu mai aduce revelații majore, iar rezumatele cărților lui Chandler sunt cam fastidioase. Partea bună a analizei este aceea că Mircea Mihăieș reușește să demonstreze cu argumente ceea ce intuise toată lumea după lectura romanelor lui Chandler: că prozatorul își depășește condiția de autor de romane polițiste prin atitudine, nivel cultural, construcție, miza pusă pe stil în detrimentul misterului. Concluzia lui Mircea Mihăieș, firească la capătul demonstrației, este aceea că Raymond Chandler
Cui prodest? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8702_a_10027]
-
inocentul "om"). Una peste alta Metafizica detectivului Marlowe este o analiză cvasiexhaustivă făcută operei unuia dintre cei mai populari autori de la mijlocul secolului XX, Raymond Chandler. Dincolo de nostalgia generată de coperta încărcată de promisiuni îmi este însă destul de dificil să intuiesc target-ul acestui studiu, prea serios pentru cititorii înrăiți de literatură polițistă (cei cu adevărat pasionați de isprăvile detectivului Marlowe) și a priori facil pentru cei care disprețuiesc proza hard-boiled. Chiar dacă din lectura cărții ambele categorii ar avea numai de câștigat
Cui prodest? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8702_a_10027]
-
Nu știu care vor fi pretextele - poate o prea redusă alonjă pentru un avânt atât de larg, poate un prea scurt interval de apariție după "tranzitivitatea" lui Crăciun, poate lipsa de interes teoretic a cronicarilor literari, poate scepticismul nativ al autorilor - dar intuiesc, cu tristețe, că motivul precis va fi derizoriu. Ca și în publicitate, rezistă ceea ce se poate pronunța mai ușor.
Pornind de la prefață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8722_a_10047]
-
toate acestea? Nimic. Totul a fost pervertit, vechiul sat s-a ofilit, aproape la propriu, și în locul lui s-a născut o realitatea hidoasă. Alexandru Vlad are puterea să o descrie în cuvinte puține, dincolo de care este însă ușor de intuit întreaga dimensiune a grozăviei: "Din casele acelea vechi ieșeau fete tinere, pe care le așteptam cu respirația tăiată, simțeam mirosul de mătase încinsă cu fierul de călcat. Din casele acestea noi (deja vechi, de fapt) ies oameni bătrâni. Pe lângă ele
Între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8678_a_10003]
-
secțiune a cărții, are și această motivație: "orice operă literară are valoare numai întrucât e operă de imaginație, iar aceasta nu e numai și nu atât facultatea de a inventa o urzeală fictivă, ci în primul rând puterea de a intui și reprezenta realitatea într-o viziune substanțială și de a crea astfel un spor al conștiinței; imaginația e, adică, în primul rând act de cunoaștere." (p. 169); "Camil Petrescu a explicat că noțiunea de dramă (în teatru, dar se poate
Confortul intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8753_a_10078]
-
primară" rămîn acoperite de un văl opac de neînțelegere constantă. Cititorul nu pricepe mare lucru, chiar citind de două ori aceeai pagină. Capitolul cel mai obscur e al cincilea - "Ortologie și ortogeneză substanțialistă" -, lectorul capotînd deseori în încercarea de a intui ceva din ceea ce se întîmplă în paginile acelea: e întîmpinat de un jargon abstract și solid precum cremenea, în corpul căruia tentativa de a despica mici felii de înțelegere omenească e sortită eșecului. În toate aceste pagini, principala vină o
Eșecul lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8746_a_10071]
-
și în vibrație metafizică adîncă. Fără să fi fost un om cultivat în accepțiunea academică a cuvîntului, adică fără o cultură narativă solidă și sistematizată, dar cu o profundă cultură vizuală și cu un instinct infailibil al livrescului, Bitzan a intuit că una dintre cele mai eficiente modalități de a provoca interogații filosofice și vibrații estetice este bruscarea ontologică, dizlocarea obiectului din funcția, din natura și chiar din existența sa. Operînd exclusiv cu semne și cu structuri preexistente, deja sistematizate în
Ion Bitzan, între creație și mimesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8794_a_10119]
-
evadării din Parisul ocupat de naziști, cu pericole și soluții salvatoare mereu amenințate de neprevăzut. Amândoi își pierd perechea, dar împrejurările îi silesc să se simtă vinovați, fiindcă iubirea lor, deși reprimată, nu poate fi ascunsă. Hanna, soția lui Maxime, intuiește foarte bine atracția magnetică a celor doi și alege să dispară împreună cu fiul lor, Simon, într-un act sinucigaș de recunoaștere a evreității, care îi duce în lagăr, la moarte sigură. Revelația principală o constituie existența fratelui real, drama în mijlocul
Secretele părinților by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8796_a_10121]
-
și recitesc piesa. Un ritual. Cred că de la spectacolele făcute de Dragoș Galgoțiu la Ploiești, cu Vittorio Holtier, nici unul pînă la acesta nu a avut această dimensiune răvășitoare. Pentru mine. Deși, tot drumul lui pînă aici se poate reface și intui, se pot descoperi semnele sale din atîtea alte spectacole, care au condus, firesc, la acesta. "Prin pădure deodată întuneric în curînd pădurea va fi doborîtă de trecut definitiv" Formula studio. Adică, spectatorii sînt așezați pe scenă, la foarte mică distanță
Pavilionul de vînătoare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8791_a_10116]
-
noastre. Se intră în scenă ușor, printr-o ușă ce lasă să se vadă o lumină ciudată. Ca ele, ca aceste personaje-manechine. Un balet discret face ca actorii să înainteze spre noi. Mișcări sacadate, priviri goale, povești ce se pot intui în gesturi, în cromatica scenei, a costumelor, a machiajului, în acea expresie ce rămîne atunci cînd hăituiala a dispărut. Un fel de vid interior. Omul e disperat restul e minciună" În dreapta, o sobă înaltă, albă, din ceramică pictată, înclinată ca
Pavilionul de vînătoare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8791_a_10116]
-
se. De asemenea, doctorul Jekyll nu e doar un accesoriu, o mască publică, un travesti al maleficului domn Hyde, ci o individualitate cu statut bine precizat. "Eram în mod radical amîndoi", exclamă tragic bătrînul om de știință. Ar trebui să intuim aici o declarationem veracitur, mai ales că protagonistul își sprijină observația pe următorul comentariu: " Dacă fiecare dintre cei doi ar putea trăi într-o identitate separată, viața mea s-ar desprinde din această tortură insuportabilă; cel rău și-ar urma
Deconstrucție postmodernă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8827_a_10152]
-
sabotînd conceptele, etichetele care, create pentru a face diferența, sînt folosite spre-a o șterge. Nici unul din onorabili nu se bucură de greutatea pe care statutul ar trebui să i-o dea, în dauna oamenilor de moravuri ușoare. Blestemul amicului - intuit de Moliere: "cel mai ales din oameni se va simți ins șters/ Văzînd că îl amesteci cu-ntregul univers./ Această prețuire vreau s-o resimt și eu./ Amicu-ntregii specii nu e amicul meu!" - se întinde peste toată lumea lui. Onoarea, după
Cartea onorabililor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8853_a_10178]
-
con variazioni și Adagio) de statism și platitudine, iar apoi (Rondo ritmico; con introduzione) de mobilitate și contrast, culminând cu un climax terifiant, rezolvat printr-o desinență oarecum mistică și, în orice caz, ca o posibilă redempție. Sherban Lupu a intuit toate acestea, cu precădere stigmatele manieriste și referințele programatice, livrându-le într-o manieră neaoș expresionistă, așa cum îi stă bine unei lucrări aparținând celei de-a doua școli vieneze. Reacția publicului a fost însă una rezervată, muzica lui Berg debordându
Lupta cu inerția by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8870_a_10195]
-
relua aici demonstrația orchestrată de Crețu. Vă garantez, e pe deplin credibilă și izbutită, cu un discret bemol, totuși, în dreptul tensiunii morale pe care Budai-Deleanu ar fi investit-o în poemationul său eroi-comico-satiric. Altundeva simt că merită insistat și altundeva intuiesc că se află imperfecțiunile Utopiei negative... Anume în dispunerea oarecum antologică a studiilor. Fără linii de forță și fără niște foarte vizibile categorizări, articolele au aparența unor intrări de dicționar destul de constatative și de descriptiviste. Faptul ca atare nu reprezintă
Cronicari moldoveni by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8859_a_10184]