1,090 matches
-
implicarea vocațională în ce?... Profesorul, în decursul istoriei, a avut o evoluție specioasă, evoluție marcată de percepția social-valorică a profesiei. Cănd așezat cu rigoare în culmea importanței sociale, cănd blamat și aruncat la periferia acestei importanțe sub acuzele încrăncenate ale inutilității educației și a consumului total neadecvat de resurse pentru această problematică. Așadar, aflat între granițele unor deziderate sociale și ostilitățile reflexe ale actorilor sociali, profesorul trebuie perceput distinct de sfera unor teoretizări excesive și implicat în concretețea actului didactic, unde
Profesorul, interfaţă la un nonsens – apologii, frustrări şi nostalgii subiective. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Daniel Murăriţa () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2312]
-
Ea are o puternică dorință de a fi remarcată și crede că este folosită de ceilalți. Nu suportă să fie singură și interpretează pozițiile de viață prin prisma iubirii. Eu-Tu(Eu sunt nonOK, Tu ești nonOK) Aceasta este poziția inutilității, a resemnării. Persoana se pune în poziția de spectator al ei înseși și al vieții, astfel încât nimic nu se apropie de ea sau să o atingă. Adesea defensivă și dezinteresată, se complace cu propriile-i slăbiciuni și își amână obligațiile
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
se întâmplă în junglă, în mahala, într-un apartament sau în sălile castelului strămoșesc" (pp. 115-116). Cele patru poziții de bază, Eu+Tu+ (cea a succesului), Eu+Tu(cea a aroganței), Eu-Tu+ (cea depresivă) și Eu-Tu(cea a inutilității), rareori pot fi schimbate doar prin circumstanțe exterioare, consideră părintele Analizei Tranzacționale. Majoritatea oamenilor au o poziție dominantă pe care uneori o pot părăsi în funcție de anumite situații, de persoanele implicate și de gradul de urgență. Dacă trecem, acum, de la pozițiile
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ascultă pe nimeni și exercită o presiune supărătoare/incomodă asupra noastră, colegi sau conducători. Ei sunt, în general, sensibili la complimente, au probleme cu ego-ul. În fapt, simt că nu și-au găsit încă locul. Își maschează slăbiciunea, senzația de inutilitate, lipsa de respect față de sine și față de alții printr-un aparent sentiment de superioritate. Și ajung chiar să creadă aceasta (idem, p. 51). Micii dictatori își bagă nasul peste tot, vor să știe tot ce se întâmplă, sunt (foarte) bine
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
la realizarea tonului de văicăreală: • greutatea poverilor colective pe care le poartă pe umeri, care crește pe măsură ce întâlnesc și preiau din grijile celorlalți; • efortul făcut să vorbească despre tot ce le deranjează, știind că oricum nu pot schimba situația; • sentimentul inutilității, conștientizând că nici ceilalți nu le vor putea ajuta. Există trei tipuri de plângeri cu care ne întâlnim în mod frecvent: • plângeri care ajută la soluționarea unor situații; • plângeri terapeutice; • plângeri enervante. Persoanele din prima categorie încearcă, de obicei, să
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
lugubre, ursuze, de morocăneală, iar la timpul viitor, avem de-a face cu descurajare, pierderea speranței. Între cele două momente temporale (trecut și viitor) ne simțim dezamăgiți (tristețea pricinuită de speranțele și de încrederea înșelate) și pesimiști (tristețea legată de inutilitatea eforturilor ce vor veni) (André, 2009, p. 214). Privită ca sentiment specific uman, în toată complexitatea și profunzimea ei, tristețea are mai multe funcții fundamentale (Lelord, André, 2003, pp. 131-139): a. ne învață cum să evităm situații care îi provoacă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
valoroase) (André, 2009). Depresia este o tristețe de tip special: durabilă, tenace, intensă, însoțită de devalorizarea propriei persoane, asociată adesea cu alte emoții (neputință, nostalgie, rușine de sine, anxietate, descurajare etc.). Ea "ne poartă către gaura neagră a eșecului, a inutilității, a slăbiciunii. Ne simțim inerți. Totul este inutil și gol. Ne simțim înfrânți și dorim să renunțăm la tot. Timpul și țelurile scriu Holmes și Holmes se opresc în loc, încremenesc" (2001, p. 66). Nefericirea ne copleșește. "Ne simțim rupți de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
p. 28). Când înăbușim mânia nu facem decât să amânăm inevitabilul; mânia reprimată se întoarce sub formă de depresie, de anxietate sau de atac de panică. "Oamenii care își reprimă mînia precizează psihoterapeutul nord-american se confruntă frecvent cu sentimente de inutilitate, de deziluzie și de revoltă. Prin lipsa unei abordări deschise și constructive, ei se bazează pe gândul pesimist că lumea este un loc neprietenos, care este complet nepăsător față de nevoia lor de a fi prețuiți" (p. 30). Mânia deschis agresivă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
dezvoltarea; 4) insomnie sau hipersomnie aproape în fiecare zi; 5) agitație sau lentoare psihomotorie aproape în fiecare zi, resimțită la nivel subiectiv dar și observabilă de către ceilalți; 6) lipsă de energie sau fatigabilitate aproape în fiecare zi; 7) sentimente de inutilitate sau de vinovăție excesivă sau inadecvată aproape în fiecare zi (potențial delirantă) legate nu numai de faptul de a fi suferind; 8) diminuarea capacităților cognitive, deficit de concentrare sau indecizie aproape în fiecare zi (fie prin relatare personală, fie observată
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
generale; D. Simptomele nu sunt explicate de doliu (pierderea unei persoane iubite) sau ca urmare a unor pierderi sau supărări dacă simptomele persistă mai mult de 2 luni, sau sunt caracterizate printr-o deteriorare evidentă a funcționării, preocupări morbide de inutilitate, ideație suicidară, simptome psihotice sau retardare psihomotorie. 8.3.2. Evoluția tulburării depresive majore Tulburarea depresivă majoră poate apărea la orice vârstă, dar vârsta medie de debut a bolii este situată în intervalul 20-25 de ani. Totuși, depresia nu poate
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
O subcategorie de persoane cu depresie prezintă agitație psihomotorie, în loc de retardare psihomotorie. Se simt agitați psihic, nu pot sta locului și pot fi într-o continuă mișcare, fără un scop precis. Gândurile depresivilor sunt legate de teme cum ar fi inutilitatea, vina, lipsa de speranță și chiar sinuciderea. Adesea au probleme când trebuie să se concentreze sau să ia decizii. Tabelul nr. 8.1. Tipuri de tulburări depresive, conform DSM IV124 Tipuri de tulburări depresive, conform DSM IV Tulburări depresive unipolare
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cu stima de sine scăzută și pierderea motivației; neajutorarea învățată pentru evenimente incontrolabile este atribuită altor oameni sau circumstanțe. b) Stabil versus instabil: caracterul stabil al atribuirilor duce la generalizarea și cronicizarea expectanței în viitor, fapt care duce la evaluarea inutilității și la reacții cronice de neajutorare. c) Global versus specific: atribuirile globale duc la generalizarea expectanței asupra situației, fapt asociat cu neajutorare generalizată în plan comportamental Combinarea acestor trei dimensiuni ale stilului atribuțional este considerată a fi responsabilă pentru deficitele
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
activitate a corpului: cosmetică, podoabe, dans (care determină mișcarea), dramă (care emoționează), literatură orală (care este recitată și ascultată în public)... El distinge, pe de altă parte, obiectele tehnice de obiectele artistice în funcție de efectele lor: fizice (utilitate) pentru primele, sensibile (inutilitate) pentru celelalte. După el, "estetica, prin efectele ei sensibile, contribuie la eficacitatea riturilor" (Mauss, 1985, p. 85). Efectele psihologice și identitare Este imposibil să revenim la o descriere a efectelor psihologice ale producției, posesiei, dobândirii, consumului, difuzării de "cultural" ca
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în practică, iar studiile socioistorice o arată clar, sub figura "sfântului" (cazul Van Gogh, așa cum a fost studiat de Nathalie Heinich, 1991). Separația dintre cele două figuri, artizanul și artistul, se realizează de baza unor cupluri de opoziții: utilitate contra inutilitate; interes (al artizanului) contra vocație (a artistului); voință externă contra voință internă; economie și nevoie contra frumusețe și dorință; lucru asupra materiei contra lucru asupra formei... Dacă artistul și artizanul sunt definiți prin aptitudinea lor, aplicarea acesteia este constrânsă la
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
cunoștință de cauză în activități cu risc ridicat și cu randament nesigur [...]. Deși randamentul educației este adesea scăzut, preferința pentru risc și câștigul psihologic prevalează asupra considerațiilor financiare și-i îndeamnă să urmeze o carieră în artele spectacolului [...]. Artistul compensează inutilitatea legată de veniturile destul de mici prin utilitatea non-monetară adusă de recunoașterea de care se bucură și de apartenența la un mediu pe care îl stimează. Profiturile simbolice se pot converti în profituri materiale". Françoise Benhamou, 1996, pp. 22-23. Menger (1989
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
să respire așa cum a dorit natura. Ce se va spune dacă primul profesor îl copleșește de injurii pe cel de-al doilea, spunând: "Sunteți un chimist cu inima dură, seacă și rece; predicați oribilul laissez-faire; nu iubiți umanitatea deoarece arătați inutilitatea aparatului meu respiratoriu." Iată întreaga noastră ceartă cu socialiștii. Și unii și ceilalți doresc armonie. Ei o caută în nenumăratele combinații pe care doresc ca legea să le impună oamenilor; noi o găsim în natura oamenilor și a lucrurilor. Aici
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Proprietate. De asemenea, ceva m-a surprins și m-a bucurat, și anume să văd cum asociația pentru apărarea monopolurilor își consacră resursele pentru a propaga cartea dumneavoastră. Este un spectacol dintre cele mai usturătoare, care îmi oferă consolare pentru inutilitatea eforturilor mele trecute. Această rezoluție a comitetului Mimerel vă va obliga, fără îndoială, să multiplicați edițiile lucrării dumneavoastră. În acest caz, permiteți-mi să vă atrag atenția că, în forma sa actuală, cartea prezintă o lacună gravă. În numele științei, în numele
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
prinde în mirajul lor milioane de oameni, cartea lui Heidegger ajunge pesemne cam la câteva mii de inși în fiecare generație a planetei.) Aici mă aflu, făcând ceea ce fac. Drept care zilele mele heidelbergheze sânt un amestec de solemnitate, nebunie și inutilitate. Dar ceva neclar și ceva neformulabil mă face să cred că omenirea civilizată nu a putut parcurge drumul pe care l-a parcurs decât trecând necontenit prin aceste relee ale gratuității și refuzând să întrebe la fiecare pas "la ce
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pe drumul spre școală." NCVS, 2003, Nonfatal Student Victimization, p. 6. Remarcabilă este și dezvoltarea anchetelor locale, în vederea unor mai bune politici publice pe teren (Weisel, 1999). Într-adevăr, una dintre problemele unui sondaj național ar putea fi relativa lui inutilitate pentru confruntarea locală a problemei, care, chiar dacă nu e suficientă, e necesară. Costul acestui sondaj național e, evident, considerabil și, chiar dacă există un model, nu este aplicabil în toate țările, nu doar din motive financiare, ci și atunci când lipsesc bazele
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
face o "muncă murdară", o muncă de reprimare sau cel puțin de disuadare. E o meserie imposibilă atunci când comunitatea se închide în sine, într-o neîncredere reciprocă. Mai trebuie să amintim că lucrările despre incivilitate au început tocmai prin constatarea inutilității patrulării cu girofar? Nu-i nevoie de Rambo nici de parașutiști în combinezoane în curtea școlii. 10. Nici o politică serioasă de evaluare a efectelor măsurilor aplicate nu este oricum dusă în Franța (ceea ce-i este specific). Prin urmare, pe ce
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Franco. Dacă administrația americană făcuse pînă atunci apel la poporul spaniol să-l răstoarne pe Franco, spre sfîrșitul anului 1947, Kennan a recomandat, din motive de securitate, reconsiderarea poziției americane (Lafeber 1993: 65). În cele din urmă, insistînd mereu asupra inutilității diplomației în relațiile cu Uniunea Sovietică, Kennan n-a făcut nimic pentru a contracara mentalitatea de "noi-nu-ne-gociem" a cîtorva dintre administrațiile americane. Există o oarecare justificare pentru neputința secretarului de stat Dean Acheson de a înțelege de ce Kennan s-a
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ontologiei sale." (Musgrave 1980: 49) În sfîrșit, disputa paradigmelor a folosit conceptul de paradigmă al lui Kuhn nu ca să elucideze natura discuțiilor teoretice din științele sociale, care trebuie să conțină întot-deauna ideea unei translații hermeneutice, ci ca un argument în favoarea inutilității unor astfel de dezbateri. Aceasta presupune fie că există un limbaj comun, să spunem matematica, și atunci există dezbatere, fie că nu, și atunci cu atît mai bine. Aceasta este de fapt o asumpție pozitivistă (pentru această argumentare, vezi Bernstein
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
la nivelul tratamentului economic aplicat celor două categorii. Disponibilizările au reprezentat o modalitate elegantă de ieșire de pe piața muncii și au fost însoțite de salarii compensatorii mari și întinse pe perioade lungi de timp, pe când șomajul a fost perceput ca inutilitate a forței de muncă și recompensat cu ajutoare 1 mici atât ca valoare, cât și ca timp. În discuția despre disponibilizări și șomaj este interesant de observat faptul că disponibilizările au avut loc preponderent la nivelul industriei grele, iar șomajul
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
în două ipostaze: fie atunci când a avut un destin exemplar, demn de a figura drept exemplu, de a fi o pildă pentru ceilalți, fie, surprinzător, atunci când a cunoscut toate aspectele vicioase și compromițătoare ale vieții, dar le recunoaște la bătrânețe inutilitatea sau deșertăciunea („Căci nu-i pândar mai bun într-o pădure/ Decât acela ce-a știut să fure/ și s-a lăsat de tâlhărit...”)132 Părinții devin responsabili de cursul firesc al vieții propriilor copii, trebuie să-l ocrotească, să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pentru mine. M-am despărțit cu inima strânsă de cancelarie și de elevii școlii. Locul de muncă îmi fusese o a doua casă, iar colectivul școlii o a doua familie. Primul și cel mai greu de suportat a fost sentimentul inutilității, cu toate că acasă eram așteptat cu dragoste și cu nerăbdare de către soția mea, obișnuită deja cu noul statut, fiind pensionată cu patru ani înainte. Împreună, am început să ne continuăm treburile gospodărești cu mai multă aplecare. În anul 1995
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]