925 matches
-
în consecință, de diversitate numerică. Amenințarea pe care o reprezintă timpul pentru identitate nu poate fi complet înlăturată decât dacă la baza similitudinii și a continuității neîntrerupte a schimbării putem pune un principiu al permanenței în timp: de pildă, structura invariabilă a unui aparat căruia între timp i-am schimbat toate piesele. Această idee de structură, opusă celei de eveniment, confirmă caracterul relațional al identității" (Vasile Tonoiu, op. cit, loc. cit., pp. 615-616). 439 Paul Ricoeur, op. cit., p. 116. 440 Ibidem
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
discuțiile purtate între pelerini (turiști, după caz) și călugării-vânzători sunt o formă pastorală de transmitere a unui mesaj religios între două lumi diferite, care nu se întâlnesc totuși atât de des pe cât s-ar crede la prima vedere. Întrebarea (aproape) invariabilă a celor care cumpără un produs oarecare, de la mici icoane la sumane din lână, este următoarea : „De la ce mănăstire sunteți ?”. Se deschide astfel un spațiu discursiv între pelerini și călugări care prelungește dimensiunea religiosă intrinsecă a obiectelor, deschizând noi perspective
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
CORPUL (Sensorium) Tabel cu intrări multiple, în care trăsăturile pertinente trebuie, într-adevăr, să fie citite simultan, pentru ca împreună să ofere cale liberă intuiției. De unde interesul stîrnit de tabla de la școală. Coloana din stînga enumeră funcțiile și normele de organizare invariabile, inerente oricărei colectivități istorice: este, dacă vreți, "statica socială" a lui Comte. Noi vorbim despre structură și sincronie. Coloanele din dreapta prezintă diferențiat organele și formele corespunzătoare succesiv coloanei din stînga. Este dinamica socială, sau indicele progresului mediologic. Se vorbește, astăzi
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
post-keynesiană nu s-au interesat în general decât de rata de creștere demografică și de variațiile sale. În afară de aceasta, ipotetic, această rată de creștere este exogenă și se confundă cu rata de creștere a populației active omogene (structură pe vârstă invariabilă). Dezvoltate după cel de-al Doilea Război Mondial într-un context occidental de penurie a mâinii de lucru (apel la imigrație), aceste modele au drept obiectiv să specifice creșterea echilibrată a normei întregi și să dea caracteristicile unei economii situându
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
consumând, deși nu produc nimic) și în acest caz, la nivel macroeconomic, consumul global va absorbi, în permanență, toată producția (economisire globală nulă). În sfârșit, în ipoteza unei populații "stabile", crescând cu un procent constant și pe structuri de vârste invariabile, rata de creștere demografică reprezintă și procentul de profit care poate fi cerut în prezent de către activii productivi și destinat să compenseze, când vor trece în inactivitate, sacrificiul lor prezent, adică să asigure echivalentul transferurilor dintre generații. De exemplu, cu
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
sacrificiul lor prezent, adică să asigure echivalentul transferurilor dintre generații. De exemplu, cu durate medii de activitate și de inactivitate, fiecare egală cu treizeci de ani, în cadrul unei populații stabile (structuri pe vârste constante, legi de fertilitate și de mortalitate invariabile) înaintând cu ritmul de 1% pe an, un tânăr adult intrând în activitate și contribuind la profitul inactivilor cu o economisire de 50 € pe lună va trebui, în mod foarte corect, să conteze (credit asupra generațiilor ce vor urma) pe
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
la a pune adevărul rece sub ochii ucenicilor care raționează aproape ca de la egal la egal80; iar metoda sa este științifică, deci nu are legătură cu persuasiunea care necesită o dispoziție diferită, dar în rînduiala obiectivă a doctrinelor este absolut invariabilă; acest lucru restrînge plenitudinea celor afirmate și introduce ușor acel element de raționalism care în secolul al XVI-lea se dezvoltă deplin în protestantism 81 în care știința sacră și religia lui Cristos au ieșit cu totul din cadrul Clerului și
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
cca 1400, diferențe abisale!). Imi permiteți dle Stoica o întrebare, mai de-a casei ? “Ce vrăji a mai făcut ... Samanta?” N. n. - Corect ar fi fost să arătați în ce dimensiune au fost imprimate manifestele întrucât caracterele folosite la scris erau invariabile : Format A4 sau CARTE POSTALĂ? A fost posibil să imprimați în câteva zile cu o tehnică neolitică asemenea volum de documente numai cu șase litere din alfabetul Limbii române? Domnule Spiridon, semnatar al cărții, ați folosit vreun procedeu discursiv inedit
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
Academiei Române. Dănăilă, I., 1960, " Note de cultivare a limbii", în LR, IX , 5, p. 79-84. Dănăilă, I., 1960a, "Sufixul -mente în limba română", în SMFC ÎI, p. 185-199. Dediu, C., R. Dincă, A. Dragomirescu, C. Dragu, I. Geana, 2004, "Adjectivul invariabil nepronominal în română actuala", în: Până Dindelegan (coord.), p. 97−109. Dediu, C., R. Dincă, A. Dragomirescu, C. Dragu, I. Geana, 2005, "Adjectivul invariabil neologic în limba română actuala", în SCL, LVI, 1−2, p. 79−90. Densusianu, Ov., 1961
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
SMFC ÎI, p. 185-199. Dediu, C., R. Dincă, A. Dragomirescu, C. Dragu, I. Geana, 2004, "Adjectivul invariabil nepronominal în română actuala", în: Până Dindelegan (coord.), p. 97−109. Dediu, C., R. Dincă, A. Dragomirescu, C. Dragu, I. Geana, 2005, "Adjectivul invariabil neologic în limba română actuala", în SCL, LVI, 1−2, p. 79−90. Densusianu, Ov., 1961, Istoria limbii române, vol. I, București, Editura Științifică. Diez, Fr., 1876, Grammaire des langues romanes, III, Paris, Librairie A. Franck. Dimitrescu, Fl., 1954, "Observații
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
Français Moderne, 65, 2, p. 84-200. Pușcariu, S., 1976, Limba română, Vol. I, București, Editura Minerva; ed. I: 1940. Quirk, R., S. Greenbaum, G. Leech, J. Svartvik, 1972, A grammar of contemporary English, London, Longman. Rădulescu Sală, M., 2007, "Adjective invariabile?", în: Reinheimer Rîpeanu, Vintilă-Rădulescu (coord.), p. 435−446. Regulă, M., 1972, "Encore une fois ce fripon de valet", în Revue de linguistique române, 141−142, p. 107−111. Reinheimer Rîpeanu, S., I. Vintilă-Rădulescu (coord.), 2007, Limba română, limba romanica. Omagiu
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
ținut lu' ăla mâinile (Antena 1, 20.X.2007), eu împotriva lui ăsta votez (Antena 1, 27.XI.2007). 4. ACORDUL ÎN GRUPUL NOMINAL 4.1. Acordul numeralului 4.1.1. Fenomenul caracteristic din morfologia numeralului cardinal este extinderea folosirii invariabile a numeralelor compuse cu doi/două, pentru care se impune forma masculină: doisprezece, (popular) doișpe, douăzeci și doi etc.14 Acestea apar în folosirea adjectivală a numeralului, în situații care ar impune acordul cu forma feminină: doisprezece zile (Pro TV
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
21, 4.XII.2007), premii de peste doisprezece mii de euro (TVR Cultural, 20.X.2007), zece mii sau doisprezece mii (TVR 2, 30.X.2007), are peste doisprezece mii de membri (TVR 2, 5.XI.2007). Cu atât mai mult, formele invariabile (compuse cu doi) apar acolo unde femininul nu era impus de o regulă de acord gramatical, ci doar prin tradiție: la exprimarea datei (unde chiar norma a devenit permisivă, vezi DOOM2, XCII) și a orei (unde norma este încă fermă
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
2008, Kiss FM, 8.XI.2007), s-a născut la orele doisprezece (B1 TV, 5.III.2008) -, și în varianta colocvială: până la doișpe vă găsesc (OTV, 9.XI.2007). Și compusele cu unu/una tind să se reducă la forma invariabilă de masculin: aici există douăzeci și unu de facultăți (Realitatea TV, 26.X.2007); șaptezeci și unu de instituții (Pro TV, 26.X.2007); o sută optzeci și unu de secții (Pro TV, 22.XI.2007; Antena 3, 25.X.2007), după
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
făcut (Kiss FM, 24.X.2007), o sută optzeci și două de centimetri la Postăvarul (Național TV, 16.III.2008, N24, 16.III.2008). Fenomenul ar putea fi descris ca unul de hipercorectitudine (reacție față de tendința de generalizare a formei invariabile de masculin), dar se explică și prin confuzia, la plural, între neutru și feminin (cf. Gruiță 2006: 199−200). Nu întâmplător, toate exemplele de mai sus conțin substantive neutre la plural; de la ele se reface un feminin singular (formă care
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
faptul că adjectivul e centru de grup: trupul tinerei moartă în accidentul de tren (OTV, 12.V.2008). 4.3. Acordul adjectivului de întărire Materialul analizat nu a confirmat ipoteza că s-ar manifesta în continuare vechea tendință de utilizare invariabilă a adjectivului pronominal de întărire (vezi Iordan, Guțu Romalo, Niculescu 1967: 132−133). Acesta este folosit din ce în ce mai puțin și formele apar aleatoriu, din cauza dificultății de realizare a acordului (cu desinența interioară formei compuse); a fost totuși înregistrat mai ales femininul
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
cu sau fără sufixele -ez- și -esc-, concurența desinențelor de plural -e/-i, -e/-uri), ca și rezistența unor fenomene condamnate de normă (formele vroiam sau să aibe, construcția relativului care în poziția de complement direct, fără marca pe; folosirea invariabilă a numeralelor compuse cu unu/una, doi/două etc.) și impunerea masivă în mass-media națională a unor inovații (uzul lui ca și în locul lui ca - prepoziție a calității, al locuțiunii din punct de vedere, al formelor adverbiale maxim și minim
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
să utilizeze numai cuvântul potrivit !” (trad. mea, A.M.) Identificarea expresiei juste presupune la Caragiale o operațiune de contragere, de scurtcircuitare a textului, de comprimare a lui. Există aici un paradox, chiar și personajele care practică incontinența verbală sunt circumscrie unor invariabile stilistice care le sunt proprii. De asemenea, Victor Eftimiu relevă contrastul dintre stilul operei și stilul de viață la antipod unul de celălalt în opinia dramaturgului : „Caragiale a fost un para- dox. Mai mult ca oricine altul, el dezminte faimosul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
în permanență în căutarea creșterii; 3. există în orice condiții un prag superior al ratei de creștere pe care firma o poate susține; 4. orice creștere creează în permanență resurse pentru altă creștere; 5. în condiții de mediu exterior date (invariabile), politica de investiții și finanțare determină în mod hotărâtor traiectoria firmei; 6. creșterea presupune asumarea riscurilor. Prudența exagerată a responsabililor din firmă, precum și preferința lor pentru veniturile imediate și sigure sunt de natură a frâna creșterea. Din punctul de vedere
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
1, jos). În mod evident, pentru cercetător ca și pentru practician prezintă interes numai partea stângă a graficului de jos din figura 4.1, reprezentând evoluția crescătoare a marjei nete. IV.1.2. Modele cu investiții elementare și mediu extern invariabil (de clasă B) Întreprinderea funcționează în cadrul unui mediu macroeconomic static, care oferă în permanență un volum constant de oportunități de investiții. Ea investește în momentul inițial capitalul K0 , iar în perioada de timp timpul este presupus continuu suma . Fiecare investiție
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
capital: teama actualilor proprietari că vor pierde controlul asupra firmei. 10. În momentul în care firma ajunge în punctul de echilibru, ea va putea distribui, cel puțin teoretic, întreg profitul sub formă de dividende (deoarece în condiții de mediu extern invariabil - o altă premisă a modelelor de clasă A - întreprinderea poate rămâne teoretic în poziția de echilibru oricât de mult timp). În realitate, “echilibrul” este instabil, după cum am arătat anterior: condițiile de mediu (economice sau tehnologice) se pot schimba într-un
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
lor o linie exitențială marcată de un factor de fervoare și farmec. Și aceasta, fiindcă în personalitatea lui au sălășluit armonios șase perechi de paradoxuri: statornicia și spiritul de ducă, familia și lumea, Oltenița și alte orizonturi geografice, toleranța la invariabilele condiției umane și un prepus de mânie la imbecilitate, vocația constructivă și risipirea, seriozitatea profesională și plăcerea contemplației gratuite. În linia balcanică a misterului caragilian, Lucian Pavel îl reprezintă pe cel acare preferă spectacolul urban al comediei umane, vorba subțire
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
țelurile trebuie să fie în armonie cu valorile tale. Întreabă-te acum ce vrei cu adevărat. Ce este cu adevărat vital pentru tine? În capitolul 5 vei descoperi care este adevărata ta atitudine cu privire la bani. Valorile tale nu sînt niște invariabile; suma lor este, de fapt, rezultatul unei selecții dintre mai multe posibilități. Această alegere s-a făcut pentru noi de foarte devreme. Sîntem influențați de părinții noștri și de mediul în care evoluăm și ne-am asumat valorile corespunzătoare acestora
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
permanentă mișcare. Profesorul I. C. Voiculescu, cercetător științific principal la Institutul de Cercetări Pedagogice și profesorul I. C. Petricu, în cartea Anatomia și fiziologia omului, au scris în anul 1971: Aerul inspirat (atmosferic) este un amestec de gaze a căror compoziție este INVARIABILĂ. El conține: 79,02% azot și gaze rare (argon,heliu), 20,94% oxigen, 0,04% bioxid de carbon, puțini vapori de apă. Aerul expirat conține: 79,7% azot și gaze rare (argon, heliu), 16,3% oxigen, 4% bioxid de carbon
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
Diferențele între concentrațiile de oxigen și de bioxid de carbon în aerul inspirat, față de aerul expirat, dovedesc că omul consumă oxigen și elimină bioxid de carbon. Autorii afirmă: Aerul inspirat (atmosferic) este un amestec de gaze, a cărui compoziție este invariabilă, deși aerul la intrarea în organism conține: 20,94% oxigen și 0,04% bioxid de carbon, și la ieșirea din organismul uman, conține: 16,3% oxigen și 4% bioxid de carbon. Pentru a menține INVARIABILĂ, proporția gazelor ce compun aerul
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]