1,479 matches
-
foarte puțin, o economie intens polarizată, cu o clică de băieți deștepți superbogați și bine conectați politic și-n alte zone și o masă sărăcită care trăiește de azi pe mîine, o economie în care s-a încercat, de pildă, inventarea trenului fără șine, prin furtul șinelor etc. Iată un simptom: acum cîțiva ani era plin de reviste economice la chioșcuri, ba la unele mai găseai și ziare străine, acum cu greu am găsit o revistă și aia ciufulită ca un
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
bază compuși din străinătate. Multe produse lactate conțin lapte praf importat, iar multe mezeluri, carne dezosată mecanic importată. E cu atât mai regretabil, cu cât publicitatea induce în eroare clientul, prezentându-le ca pur autohtone. 154 De exemplu, este cazul inventării radarului sau, peste decenii, a GPS ului. 155 În special, avem în vedere riscurile induse de scăderea demografică puternică din ultima perioadă. 156 Nu suntem împotriva performanței individuale, urmărită doar ca proiect de dezvoltare personală. 157 Să ne gândim la
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
echilibru în care elementele lor se găsesc nu doar în corespondență, ci în armonie, interacțiunile lor nu pot fi ignorate și nu e nevoie de adaosuri din afară". Bineînțeles, după cum subliniază fără nici o ambiguitate Tiberiu Brăilean, nu este vorba de inventarea unei noi religii, ci de instaurarea unui nou sentiment religios, de comuniune cu ființele umane, cu natura, cu cosmosul, cu știința și chiar cu tehno-știința. Numai prin emergența acestui nou sentiment religios, monstrul devorator al tehnoștiin-ței va dobândi o față
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
alfabetizate” în limbajul bunurilor de piață, hrănite cu laptele mărfii-spectacol, masele sunt de la bun început consumeriste, spontan îndrăgostite de cumpărături și de evadări, de nou și de traiul mai bun. Astfel, publicitatea a încetat să mai fie un agent de inventare a unui stil de existență complet nou. Procesului de eradicare a obiceiurilor ancestrale îi succedă unul de reproducție lărgită a unor atitudini deja existente: „publicitatea-cauză” a cedat locul „publicității-expresie-intensificare” a cererilor sociale consumeriste. Nu mai e vorba de a inculca
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
în anvergură, cu atât societatea reală se prezintă într-o lumină mai radical antidionisiacă. Ne este dat să asistăm nu la noile epifanii ale Stăpânului plăcerilor, ci la punerea în scena ludico-hedonistă a funeraliilor sale. Nu reîncarnarea valorilor orgiastice, ci inventarea unui univers paradoxal al hipermodernității individualiste. În culturile vechi, oamenii așteptau de la cultul dionisiac să-i elibereze de individualitatea lor terestră. Prin experiența extazului și a freneziilor transgresive, Dionysos oferea muritorilor bucuria de a scăpa de limitele identității individuale și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
locuințele cu echipament sanitar, ci și de a promova dispozitive în stare să procure plăceri senzitive și emoționale. De unde rezultă o perfectă inadecvare a paradigmei dionisiace aplicate universului hipermodern. Faza III nu se semnalează prin reînvierea lui Dionysos, ci prin inventarea unei noi culturi a confortului care, întoarsă cu fața spre traiul mai bun calitativ și spre subiectivitățile emoționale, nu încetează, prin chiar acest fapt, să facă să regreseze figura emblematică a dezlănțuirii pulsionale. „Legea” e imparabilă: cu cât se afirmă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
22. În contrast cu concepția materialistă a fericirii, aceste demersuri spirituale sunt axate pe căutarea echilibrului interior, pe armonizarea trupului și a spiritului, pe expansiunea și aprofundarea conștiinței. Importante sunt nu atât schimbarea lumii, cât schimbarea sinelui, trezirea conștiinței la potențiale neexploatate, inventarea unei noi arte de a trăi care să-l reconcilieze pe individ cu el însuși. Înțelepciunea părea un ideal perimat: iat-o din nou în luminile rampei. Apare o micro-utopie psiho-spirituală care redesemnează mitologia fericirii individualiste în inima societății de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
toate aceste valori și aspirații continuă să ne orienteze, mai mult sau mai puțin, existența. Niveluri de blocaj, tendințe contrare împiedică uneori realizarea completă a programului de hiperconsum. Principiilor imanente de divertisment și conservare li se opun logicile transcendente ale inventării noului și ale depășirii de sine. În ciuda schemelor vieții facile și narcisice, dorința de a transcende propriul eu n-a fost câtuși de puțin eradicată din viața ființei-subiect. „Monstruozitatea postumană”, absorbția integrală a economiei psihice de către turbo-consumerism nu sunt decât
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
dezlănțuit. Numai niște interese și niște presiuni de alt gen vor putea constitui baraje în fața mareei hiperconsumului. Niște mass-media mai „culturale”, mai puțin supuse dictatului ratingului nu pot fi la înălțimea acestei misiuni. Dacă există o „salvare”, ea constă în inventarea sau în perfecționarea unor dispozitive care să permită dezvoltarea gusturilor și a pasiunilor, altele decât consumul. Trebuie nu atât să acuzăm epidemia consumeristă, cât să căutăm mijloace care să-i îndemne pe oameni să se îndrepte către scopurile cele mai
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
pe oameni să se îndrepte către scopurile cele mai diverse. Ce anume îi poate face să nu caute fericirea exclusiv în bunurile de piață, dacă nu niște dorințe și niște centre de interes ca munca, angajamentul public, creația? Viitorul presupune inventarea unor noi moduri de muncă și de educație, care să le permită oamenilor să-și găsească o identitate și satisfacții în altă parte decât în paradisul efemer al consumului. Epoca posthiperconsumuluitc " Epoca posthiperconsumului" A spune că în acest moment nu
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
cursa. Dar în ipoteza apariției unor noi modalități de evaluare a satisfacțiilor materiale și a plăcerilor imediate, se impune un alt mod de a gândi educația, iar societatea va face loc unui alt tip de cultură. Mutarea următoare va implica inventarea de noi scopuri și sensuri, de noi perspective și priorități în viață. Când fericirea se va identifica mai puțin cu satisfacerea nenumăratelor nevoi și cu reînnoirea permanentă a obiectivelor și a divertismentelor, ciclul hiperconsumului se va închide. Această schimbare socio-istorică
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
te pot supune unor presiuni fără confruntare directă: „Ne pierdem timpul prezentând o ofertă atât de mare consiliului director.” Te tulbură, ca și negociator, faptul că nu îți poți prezenta oferta persoanei care are într-adevăr putere de decizie. Prin inventarea acestui personaj colectiv de rang înalt căruia trebuie să îi ceară în prealabil aprobarea, oponentul poate amâna luarea unei decizii pentru a putea revizui termenii negocierii. Când eram broker imobiliar, îmi învățam agenții ca, înainte de a-i invita să vadă
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
erau deja purtătoare de valori democratice radicale. Radicalii englezi și irlandezi, inclusiv martirii și cartiștii de la Tolpuddlexe "Tolpuddle martirii", au fost transportați în calitate de condamnați în Australia, la mijlocul secolului al XIX-lea (Hughesxe "Hughes, R.", 1988). Sufragiul universal pentru bărbați (1856), inventarea votului secret (1856), crearea de partide laburiste eficiente (anii 1890) și apoi votul universal pentru femei (1894) erau toate deja cucerite la începutul secolului XX, în Australiaxe "Australia" și Noua Zeelandăxe "Noua Zeelandă" (Reevesxe "Reeves", 1902). Alți coloniști s-au mișcat
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
prima oară în istorie, economia mondială are capacitatea de „a funcționa unitar, în timp real, la scară planetară” (Castellsxe "Castells, M.", 1996, p. 92). Dacă relațiile spațiu-timp în lumea modernă au fost definite de separația dintre timp și spațiu - și inventarea ceasului mecanic este cea care a făcut posibilă, pentru prima dată, o clasificare precisă a zonelor în spațiu și timp -, globalizarea înseamnă extinderea acestor procese. Cu alte cuvinte, a apărut o arhitectură în rețea, care conectează diferite regiuni și contexte
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
sfințenie”. Sgricia venise la vila lui Cotrone deoarece Biserica nu acceptase să recunoască miracolul Îngerului: Biserica, se știe bine, avusese de la bun început rezerve serioase nu numai în privința teatrului, ci și în privința fantomelor și continua încă să le aibă, în ciuda „inventării Purgatoriului”, ca figurare a acestei a treia lumi, o lume intermediară greu de controlat și pe care nu o privise niciodată cu ochi buni, integrând-o - din punct de vedere istoric - târziu și cu destulă teamă 1. Ei bine, cine
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
le! Ăștia au crezut pe bune că sunt la teatru! Și noi care o făceam pe fantomele!...”. Fantoma este egală cu teatrul, indiferent dacă e vorba despre apariția efectivă care te înspăimântă sau despre spectrul trucat care stârnește râsul 1... Inventarea aparițiilor înseamnă totodată o posibilitate de revelare a adevărului, a acelui adevăr ascuns în „cavernele instinctului”. În Uriașii munților, spectrul fabricat poate fi la fel de credibil ca fantoma, poate purta și transmite un adevăr. Căci datorită puterilor magicianului și a fantomelor
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
de preferință acum) cu sprijinul pentru dezvoltare din care câștigul absolut se regăsește fără dubiu în evidențele contabile ale celui care dă și nicidecum în mediul căruia îi este destinat ajutorul multilateral. Vârful denaturării funcțiilor pieței a fost atins odată cu inventarea a ceea ce se numește piața duală (Smick, 2009), acea piață pentru uzul propriu al băncilor pe care se operează cu instrumente financiare garantate cu ipoteci, dar în afara bilanțului contabil, adică exact canalul pe care s-a indus teribila criză actuală
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
sau multivers, timp sau eternitate etc. Lunga enumerare a alternativelor de poziționare metodologică pentru consistența explicației, deși este obositoare, nu se sfârșește. Peste această enumerare incompletă a diversificării dualismului concepțional și metodologic, iluminismul rațional a frizat infailibilitatea în cunoaștere prin inventarea metaforei explicative a ceasornicului. Constituția și rolul oricărui obiect al cunoașterii au o predeterminare funcțională. Piesele „ceasornicului” sunt exact ceea ce trebuie să facă posibilă funcționarea. Explicația este o expresie a înțelegerii existenței în acel loc și în acea formulă a
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
spulberă ipoteze fondatoare, dizolvă politici și blochează sisteme. Criza devine a Economiei însăși, nu doar a acțiunii practice. Ieșirea din criză este o iluzie pentru conceptualizările de mai sus. Într-un fel, a ieși din starea de criză echivalează cu inventarea altei substanțializări a Economiei, o altă schemă conceptuală, o altă sinteză ideatică generatoare de experiență teoretică și practică deschise, postmoderniste, postdihotomice. Căile raționalității Clasele de conceptualizări arată atât căile pe care se eșuează, cât și căile unde s-ar putea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
validează, de altfel, metafora mecanismului și tipul său de ordine a cunoștințelor care ne vin de la Platon și Aristotel. Punctul culminant al acestei filiații explicative îl constituie mecanismele cu autoreglare, automatele electronice. Depășirea acestui vârf este autoreproducerea gândirii artificiale și inventarea roboților care proiectează urmași robotici. Cezura este produsă de altceva decât expresiile cele mai sublimate ale mecanismului: sisteme cu autoînvățare. Un astfel de „mecanism” nu este egal cu sine în timp pentru că își schimbă prin învățare criteriile de ordine, substanța
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
există!”. Adică, un fel de renaștere a prejudecăților doctrinare în cercetarea științifică, ce riscă să însemne că substituie argumentele epistemologiei cu cele ale ideologiei la modă, reîncărcând difuz sensurile elitei intelectuale. Și asta în timp ce se manifestă o mică preocupare pentru inventarea suportului pe care să se testeze inovarea ca o componentă a localizării și a efectivizării presupuse de glocalizare. Diversitatea este amenințată de șapirografierea identității, adică se exersează algoritmii preglobalizării pentru a falsifica ciclul globalizării. În plus, este o exagerare a
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
această tehnică la pacienții dintr-o clinică de neurologie. Hammond (1990a, p.47Ă prezintă o clasificare utilă a strategiilor și tehnicilor hipnotice pentru gestionarea durerii. Oricum, repet acest lucru, asemenea „liste” nu sunt exhaustive există întotdeauna și alte posibilități și inventarea unor modalități noi și creative de intervenție depind de creativitatea terapeutului și de colaborarea intimă cu pacientul. Ca regulă generală este important să învățăm pacientul auto-hipnoza pentru controlul propriei dureri cât de curând posibil în programul de tratament, deoarece pacientul
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
o altă figură care... etc. Prima urmă aparent coerentă, fie, dar gânditorul inaugural? Haida-de!... Savanții ar putea avansa numele lui Mochos, un fenician despre care nu știm nimic, cunoscut numai printr-o aluzie a lui Sextus Empiricus, care-i atribuie inventarea atomului, o doctrină de filosofie naturală căreia, după toate aparențele, îi putem asocia, în virtutea principiului consemnat la continuatori, de la Leucip la Lucrețiu, trecând prin Epicur, o etică hedonistă. 2 Ficțiune, femeie sau filosof? În lipsa unor informații mai ample despre părintele
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
nici soarta ca modalitate a transcendenței; efortul îndreptat asupra propriei ființe face posibilă o modificare a individului. Tot atâtea teze care, preluate de la Leucip, nu variază și constituie fondul oricărei gândiri materialiste. De aici un monism filosofic care conduce la inventarea corpului unitar și material încă din această epocă a filosofiei grecești. Contra corpului schizofrenic rezultat din pitagorism, Democrit afirmă integritatea singurului bun de care dispunem: nu există suflet separat de trup, nu are sens discreditarea cărnii și valorizarea spiritului, nu
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
modalitate subtilă și atomică a cărnii, ne este posibil să ajungem prin limbaj, prin verb, prin cuvânt, prin voce. În mod extravagant, Antiphon din Atena inventează în secolul al V-lea î.Hr. o terapie care seamănă straniu cu psihanaliza... 3 Inventarea psihanalizei. Din câte știu, Freud nu-l citează niciodată pe Antiphon din Atena, care ar putea totuși trece foarte bine drept precursorul disciplinei create la Viena la începutul secolului XX. Judecați și dumneavoastră: după ce a recurs la o serie de
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]