2,622 matches
-
câtăva vreme? — Desigur, messer Alighieri, răspunse celălalt Întinzându-i-l. Crezi că poți descoperi de unde provine? Priorul nu răspunse. Mintea Îi era deja În altă parte, În timp ce se Îndepărta de prăvălie fără măcar să-l fi salutat pe spițer, cu o involuntară nepolitețe. Se simțea surescitat de dezvăluire și de noile perspective pe care aceasta le deschidea. Teofilo Îl urmă până În prag, fără să scoată nici el o vorbă. Apoi se grăbi să Închidă ușa prăvăliei, după ce se asigurase că Dante se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
și care Încearcă să acrediteze cu seriozitate existența, prin deceniul opt, a unei mișcări secrete extrem de puternice, având drept scop restaurația merovingiană În Franța. Printre argumentele la care recurg acești autori pentru a-și susține convingerile, se strecoară și referința involuntară la România și istoria ei, pe care am enunțat-o. Despre ce e vorba? La Începutul anilor `70, apare sub pseudonim lucrarea unui ziarist din Țara Cantoanelor dedicată subiectului comoară-restaurație-Stăreția Sionului. Mult mai interesant decât cartea este Însă un alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
bibliotecii mele. E o intruziune, s-ar părea că nu are nici o legătură cu mine țsăpunul se muia de căldură În buzunarul lui Leopold Bloom). Să zicem că sufăr de un fel de cleptomanie culturală și am comis un furt involuntar; dar de ce din toate momelile lui Ulisse eu am pus mîna, cu ochii Închiși, tocmai pe bucata asta de săpun, așa cum tînărul orb, deși o ia de fiecare dată pe alte străzi, ajunge mereu la aceeași Întretăiere de drumuri. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Era prima oară când dormeam împreună fără să facem sex. Ne-am ghemuit unul într-altul, la început reticenți, așezându-ne în poziții în care corpurile noastre vătămate să simtă minimul de disconfort. Găsindu-ne locul, în întuneric, scâncetele noastre involuntare de durere s-au transformat în respirație de somn. —Nat? am spus în timp ce alunecam. Tu tocmai mi-ai salvat viața? Mi-a răsuflat în ureche, cald și parfumat de la țigările lui de foi. Apoi a spus: Nu știu. Tu deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
vorba despre un tip ca mine. Lovitura porni. Clipă în care Elefterie Măceș realiză că are unul dintre șireturi dezlegat. - O clipă, să mă închei la șiret, spuse Elefterie, aplecându-se. Și ferind în același timp crunta lovitură în mod involuntar, căci cuțitul menit să-i curme viața zbură peste el, înfigându-se din greșeală și spre marea uimire a tuturor în brațul stâng al celui care-l trimisese. - AAAAAUUUU!! zbieră Cârpenișteanu. M-am lovit îngrozitor! Sunt rănit, AU!! FACEȚI CEVA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
printr-un trav lateral, vedem ce anume este acest altceva. Copilul e nebun de legat. Pe ușa camerei intră brusc bunica lui Ionel, Titi, 60, ce poartă cu sine un coșuleț cu prăjituri. Aproape indiferentă la importanța momentului și martoră involuntară a inactivității copilăriei unui personaj ce va schimba cursul istoriei, Titi reușește să facă o gălăgie infernală. - Să-ți dea bunica prăjiturele? întreabă ea, urlând înfiorător. Băiatul este brusc teribil de dezgustat. Cuvintele pe care tocmai le-a auzit îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
Ciudat era că nu vedea nimic ieșind afară. O barieră invizibilă părea că îl ține blocat înăuntru. Chiar dacă acum nu mai era înfricoșat, ura aceea covârșitoare o simțea în continuare, rostogo lindu-se în valuri spre el. Copleșit, făcu un pas involuntar în spate. Probabil călcase pe ceva, vreo piatră ori poate un smoc de iarbă, pentru că se dezechilibrase. Căută disperat să își mențină echilibrul, dând din mâini. Nu căzu dar inima i se făcuse cât un purice. Nu știa ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de la sfârșitul secolului al XIX-lea, apoi de armata japoneză în timpul celui de-al doilea război mondial și, mai recent, de luptătorii pentru independență tamili din Sri Lanka. Și mafiile au recurs la astfel de atacuri atunci când au lansat bombe umane involuntare. Teroriștii islamiști le-au folosit în Europa și Orientul Mijlociu, mai cu seamă în Liban și în Israel. Atentatele din Kenya din 2000, de la New York, la 11 septembrie 2001, de la Casablanca, Madrid și Londra se înscriu în aceeași istorie, fără a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
doctor în suspiciuni sau să ai diplomă în bănuieli ca să percepi ceva deosebit în ultimele două fraze, cea a dimineții care părea să fie intenționată și, în special, a doua, că într-o zi trebuia să se întâmple, ambiguități întâmplător involuntare, întâmplător inconștiente, dar, tocmai de aceea, potențial mai periculoase, căci era bine să contrasteze cu analiza minuțioasă a tonului cu care amintitele cuvinte fuseseră proferate și, mai ales cu gama de rezonanțe generate de ele, ne referim la subtonuri, fără de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
statului îi apăru poporului în spatele unui birou, așezat, cu ochii severi, ficși pe prompter. La dreapta lui, pus în poziție verticală, drapelul, nu celălalt, acesta de interior, făcea discret falduri. Președintele își împleti degetele, poate pentru a disimula o contracție involuntară, E nervos, spuse bărbatul care făcuse comentariul despre lipsa vântului, să vedem cu ce figură va explica festa de canalie pe care tocmai ne-au făcut-o. Oamenii care așteptau iminenta demonstrație oratorică a șefului statului nu puteau, nici măcar în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
printre deținuți. Sunt priorul Comunei. Străjerul schiță un zâmbet complice. - Amicul e deja dedesubt, cu zbirii. La frânghie. - Du-mă la el, repede! porunci poetul cu glasul Înecat de mânie. Cineva avea să plătească pentru acea rușine, a cărei cauză involuntară se simțea. Zăpăcit de acea reacție neașteptată, omul se Îndreptă spre o scară din lemn care ducea către un coridor umed, abia luminat de câteva ferestruici deschise sus, spre curte. Aerul greu, Îmbâcsit de miasmele de excremente, Îi tăie răsuflarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
trebuit să cuceresc, să conving, eu n-am știut să am răbdare, să vină de la sine, a trebuit să lupt pentru a avea o femeie, doar în ultima vreme, îmi spunea acum vreo doi ani, am început să am cuceriri involuntare... tu?, nu te cred, ia vezi... pe măsură ce îmbătrânesc, femeile devin tot mai frumoase și tot mai accesibile, sunt superbe, un prieten de-al meu zicea și el că, pe măsură ce-a devenit persoană publică, femeile care îl refuză sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
rochiță frumoasă. Și purtați la dumneavoastră toate încasările? E cam periculos pe străzile unui oraș așa de mare, unde mișună infractorii. Dar știu că aveți curaj. Din principiu nu port niciodată bani la mine, spune subomul și‑și duce mâna involuntar la sacou, în dreptul inimii, iar apoi o atinge pe Anna acolo unde, în mod normal, alte femei au sâni, dar Anna nu posedă așa ceva. O să te minunezi de ce sunt în stare, salivează reprezentantul firmei de confecții și‑și îndreaptă acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
surpriza noastră, la câțiva ani-lumină”. Privesc cu nostalgie și uimire paginile volumului de față; mă mir și eu câte „șopârle” au putut să scape șerpuind printre rânduri și-mi fac o datorie de onoare de a mulțumi pentru postura aproape involuntară de „dizident prin umor” redactorului-șef al „Științei și tehnicii”, Ioan Eremia Albescu, care, de fiecare dată când am vrut să renunț, m-a tras de mânecă înapoi la masa de scris. Cartea se adresează cu precădere marelui public cultivat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
iveală un utilaj sexual de-a dreptul monstruos. Fascinată, Rodica privi organul care se erecta rapid, ajungând la 27 cm. Cu o miscare bruscă, Puleașcă o răsturna pe canapea, aplecându-se deasupra ei. Rodica D.D.T. fu scuturata de un spasm involuntar. Își strecura mâna între ei, în jos, conducându-l, lăsându-se pătrunsa. Tremurând ușor, începu să se miște în ritmul lui Puleașcă. Acesta o posedă din ce in ce mai violent, pana cand Rodica îl strânse puternic în brațe, țipând înnebunita; - Dă-mi tare
CRONICA LA ROMANUL NATURA MOARTA CU SERVAJ DE SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361494_a_362823]
-
și că oferim lucruri pe care alții le pun greu la dispoziție sau nici nu ni le oferă. Un fel de grandomanie. Altruismul a devenit, în acest fel, o modalitate de a te face să te simți bine, un egoism involuntar, o modalitate de a te împăca cu anumite aspecte personale care nu sunt plăcute celor din jur. Am devenit altruiști-grandomani pentru a plăcea altora, pentru a ne plăcea nouă înșine, pentru a ne auto-satisface poftele nepotrivite, pentru a ne bucura
NEVOIA DE ALTRUISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364046_a_365375]
-
și uitat că mai există acel el. A coborât și m-a târât după el ca pe un fugarnic. Acasă m-a acuzat că m-am ascuns de familie în munți. I-am explicat că m-am rătăcit de grup involuntar și tu m-ai salvat. După ce am fost salvată i-am explicat că iarna nu mi-a permis să-i dau niciun semn de viață. În final a acceptat istorioara mea. Afin: E târziu. Trebuie să te odihnești. Ana: E
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
sâni, am coborât ușor pe pulpe, spre îmbinarea feselor, unde, sub imbolduri perverse, pretextam că și pe acolo se poate să pătrundă razele soarelui, când se va bronza în barcă. Se relaxase cu totul sub mâinile mele, tresărind ușor când, „involuntar”, scăpam mâinile mânjite cu cremă prin zonele ascunse luminii soarelui, dând liber instinctului de mascul aflat în călduri, și la propriu, și la figurat. Ca răspuns, mâna ei a alunecat peste pulpa piciorului meu, apoi m-a luat pe după gât
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363024_a_364353]
-
educative. De această dată, vorbind despre romanul „Tainicele cărări ale iubirii”, aș putea spune că am remarcat și m-a impresionat în mod plăcut aplecarea autorului către psihologia personajelor, psihanaliză, dar și perceperea timpului ca durată trăită și prin memorie involuntară. Autorul Marian MALCIU își creează personajele cu mare atenție, având o grijă deosebită în a le evidenția, a le potența rolul și a le trece pe fiecare-n parte prin trăiri și situații deosebite. În jurul fiecărui personaj creat, autorul țese
„TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII” SAU INCURSIUNE REALISTĂ PRINTRE VESTIGII ROMANTICE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362337_a_363666]
-
întâlnesc destinele. Până și în trenuri. A rămas sau va rămâne doar o amintire? Nici măcar nu-i aflase numele. A fost oare doar un vis sau totul s-a petrecut în realitate? Se spune că visele sunt doar o asociere involuntară de idei și imagini care se prezintă minții în timpul somnului... Voi mai visa? Vor mai exista vise, sau... va fii ca-n poveste: „A fost odată ca niciodată... o poveste minunată..." Berthold-Tellu ABERMAN Nazareth Illit, Israel 20 decembrie 2013 Referință
NECUNOSCUTA de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361095_a_362424]
-
tensiunea intelectuală la Titu Maiorescu, expresivitatea descrierilor la Duiliu Zamfirescu, ceea ce ne pune în fața unor valori ce depășesc pe aceea a documentului nud. Când nu se constituie ea însăși ca un roman, prin bogăția și varietatea faptelor concrete și prin involuntarul suflu epic ce le animă, cum găsim în Scrisorile Doamnei de Sevigne, opera epistolierului ne oferă elementele unui portret moral, posibilitatea unei cunoașteri mai adecvate a omului , cum se exprimă francezii “par lui-meme “. Corespondența ne poate releva un minuțios jurnal
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360807_a_362136]
-
tensiunea intelectuală la Titu Maiorescu, expresivitatea descrierilor la Duiliu Zamfirescu, ceea ce ne pune în fața unor valori ce depășesc pe aceea a documentului nud. Când nu se constituie ea însăși ca un roman, prin bogăția și varietatea faptelor concrete și prin involuntarul suflu epic ce le animă, cum găsim în Scrisorile Doamnei de Sevigne, opera epistolierului ne oferă elementele unui portret moral, posibilitatea unei cunoașteri mai adecvate a omului , cum se exprimă francezii “par lui-meme “. Corespondența ne poate releva un minuțios jurnal
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM, DE AL.FLORIN ŢENNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360863_a_362192]
-
la Câmpina. Erau veseli, bine dispuși, mai ales Sandu și Irina, care nu prea au dormit decât spre ziuă profitând la maximum de timpul petrecut în liniștea cabanei tulburată doar de Irina în timpul partidelor se iubire și dăruire, prin zgomote involuntare produse de extazul simțurilor împinse la paroxism. Luni dimineața, când au ajuns la serviciu, relaxați și deconectați, vestea a căzut ca un trăsnet asupra tuturor salariaților micuței fabrici de confecții. Patronul Constantin Ivașcu era mort într-un accident auto pe
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
o puteam niciodată face singură. Astăzi, după atâția ani, deși nu mai locuim acolo de mult, am drum spre Mall..., dincolo de Podul Viilor. Iau un taxi și nu vreau să mă gândesc dacă voi putea ignora Podul, cu toate amintirile involuntare legate de el... Da ! Mi-a atras atenția pasarela, unde va fi fost casa? apoi am sesizat umbra, aproape fără s-o simt și am trecut celelalte două poduri peste râul Argeș și Doamnei , iar imediat în dreapta șoselei am intrat
INTERSECTĂRI de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364151_a_365480]
-
o încânte. Considerată inițial drept două ore de meditație la matematică, s-ar putea transforma într-una cu surprize neprevăzute. Nici nu-și dădea seama cât de cutezătoare îi deveniră gândurile după primul păhăruț. După golirea paharului printr-un instinct involuntar, se simți imediat cuprinsă de o căldură interioară ce o făcu să se relaxeze. Acum privea detașată cum trosnesc lemnele în șemineu. „Ce plăcut este în salon”, gândea fata dormitând în fotoliu. Din boxele unui DVD instalat pe un raft
MEDITATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363161_a_364490]