1,182 matches
-
spus, intimitatea nu e un datum, un cadou făcut scriitorului Încă de la Întemeierea lumii, ci un spațiu, o stare, o tensiune pe care acesta trebuie să le cucerească. Intrând pe această filieră, În care intimul se descoperă ca o realitate ireductibilă și ca un punct de răscruce dintre Înăuntru și În afară, e de la sine Înțeles că el nu-și poate justifica nici una din prejudecăți. Secretul, Închiderea, opacitatea se dovedesc forțe inerte, pasive, ușor Înfrânte de un involuntar dar atotprezent instinct
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
creează personaje valabile, jurnalul intim poate emite pretenția de a fi ceva mai mult decât un repertoar, o cronică exterioară a Întâmplărilor și viselor autorului. Dată fiind natura lor concurențială, autoportretul și narațiunea confesivă intră foarte repede Într-un conflict ireductibil. Tipologic vorbind, jurnalul intim este un gen confesiv al cărui traseu poate fi descris ca linear, discontinuu și acut subiectiv. În ciuda presupusei lipse de obiectivitate, autoportretul se dovedește, la lectură (singura modalitate prin care poate fi descifrat) o construcție fundamental
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
dintr-o soluție nevrotică lărgită 45 din panaceul pe care și-l oferă sinele confruntat cu diversele conflicte, de la cele de apărare, la cele iscate de dorință. Confruntarea cu eul idealizat 46 plasează subiectul Într-o linie a ficțiunii 47 ireductibilă la un singur individ. Aspirând la Înălțarea pe un piedestal abstract, autorul de jurnale Își pierde identitatea prin banalul aspirației. Nu Înălțimea pe care-și propune s-o escaladeze Îl va diferenția, ci pietrișul frământat sub picioare. În forma sa
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
negru) a afișelor, titlurilor, zvonurilor, deși funcționarea reală in vitro preferă griurile, vagul. Creșterea epistemologică (descoperirea legilor necesare) se cere dublată de un versant praxiologic: "conceperea de acțiuni inteligente, construirea de cunoștințe active care să ne permită să înțelegem întrucîtva ireductibila complexitate a lumii; nu necesități, ci infinite posibilități" (Jean Louis Le Moigne apud B. Miêge, 1998: 108), menite să amelioreze comunicarea interumană. Comunicarea a fost dintotdeauna un fapt social și politic major, constitutiv al ordinii sociale. Ca obiect al cunoașterii
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
el privește toate teoriile care examinează sistemul limbii în imanența sa și în genere toate cercetările sistematice subordonate "pertinenței semantice și inspirate de modelul lingvistic" (R. Barthes, 1964: 213). 2.2. Noțiunea de structură și demersul structuralist Structura ca "totalitate ireductibilă la suma părților" (Raymond Boudon) înseamnă considerarea obiectului ca sistem, descoperirea și construirea coerenței realului prin ordinea și coerența simulacrului care este structura. A afirma că o realitate este sistem (și Saussure va vorbi tot-deauna de sistem și nu de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ca un limbaj (de fapt, ca o limbă vorbită și nu ca un limbaj) și inconștientul este discursul celuilalt. Ultimul enunț evidențiază alteritatea, într-o multitudine de sensuri: alt sex, altă scenă a visului, și structura subiectului dominat de o ireductibilă sciziune Spaltung pe care psihanalistul o va repera în practica terapeutică. Cunoașterea structurilor (limbajului, psihicului) a dus la o analiză formală riguroasă structura model (ca instrument de cercetare), nu însă și la structura esență ca principiu ontologic (legată de numele
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și matematică, dat fiind că este imposibil de construit o triadă autentică fără a introduce ceva diferit de unitate și pereche (C.P. 1.363 în care se discută exemplul elocvent al cadoului C oferit de A lui B, relație tripartită ireductibilă la combinarea de relații binare). De aici definirea semnului ca "ceva care stă pentru cineva în locul a ceva într-o anumită privință. El se adresează cuiva, ceea ce înseamnă că creează în mintea acelei persoane un semn echivalent sau mai dezvoltat
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de utilizare", E. Benveniste). Odată cu extinderea obiectului lingvisticii enunțării, obiectul cercetării devine raportul între instanțele sociale și activitatea lingvistică. EPISTEMĂ (din grecescul epistamai = abilitate, cunoaștere) Noțiune introdusă de Michel Foucault în Les mots et les choses pentru a desemna axiomele ireductibile ale unei epoci determinate. Epistema privește condițiile de posibilitate ale cunoașterii în ansamblu pentru epoca respectivă și nu pentru o disciplină anume. Obiectul epistemologiei va fi în opinia lui Foucault identificarea și descrierea episte-melor succesive. EXPRESIE (opus lui conținut) Teoria
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ȘI STATO-NAȚIONALISTE Familia centralistă regrupează partidele născute din procesul de edificare națională. Aceste partide diferite par să fie, prin chiar originea lor, cel mai greu de încadrat într-o tipologie europeană: nu transpun ele realitatea națională în ceea ce are ea ireductibil? Cu toate acestea vom încerca, dincolo de diferențele de cultură politică, să desprindem cîteva constante care disting partidele centraliste de cele de dreapta, unde avem tendința să le situăm cu prea multă ușurință. Apoi vom schița profilul particular al principalelor partide
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
din partea conducătorilor partidelor care acționează în cadrul unei țări mici. II. Partidele de centru din Europa Cititorul sceptic sau mai puțin indulgent privind tipologiile ne va reproșa faptul de a fi stabilit o categorie "pe măsură" pentru a introduce fenomenul gaullist, ireductibil în realitatea europeană. Sperăm ca tabloul pe care-l vom prezenta să-i anuleze obiecțiunile. Fiecare din partidele prezentate exprimă etosul național propriu țării sale și toate prezintă caracteristicile principale arătate mai sus. Acest tablou cuprinde RPR-ul francez, Fine
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
-le astfel mereu, se sprijină pe alchimia care îl transformă pe moștenitor în ființă de natură superioară. Burghezul nu datorează, se pare, nimic profesiei sale, funcțiilor sale, proprietăților sale. El se definește doar prin propria sa persoană, fiind, se pare, ireductibil la orice determinism. Pură individualitate străină, care datorează o parte din caracteristicile sale apartenenței la grupul de egali. Iscusința burgheză se regăsește în această jonglerie care permite obiectivității situației să se ascundă după subiectivitatea definiției sale. Sociabilitatea mondenă "Când ne
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
Sociologia percepe un sacru trăit, existent în timp și spațiu. "Nu există deci, în acest sens, religie susceptibilă de analiză științifică, decât în multiplele experiențe religioase ale umanității" (Ibidem, p. 9). Toate aceste manifestări au totuși ceva constant, "un nucleu ireductibil" și care "constituie componenta majoră a omului religios" (Cuciuc, 1996, p. 12). Aceste definiții au drept conținut diverse enunțuri, toate fiind expuse după felul în care anumiți sociologi a perceput religia și din ce perspectivă s-au angajat să o
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
valori fundamentale care pot orienta persoanele și societățile atunci când sunt în joc temele dreptății și solidarității sociale sau, mai în general, ale vieții umane. Ca atare, gândirea socială creștină ar funcționa, de fapt, chiar dacă adeseori în mod latent, ca nucleu ireductibil și la care nu se poate renunța al acelei "religii civile" de care nici măcar societățile postmoderne nu se pot dispensa dacă nu vor să se autodistrugă. 2. Gândirea socială creștină contează drept ghid etic pentru emanciparea și eliberarea omului de
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
axa devenirii sale interioare, ca o înlănțuire de momente și stări discontinui, adesea contradictorii, greu de sintetizat într-o singură "reprezentare". Scurt spus, deși e plasat de la bun început în centrul narațiunii, "eul" nu mai desemnează o unitate compactă și ireductibilă, ci un conglomerat de "trăiri" conștiente și inconștiente ca atare, pentru a da senzația trecerii timpului, eroul proustian se metamorfozează, de la un volum la altul, în "tot atâtea personaje succesive și diferite"23, sugerând ideea că omul nu rămâne niciodată
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a "caracterului" lui Dănilă Prepeleac, spre indignarea poetului, pentru care "unitatea" cu pricina nu-i decât o "născocire a domnilor franțuzi", o banală și inutilă convenție numită "clasicism". Or, dacă pentru un scriitor "clasic" sufletul e "un cristal primar și ireductibil", pentru creatorul "romantic", dimpotrivă, discontinuitatea e "însuși principiul de existență a sufletului omenesc" și, nu mai puțin, principiul vieții înseși, mereu dinamică și imprevizibilă. În pofida opțiunilor lui teoretice, Lovinescu lasă impresia că ar fi însă tributar, în practica literară, tot
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
răspunzătoare de ambiguitatea semnalelor onirice", astfel încât, "în loc să le povestească doar, acest cineva fără nume și corp trăiește visele eroului, mai exact, le visează el însuși". Așadar, Eminescu pare să fi experimentat avant la lettre o "modalitate narativă insolită un onirism ireductibil la logica nuvelistică și fundamentul ei estetic, realismul de tip naturalist-mimetic"208. Postulând mai întâi "prioritatea percepției asupra intelectului" (s-a remarcat că Eminescu fusese influențat de exemplul lui Gautier, care utilizase mai mulți "naratori" pentru a sugera transferul de la
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
București, 2008. Primul estetician care "a creat o prăpastie de netrecut între artele plastice și poezie, invalidând paralela tradițională ut pictura poesis pentru a o înlocui cu modelul muzical" a fost Lessing, și după el "modelul muzical și autonomia artei, ireductibilă la principiul parafrazei", au fost susținute de Burckhardt, Nietzsche, Eliot sau Bergson. 23 "Swann explicat de Proust", în op. cit., p. 215: "[...] întocmai ca un oraș care, în timp ce trenul își urmează cursul întortocheat, ne apare când la dreapta, când la stânga, diferite
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
îngrijită, studiu introductiv, note și bibliografie de Nicolae Liu, Editura Junimea, Iași, 1981, p. 187). Or, modernitatea creației eminesciene (creuzet al unor influențe și tendințe estetice multiple, vechi și noi) rezidă tocmai în multitudinea de "voci" care compun "eul liric", ireductibil la unitate aceeași observație se regăsește și în lucrările de dată ceva mai recentă: Caius Dobrescu, Mihai Eminescu. Imaginarul spațiului privat. Imaginarul spațiului public, Editura Aula, Brașov, 2004 și Ilina Gregori, Știm noi cine a fost Eminescu? Fapte, enigme, ipoteze
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
208 Ilina Gregori, op. cit., p. 89. 209 După cum am văzut, Lovinescu, deși a recunoscut rolul inconștientului în procesul creației, l-a ilustrat în termenii unei ecuații simplificatoare, astfel încât "veghea" și "visul", "realitatea" și "iluzia", în loc să desemneze o unitate, ilustrează dualitatea ireductibilă a sufletului omenesc. 210 Ilina Gregori, op. cit., p. 90. 211 Tzvetan Todorov, Introducere în literatura fantastică, traducere de Virgil Tănase, prefață de Alexandru Sincu, Editura Univers, București, 1973, capitolul "Literatură și fantastic", pp. 182-201. Plecând de la premisa că literatura fantastică
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
logaritmul natural astfel vom avea: 1 unitate naturală = 1 nit (se alege 1din e) 1 unitate zecimală = 1 dit (se alege 1 din 10) Relațiile între cele trei unități sunt: Simbol sau literă - sensul strict informatic se numește elementul fundamental ireductibil, care conține o informație. Alfabet se numește totalitatea simbolurilor (literelor). Cuvânt se numește succesiunea finită de simboluri (în particular cuvântul poate fi constituit și dintr-o singură literă). Limbă se numește totalitatea cuvintelor formate cu un anumit alfabet. Sursă discretă
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
modern, utilizarea jargonului poate fi considerată și o marcă stilistică a omului contemporan, care „se mișcă“ dezinvolt în spațiul multiculturalității. III. Modele rezolvate de subiecte pentru proba orală - 2014 MODELUL 1 (text științific) Generația ’80 e bogată în personalități poetice ireductibile. Ce unește însă această generație, ce dă specificul ei? Pe lângă spiritul de frondă, de refuz al clișeelor de tot felul, descoperim, la cei mai valoroși poeți ai generației ’80, câteva mize majore: (auto)biograficul, atenția la realitatea înconjurătoare, dar și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ecranizări, precum seriile Harry Potter sau Stăpânul inelelor, au avut un ecou imediat, determinând apariția unui interes imens pentru lectura cărților pe care se bazează filmele. În concluzie, relația dintre literatură și cinematografie nu trebuie să fie de com petiție ireductibilă, ci de complementaritate. Situația ideală este, cred eu, aceea în care filmul completează în mod fericit lectura, punând în slujba operei ecranizate toate mijloacele specifice de expresie artistică: imaginea, sunetul, limbajul și mișcarea. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Modul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
credința. "Programul de bază adoptat de Congresul al IX-lea de la Atena (11-13 noiembrie 1992) accentuează suferința spirituală: "Impregnați de valorile iudeo-creștine, noi vedem în fiecare bărbat și în fiecare femeie o persoană, adică o ființă umană unică, de neînlocuit, ireductibilă la altceva, liberă prin natura sa și deschisă transcendenței. Fiecare ființă umană din sînul unei societăți depinde de celelalte. Fiindcă este liberă, responsabilă și solidară, persoana trebuie să participe la făurirea societății. Pentru mulți dintre noi, acest angajament este motivat
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
neomarxistă din a doua jumătate a secolului trecut, pornesc de la presupunerea că lucrarea de tinerețe a lui Wittgenstein ar fi constituit punctul de plecare și de sprijin al empirismului logic.78 Dincolo de unele apropieri la suprafață, există deosebiri profunde și ireductibile de orientare a gândirii între Tractatus și acea „reformă a filozofiei“ care a fost proclamată de Cercul de la Viena și promovată ulterior de empirismul logic. Nici programul reducerii enunțurilor cu sens la enunțuri empiric verificabile, nici distanțarea în spirit pozitivist
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
care sunt legile morale care vor promova cel mai probabil fericirea omenească, amintindu-ne întotdeauna că oricare ar fi acestea nu este posibil ca ele să fie respectate în mod universal.“45 Și aceasta nu fiindcă deosebirile culturale ar fi ireductibile, ci deoarece nu toți oamenii ascultă glasul rațiunii. În numele universalismului rațiunii, Russell nu ar fi acceptat calificarea culturii raționaliste moderne și a civilizației tehnico științifice a Occidentului drept o cultură printre altele. Pentru el, ca și pentru gânditorii epocii luminilor
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]