1,594 matches
-
În comun. Ele nu vor putea comunica liber, degajat, sincer. Atmosfera care se stabilește Între ele va avea un caracter tensionat, Încărcat din punct de vedere emoțional-afectiv negativ, de respingere reciprocă, care, de fiecare dată, va constitui un motiv de iritare, de conflict, de repulsie. Vor resimți această ambianță atmosferică ca fiindu-le străină, reprezentând o sursă de disconfort reciproc. Dezacordul dintre persoane poate să se producă imediat, o dată cu primul moment al Întâlnirii, sau poate să se dezvolte În timp, amplificându
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
mecanice și degenerative, secundare unor factori etiologici diverși: bătrânețe, malformații vertebrale, tulburări de stativă vertebrală, sechele ale unei distrofii vertebrale de creștere sau cicatricea unei stări inflamatorii vertebrale. Artroza cervicală apare odată cu înaintarea în vârstă; în regiunea cervicală, osteofitele produc iritarea rădăcinilor nervoase sau a plexului simpatic, însoțite de algii ale rahisului cervical. Spondiloza se manifestă prin unele afecțiuni cum sunt: mialgii, cervicalgii, cervicobrahialgii, acroparestezii. Tratamentul, pe lângă cel medicamentos, apelează la: termoterapie, electroterapie, radioterapie, asociate cu kinetoterapie sub formă de masaj
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
tensiune relativ omogenă, nivel de activare moderată, cu evitarea excesului sau deficitului de mobilizare energetică. Dezechilibrul emoțional se poate manifesta atât sub raport negativ, prin stări de indispoziție, depresie, tristețe, supărare, stare de abandon, cât și sub raport pozitiv, prin: iritare, mânie, indignare, revoltă, agresiune. Echilibrul emoțional este prielnic în situațiile mai dificile, întrucât nu perturbă facultățile intelectuale, permițând desfășurarea acțiunilor cu un consum corespunzător de energie. Dezechilibrul emoțional limitează și perturbă întreaga activitate, fapt ce impune asigurarea unor condiții optime
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și modificări de reflexe etc.; stadiul III - sindrom de întrerupere sau de paralizie radiculară. Hernia de disc este însoțită de durere, dată de congestia radiculară în dura mater, cu stază în venele mari epidurale, tulburări circulatorii ale rădăcinii, precum și de iritarea rădăcinii senzitive. Hernia de disc cervicală, când este recentă, nu se poate constata radiologic. Simptomatologia herniei de disc cervicală, radiculară sau medulară este în funcție de nivelul segmentului vertebral la care s-a produs, manifestată prin dureri de tip nevralgic sau mialgic
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
în regiunea lombară, iradiind de-a lungul membrului inferior pe fața posterioară a coapsei și gambei, extinzându-se uneori în direcția halucelui (degetul mare) sau a degetului 5 (degetul mic). În cazul discopatiei și herniei de disc, lombosciatica este consecința iritării mecanice a rădăcinilor nervului sciatic de către inelul fibros degradat sau de fragmentele migrate ale nucleului pulposcare îngustează zonele de trecere ale filetelor nervoase la nivelul găurilor de conjugare. Lombosciatica poate fi generată și în afara leziunilor discale, de către boli neurologice infecțioase
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
a trunchiului în diferite sensuri trezește dureri violente. Bolnavul devine imobil, se deplasează cu multă dificultate, nu poate rămâne multă vreme în picioare, iar ridicarea sau așezarea în pat sunt deosebit de dureroase. Imobilitatea se datorează atât contracturii mușchilor lombari, consecința iritării nervilor lombari de către nucleul deplasat, fie insinuării acestuia ca o pană în porțiunea posterioară a spațiului intervertebral, punând în tensiune ligamentul vertebral posterior. În stadiile următoare, spațiile intervertebrale se îngustează, diminuând în același timp orificiul de emergență a rădăcinilor nervului
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
converseze cu șoferii. Se cheamă unii pe alții, se ridică fustele - și așa minuscule - și câteodată se vede câte-un sân sau vreun gest obscen. Fetele negociază și râd, suficient de amețite la ora cinci dimineața ca să nu mai simtă iritarea dintre picioare și reziduurile de la bărbați, de care nu se mai pot descotorosi, oricât de tare s-ar parfuma. Nu e ușor să rămâi curat pe străzi și la ora asta fiecare dintre aceste tinere deja miroase În locurile care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
și o măsoară lung din ochi. Doar n-am ajuns să mă tem de niște bieți smintiți care se folosesc de apă, aer, făclii, ligheane și mai știu eu ce alte parascovenii pentru prorociri, chipurile, răspunde după un timp cu iritare în glas. Ironizează: — Ar fi mai folositor, pentru sănătatea lor fizică și mintală, dacă și-ar îndrepta atenția spre bordeluri și prostituate. Ofensată, Livia bate din picior. — Nu la neroziile pe care le fac trebuie să iei aminte, ci la
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
fie cetățean, atunci sigur că Scribonius Libo o va face și el! Când îndrăznește în sfârșit să-și înalțe ochii din pământ, tresare descumpănit. Principele îl studiază, mohorât la chip. Dar ceva din mimica lui îl face să bănuiască că iritarea sa e îndreptată în acest moment mai degrabă împotriva lui Libo decât a lui per sonal. Nu înțelege de ce, dar prinde curaj: — Vine la el Claudia Appia, fata Pisidianului... Augustus îl gratifică instantaneu cu un zâmbet mulțumit. Deci asta este
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
tiran. Își dă seama după zgomotele din jur că Augustus a plecat. Cu siguranță a observat vânzoleala Asiniei, altminteri ar fi venit să vorbească cu ea. S-a grăbit să se ducă pentru a nu fi nevoit să-și arate iritarea în public. Foarte bine dacă s-a enervat, că doar el a adus-o aici. Revine la grijile cotidiene. Trebuie acum să se ocupe de novice, să o liniștească mai întâi și apoi s-o conducă prin templu, să-i
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
insolubile în apă, care împreună cu deșeurile rezultate din metabolizarea cărnii (urații), provoacă bolile: varice, arteroscleroza, litiaza biliară și litiaza urinară, reumatism, gută, etc. Același autor mai scrie că, substanțele insolubile în apă circulă prin organismul uman nutrit incorect, determinând o iritare locală, prin frecare a terminațiilor nervoase ale organelor genitale, creând o stare de semiexcitare permanentă, care este luat , în mod eronat, drept mărire a potenței sexuale. Autorul consideră că cei doi factori: alimentația incorectă și sexualitatea sunt la baza actualelor
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
porții, așteptând să vedem dacă nu cumva ne observă, dar dumnealui trebăluia de zor în grădina din fața casei. - Să trăiți dom' director! Ridicând privirea cu o mișcare bruscă a capului care părea să însemne nu atât surprindere, cât mai degrabă iritare, văzându-ne în fața porții, i se lumină fața. Lăsă deoparte grămăjoara de buruieni din mână și se îndreptă spre noi. - Ce mai faceți domnule director? Păreați cam supărat adineauri când am strigat. - Ei, supărat! Nu-s supărat deloc, da nu
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
de a se opune oricărei voințe străine ce o obligă la ceva. Dar, mai ales, concluzia la care ar ajunge orice judecată normală este: și-a dat seama ce dezastre produc în noi mărturisirile și, după ce într-un moment de iritare scăpase o aluzie, acum încearcă să o nege. Și neagă stângaci, contrazicîndu-se, ca atunci când susții o minciună. Asistasem la fizioinomia ei când spusese vorba chinuitoare, știam că totul era mai mult decât o simplă întîmplare. Sunt secrete pe care nu
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
goană pământul - și aveau să mai alerge așa o bucată: încă nu-și dăduseră seama că fuseseră trași pe sfoară. Nu încă. 13 Când soldații trimiși de Gualfard în urmărirea tânărului Waltan se întoarseră, mărturisind încurcați că îi pierduseră urma, iritarea lui Balamber se transformă în furie nestăvilită. îl luă imediat la rost pe burgund: Unde i-ai găsit pe tâmpiții ăștia? Au stricat totul. Livid la față, Gualfard își luă ochii de la el și începu să-i bruftuluiască pe cercetași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
toate cele lăturalnice o să înceapă să vină capii de prin sate, îndreptându-se către marea adunare. N-ar fi bine ca voi, hunilor, să mai întârziați pe aici. Netulburat și fără să bage în seamă privirea uimită și plină de iritare a lui Khaba, Balamber scutură din cap: — Eu duc întotdeauna la bun sfârșit ceea ce încep. în momentul acela, războinicul ce rămăsese în luminiș coborî, la rândul lui, pe prundiș și se alătură conducătorului său. Nu sunt urme de cai pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
cap: — Eu duc întotdeauna la bun sfârșit ceea ce încep. în momentul acela, războinicul ce rămăsese în luminiș coborî, la rândul lui, pe prundiș și se alătură conducătorului său. Nu sunt urme de cai pe drum, în spate. Un fulger de iritare sclipi în ochii lui Gualfard și imediat îl fixă pe Balamber. — Ăștia doi sunt ori foarte abili, ori foarte norocoși, spuse printre dinți. Din nou, hunul ridică din umeri. Arătând iarăși spre mâna bandajată, observă: — Nu-mi spune mie. Urmărirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
să se ridice ca să-i vină în întâmpinare, însă o reținu brațul înțelept al mamei sale, preocupate de respectarea conveniențelor. între timp, Frediana își luase deja privirea de la el, ațintind-o din nou în gol. Gundovek, cu toată nerăbdarea și iritarea pe care i-o produseseră recenta dezvăluire, i-l prezentă pe episcop, al cărui nume era Antelmo. Flavius Etius îi vorbise despre acel om, descriindu-l ca pe un conducător autoritar al comunității autohtone, fidel Bisericii Romei. Fu oarecum surprins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
anul viitor? Trecuseră de încă un post de gardă și acum urcau o scară de cărămidă ce conducea la apartamentele lui Gundovek. Sebastianus, care încă o avea în minte pe Frediana, ridică ochii în tavan, dar căută să-și învingă iritarea. Cred că Gundovek va avea grijă de tine în cel mai bun mod, ba chiar sunt sigur de asta. îmbărbătat, Audbert, se opri la jumătatea scării, dar întrebă iarăși: — Când pot să plec, deci? Nu e timp de pierdut, mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
vechea construcție care domina valea de pe un vârf de stâncă. Balamber știa că prietenul său era, cu siguranță, stânjenit fiindcă în sat se făcuse purtătorul de cuvânt al văicărelilor războinicilor, și încerca, de fapt, să-i cerceteze starea de spirit, iritarea. Poate chiar se căise. Ridică, la rândul său, privirea către sihăstrie. Cu o zi înainte ajunseseră la picioarele acelei stânci uriașe pe la apus, după ce străbătuseră un traseu presărat cu urmele mulțimii de refugiați, dar pe care aflaseră și semne evidente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
fi vrut să se facă abuzuri împotriva fugarilor. Scutierul părăsi tabăra în dimineața următoare, împreună cu treizeci de războinici, și Balamber îl văzu întorcându-se a doua zi după-amiază, târându-l în lanțuri pe abate. Totuși, constată, cu mare surprindere și iritare, că micul cortegiu era urmat la distanță de Inisius. Când îi ceru explicații lui Mandzuk, acesta ridică din umeri și, desfăcând brațele, îi spuse că în momentul când Canzianus ieșea pe poarta sihăstriei pentru a se preda, nebunul acela năvălise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
înțeles? Și adu-ți aminte că... Cu privirea fixată asupra lui Maliban, Sebastianus întinse mâna, întrerupându-și prietenul. — Termină, Metronius! îi porunci. Cunoștea suficient de bine cât erau de orgolioși și de impulsivi alanii, încât să fie serios îngrijorat de iritarea acelui războinic viteaz. Galoromanul vru să protesteze: — Dar el... Ajunge! Tonul lui Sebastianus devenise acum cât se poate de dur. Misiunea noastră e prea importantă ca să ne permitem să ne certăm între noi, și cu atât mai puțin pentru niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
tot ce se întâmpla în jur. își reproșa că pierde timp prețios cu căutarea ei, că asta o lua de la sarcini mult mai importante în situația aceea de urgență și, cu toate acestea, nu putea să renunțe, fiindcă, laolaltă cu iritarea, simțea strecurându-i-se în suflet un sentiment de vină, însoțit și de o presimțire rea. în fața ei, luminate în trecere de felinar, coroanele copacilor și frunzișul des al tufișurilor ieșeau ca niște mici străfulgerări din întuneric pentru a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
se spuse să aștepte și, după un timp care lor li se păru infinit de lung, o altă voce de la înălțime - în mod evident, comandantul gărzii ori vreun ofițer - îl întrebă din nou cine e. După ce, fără să-și ascundă iritarea, îl lămuri și pe acela, Sebastianus ceru nerăbdător să li se arunce o frânghie ca să poată urca. La scurt timp, din bastion fu lăsat în jos un mic lift, un soi de cușcă de lemn, deschisă pe o latură, pentru ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
bastionul de miazănoapte, însă Dubritius, fără prea multă grijă, îl trase de braț. — Așteaptă, Prefectule, n-aș zice că pericolul vine într-adevăr de acolo. Sebastianus își eliberă brațul. — Ce vrei să spui? Trebuie să ajungem la Sangiban, răspunse cu iritare. — Vreau să spun că incendiul ar putea fi un truc. O... manevră de diversiune, în fine. — Asta și e, sigur. Ori, cel puțin, e foarte probabil. Doar dacă nu s-a aprins de la un fulger. A plouat, nu? Dubritius scutură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
că le-ar fi teamă de huni. Fără să ridice ochii de pe hartă, Etius făcu cu mâna un gest de nerăbdare. — Aaah, tăietori de gâturi și dezertori: uite cine sunt ei! Oameni care fug! Metronius roși ușor, dar își înăbuși iritarea ce i-o stârneau cuvintele acelea disprețuitoare, care, de fapt - firește, fără intenția lui Etius -, îl jigneau mai întâi pe el. — Cu îngăduința ta, Eminentissime, cred că nu curajul le lipsește acelor oameni, ci mai degrabă organizarea și armamentul. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]