1,431 matches
-
se stăpânește. Încearcă să bagatelizeze: — Bine, bine, dar e vorba doar de câțiva oameni. Ți-i număr pe degetele de la o mână. Libertul imperial continuă imperturbabil: — Celelalte poziții senatoriale ... — Gata, gata, se impacientează Augustus. — Prefectul Egiptului ... Am zis, gata! zbiară iritat împăratul. Se întoarce agitat și apucă de pe lădița din spatele său un castronaș de lut. Îl așază în poală și, ostentativ, se pune să ronțăie zgomotos firișoarele de țelină date pe răzătoare. După cât de repede mestecă, Ianuarius înțelege că l-a
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
oprește din ronțăit. Îi face semn din bărbie să con tinue. Ianuarius reia: De când au trecut în seama pretorilor, tot din tezaurul pu blic sunt luate fondurile alocate în acest scop... — Și ce-ai vrea? îl întrerupe posac împăratul. Gesticulează iritat. — Nu-i normal să ofer jocuri pentru fiul meu adoptiv, Tibe rius Nero? După ton, Iulius Ianuarius își dă seama că a reușit să-l ener veze. Vocea cezarului se înalță mânioasă. — Mai ales că e vorba să aducem mulțumire
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ton. — Tu ai fost cel care ai decis ca tezaurul public să nu mai fie administrat de chestorii urbani, ci dat pe mâna foștilor pretori sau a pretorilor în exercițiu. — Și crezi că am făcut rău? se înfoaie principele. Bombăne iritat: — Am evitat în felul acesta o birocrație inutilă și am stabi lizat veniturile. Nu-i spune și celălalt motiv. Chestorii sunt niște tinerei la prima lor magistratură, care n-au habar de nimic, pe când pretorii au mai multă experiență. Secretarul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
să șteargă cu poala suflecată a tunicii firișorul rubiniu ce se scurge printre hârtiile rămase. — Coponius ăsta e înrudit de departe cu Seius Strabo, mormăie printre dinți. — Știu, răspunde acru Augustus. De aceea l-am numit prefect în Iudeea. Tușește iritat. — O decizie prostească din partea mea și o recomandare și mai prostească din partea lui Strabo. În ochii lui sclipește iarăși o luminiță șireată. — S-o fi dat mare Plautius Silvanus și v-o fi amenințat cu Strabo, dar degeaba face pe
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
plece chiar în seara asta... Îl îneacă tusa. Morfăie hârșâit: — ... cu o scrisoare urgentă pentru Sulpicius Quirinius... N-am greșit! jubilează Parthenicus în timp ce se îndepărtează în grabă. Guvernatorul Syriei este într-adevăr prieten cu principele. Fugi mai iute! îl zorește iritat Augustus de la spate. Tre buie să ajung în dimineața asta și la Regia să consacru o vestală! CAPITOLUL IV — Repetă după mine... Glasul fetiței se împletește temător cu cel al Marelui Pontif: — Mă leg să-mi păstrez cu cinste și
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cu mâna pe obraz: — Vei învăța la orele de istorie cine a fost Aeneas. Pe neașteptate, Claudia rostește sentențios: — Va veni un timp când un singur stăpân va împlini jertfele și va apăra Pământul. Unde dai și unde crapă, pufnește iritată Occia. Câteva tinere chicotesc. Nu e prima oară când bătrâna bate câmpii și spune parascovenii. Mai cu măsură, Claudia! o îndeamnă Occia încet. Nu e nevoie ca tot ce-avem în suflet să ajungă și pe limbă. Nimeni nu știe
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
puternică de violete. Criptoporticul acumulează în timpul zilei căldura soarelui și o păstrează înăuntru chiar și noaptea. În același timp, ține piept vântului dinspre sud și-l abate din cale pe cel dinspre nord. Este ideal pentru flori. Aude un glas iritat: — Ai întârziat, mamă! — Cred că mai potrivit ar fi un „bună dimineața“, îi repro șează ea cu blândețe. Herius răspunde plin de arțag: — Da’ ai zis... — Taci! se enervează Vipsania. Suspină apoi, abătută: — Zău, nu știu ce te învață preceptorii ăia ai
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
să citească. Pe Antonia o deranjează râsetele discrete ale celor din spate, care par să fi tras cu urechea sau să fi ascultat involuntar discuția. Pentru ea, râsul nu e niciodată prea departe de bătaia de joc. Așa că ridică tonul iritată: — Fiica mea i-a făcut tatălui ei nenumărate statui și portrete. L-a reprezentat în culori, în ceară, în bronz, în argint, în aur, în fildeș și în marmură. — Să sperăm atunci că ne va provoca plânsul, conchide cu ironie
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
tinerel de vreo treizeci de ani s-a apropiat de ei și pare să fi ascultat fără să fie băgat în seamă. Dar din spatele lui îi salută cu respect Marcus Vinicius. — Ce vrei să spui cu asta? îl întreabă istoricul, iritat, pe nou-venit. Tonul e răstit, la limita impoliteții. Fără să se formalizeze, acesta răspunde calm: Nimic altceva decât că predecesorii noștri erau obișnuiți să răsplătească meritele, acolo unde le găseau. Labienus se ridică în picioare și bate din palme: — Bravo
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
greu să faci o declarație în fața unui ma gistrat? E prea pornit ca să-l mai lase pe Scribonius Libo să protesteze. Adversarii o să scormone și n rahat pentru a găsi ceva cu care să-l înfunde. Continuă pe același ton iritat: — Nici nu era nevoie să ajungi la tribunal. Puteai lua un pretor în timpul liber, să-l pui să semneze eliberarea. Îl căutai la baie, la teatru... Își trage sufletul. Scribonius Libo profită ca să strecoare un: — Dar... Asinius Gallus izbește cu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
mecanismele care funcțio nează prin asamblare... — Cum adică asamblare...? înalță uimit tânărul ochii spre el. — Sunt ridicate și duse pe nesimțite în amfiteatru, fără să se vadă. — La ce folosesc? — Pentru cuștile cu animale și alte metamorfoze... — Metamorfoze? — Decoruri! pufnește iritat Rufus. Coboară tonul: — Și nu numai... Germanul își răsfrânge buza de jos în afară, cu o mină încurca tă. Nu pare să priceapă. Rufus îl iscodește atunci: — Da’ cum se face că nu pari să fi asistat până acum la
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
lângă umăr. Pusio se grăbește să explice: — Bunicii mei s-au stabilit printre ubi. Nu știu cu ce se mănâncă felul ăsta, glumește instructorul. Ofuscat, tovarășul său îi aruncă o privire încărcată de reproș. — Ara Ubiorum! exclamă pe un ton iritat. Rufus își îmbină sprâncenele într-o expresie comică. — Dacă e cumva vorba de vreo femeie, să știi că nu m-am culcat cu ea. — N-ai auzit de Marele Altar al ubilor? se indignează și mai mult tânărul. Evreul clatină
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
așteaptă să fie primiți, îi șoptește acesta. — Sunt mulți? întreabă îngrozit bărbatul. Aș fi vrut să fac mai întâi libația de dimineață. — Au umplut până la refuz tot spațiul dintre stradă și casă. — De ce nu mi-ai spus mai devreme? exclamă iritat stăpânul. Își dă seama că n-are de ce să-și verse nervii pe băiat și sus pină nefericit. Zei atotputernici, ce am eu în comun cu oamenii ăștia care se pretind clienții mei? se întreabă. Nici unul dintre ei nu se
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de tot? Ca și Marlena, Bennie vedea În Dwight un adversar. Îl scotea din sărite când Dwight Îi critica pe alții În public. Insinuase ca Bennie să insiste pe lângă trib să Îi ajute pe americani să scape. Regret, spusese Bennie iritat, Însă chiar nu găsesc că este cazul. Mai bine așteptăm până se Însănătoșește toată lumea. De asemenea, Dwight criticase și deciziile lui Bennie și nepriceperea cu care acesta stabilea priorități. Bennie se săturase. Cine naiba se credea Dwight să Îi spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
gură, în poziția fătului ce urmează să renască. Și o mai știu elefanții, singurele ființe care au memoria tuturor vieților lor anterioare... Tu de unde știi toate astea? De la un înțelept sau de la un elefant? De la un elefant înțelept, răspunse Filip, iritat. Cred că într-una din viețile mele anterioare am fost elefant. Zău? Așa pitic cum ești? îl luă Carol peste picior. Mă rog!... Și cum se face că mai ții minte experiențele tale de elefant? Spuneai că n-ai memorie
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
de biochimie din care nu aveam cum să înțeleg mare lucru, am renunțat și m-am cufundat în lectura cărții mele. Au mai urmat vreo câteva prezentări și la un moment dat mi-a distras atenția un ton diferit, ușor iritat, al unei doamne adresându-se șefei de secție care conducea ședința: - Mă scuzați vă rog, doamnă doctor, dar vreau să intervin cu o problemă care deși nu e la subiect, cred că prezintă importanță. Eu am tot respectul pentru capacitatea
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
am aflat că tocmai îl bătea la mașină. M-am uitat pe hârtie și am constatat cu surprindere că era mult diferit de ceea ce concepusem eu. La nedumerirea mea, asistenta sa scuzat că așa a primit instrucțiuni din partea șefei. Destul de iritat, am solicitat explicații „doamnei”, care m-a informat: - Am văzut chestionarul, este bun dar era nevoie de unele mici modificări pe care le-am hotărât împreună cu doctorul Moreanu. După ce îl bate la mașină îl dăm la multiplicat și ... la treabă
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
asistenta, invitând-o să se așeze pe scaun, crezând că dacă fusta i se va ridica suficient de mult, dezgolindu-i aproape în întregime pulpele apetisante, Pandele va ieși din starea de indiferență. La vederea încântătoarei imagini, Pandele deveni vizibil iritat și în loc să manifeste interes față de frumoasa blondă, abia stăpâninduse să nu explodeze, îi spuse aproape răstit: - Domnule doctor, eu aici nu mai stau, așa că dați ordin să mi se aducă hainele să plec imediat! - Stai domnule Pandele, cum să pleci
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
indispus de festele pe care i le juca soarta, căci pentru reușita misiunii sale își pusese în joc propriul viitor. Și pe urmă, era vorba și de Audbert: cine știe dacă Odolgan și Khaba reușiseră să-i dea de urmă... Iritat, se ridică dintr-odată și hotărî să se gândească mai înainte de toate la problemele lui. Coborî până la torent cu pas iute și își răcori fața; apoi, fără să-și scoată bandajul, cufundă din nou mâna în apă și o ținu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
cu adevărat necesar, fiindcă magistratul știa foarte bine că cei doi se cunoșteau deja: — Aulus Sebastianus, ambasadorul Excelentissimului Augustus Imperatore Valentinian. — Te salut pe tine, Sebastianus, și pe împăratul tău! în ciuda efortului de a fi cordial, Gundovek părea tensionat și iritat și cu greu reușea să zâmbească. în câteva secunde doar, romanul avu prilejul să constate că, în pofida anilor ce trecuseră de când îl văzuse ultima oară, nu se schimbase prea mult: barba lungă, cârlionțată, și părul, ce amintea de un blond
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
înseamnă porecla asta? — Da: se pare că nici măcar trăsnetul nu te-a vrut. E limpede că Dumnezeu nu te vrea, din pricina crimelor tale. Un moment, Balamber se încruntă, iar câțiva dintre războinicii săi, cei care înțelegeau galoromana, ciuliră urechile, vizibil iritați. O tânără femeie hiung-nu, cu părul despletit și complet goală, șușoti ceva la urechea războinicului ce-o ținea în brațe, dar acela, încruntându-se o împinse cu brutalitate și o reduse la tăcere cu un gest scurt și furios al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
aflat nimic de el. Balamber nu insistă și făcu gărzii semn să însoțească afară prizonierul. Când ușa se închise la loc, se răsuci și întâlni privirea severă a lui Mandzuk, care nu se mișcase de la locul său. — Ce? îl apostrofă iritat. Ce e? Ce ai de văzut? Mai bine spune-le servitorilor să-mi aducă armele mâine în zori și vezi de santinele să fie bine postate, iar capii de jagun-urilor să se îngrijească de pregătiri. — Așadar, ai de gând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
moale. în momentul acela, Sebastianus îl întrerupse cu nerăbdare: — Exact, chiar așa: adunarea. îmi închipui că sunteți aici ca să fiți călăuzele noastre. Răspunse cel cu mantaua: — într-adevăr, așa e. — Atunci, ce mai așteptăm? Luat prin surprindere de tonul său iritat, bagaudul se îndreptă în șa, încuviință și-și întoarse brusc calul: — Urmați-mă! spuse dând pinteni animalului. Urmând cele două călăuze, Sebastianus și tovarășii săi se îndreptară pe una dintre ulițele ce se întâlneau la răscruce și continuară așa pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
nici mai mult, nici mai puțin. Flavia râse cu amărăciune: — Te folosești de el, zici. Bărbații sunt urâți de la natură, iar, în ceea ce mă privește, am hotărât demult că primul care o să mă aibă o să fie și ultimul! Hippolita mârâi iritată: — E limpede că avem instincte diferite. De câte ori nu am vorbit, Flavia? Știi că posesivitatea ta mă sufocă. Prietena sa, care fierbea în sufletul ei, ar fi avut multe de zis, dar se abținu să-și deschidă larg vasul cu acuze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
întrevedere urgentă cu episcopul. Dincolo de atriense, apăruseră, între timp, de pe un coridor, o femeie bătrână și câțiva milițieni: unii dintre ei erau tineri, aproape imberbi, alții mult mai înaintați în vârstă. Manifestau o neîncredere fățișă - de fapt, păreau mai degrabă iritați decât curioși de noii veniți, la fel ca și atriense, care, sub privirea nerăbdătoare a lui Sebastianus, pornise un dialog de neînțeles cu Rutilius, în dialectul celtic cel mai neaoș. Apropiindu-se câțiva pași, femeia protestă deschis, susținând că episcopul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]