1,240 matches
-
groase. - Cum e, băieți? i-a întrebat din ușă. Abia se țineau pe picioare de teșmeniti ce erau. Gheorghe, slugos, lipi călcâiele betegite și răspunse pentru amîndoi: - Bine, cum să fie? Să trăiți! Șeful mesteca pielitele negre și dulci. - Să iscăliți câte o declarație, și cu mine ați terminat... - Ce declarație? se miră Paraschiv. Presarul râse încet. - Că nu știți nimic de caii furați și că v-am cercetat... omenește. De dovedit, nu v-am dovedit... Le-a pus în față
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
se miră Paraschiv. Presarul râse încet. - Că nu știți nimic de caii furați și că v-am cercetat... omenește. De dovedit, nu v-am dovedit... Le-a pus în față două foi. Treanță se bucura: - Gata, ne dă drumul, scriem... Iscăliră. - Liberi, dom' șef? întrebă codoșul după ce terminară. Comisarul cercetă hârtia și mormăi ceva. - Mai întîi dați o mătură pe-aici, spălați și voi geamurile, drept mulțumire că v-am găzduit... - Să trăiți! ziseră amândoi, și cu sufletul ușurat se apucară
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
gât și un jandarm, cu pușcă la spinare. Cel dintâi ținea la subsuoară o geantă plină de hârtii. O luaseră din capul mahalalei, de la zidari. Citiră catastifele lor, chemară oamenii la porți, le dădură câte o hârtie, îi puseră să iscălească, dacă știau. 330 - Ai de dat atâta... zicea roșcovanul. Dacă nu aduci banii într-o săptămână, venim de-ți cărăm lucrurile din casă! De unde să aibă? Că nu mai câștigau nimic. Ziceau: - Poate o să ne luați pielea! Că aia a
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și, cînd se face mare, umblă „Întru desfrînare”. Revolta Împotriva tatălui e iminentă: „M-a defăimat și În față Și În dos, cum i-a venit, Vrăjmaș mi-a fost pe viață, Binele nu mi-a voit. ......................................... Precum nici că iscălește Cu prenumele meu: Pann, Ci p-al mumi-sii iubește, Ș-Își zice: Agurizean”... Pann, fără a cunoaște teribilul complex care stă În spatele acestei urîte defăimări, desființează „pravilnic” pe fiul neascultător, nelăsîndu-i nici o moștenire. Și, pentru că fiul Îl Înjură grozav și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
jos, abia știutoare de carte. Scrisul se adaptează acestei necesități. Este, negreșit, și un principiu teoretic, dar este și nevoia de a veni În Întîmpinarea unor iubitori de cîntări care nu prea știu multă carte. „Totdeauna gata spre servire”, cum iscălește ceremonios (o ceremonie a umilinței) Într-un rînd, Pann pune poezia În categoria lucrurilor utile și Încearcă să Împace profitul material cu estetica, firescul cu retorica, cuviința cu subtilitatea gîndului. Estetică elementară, dar solidă. Pann scrie mult și ușor despre
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
e șarmant, ce mai vorbă! Și povesti cum într-o zi venise la ea arhitectul cu buzunarele pline de cireșe amare din speța acelora cărnoase, sangvinolente și tot așa de dulci precât de amărui. "Madam Farfara, zisese el (doamna Valsamaky iscălea Angela Valsamaky, născută Farfara), am să-ți spun un secret: am mâncat din bunica dumitale!" "Ce oroare! exclamase madam Valsamaky. Ce-ți veni?" " Totuși, e perfect adevărat!" și Ioanide reaminti doamnei Valsamaky-Farfara că la moșia Tămburești, unde era înmormîntată bunica
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Întocmise o listă de profesori, completată cu observații amănunțite asupra vârstei, sănătății, familiei, operelor, antecedentelor. Purta totdeauna cu sine, într-o geantă voluminoasă, o listă de lucrări, în care figurau cele mai neînsemnate articole de jurnal și recenzii asupra lor, iscălite cu inițială, scrise tot de el. În fiecare an Gonzalv compunea cel puțin două articole, pe care le comunica în extras corpului profesoral de la toate facultățile existente, alegîndu-și subiectele astfel încît să poată cere calificarea și pentru altă catedră vacantă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lui Saferian, brusc cordial și mai ales profesional. . - În fond, continuă el, asta e opera dumitale, eu pentruprima oară lucrez astfel de chestii în beton. Ți-am împrumutat principiile și am căutat un contur de monument festiv, adaptabil materialului. Putem iscăli împreună. . - A ieșit un lucru interesant! zise Pomponescu intimidat șitotodată cu emfaza lui caracteristică, de astă dată spre a-și ascunde surpriza. . - Ce-a ieșit nu știu, mă tem că totul rămâne așa cum este.Biserica asta severă este pentru mine
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
toate localitățile ce au un fort sau baterii se vor slobozi salve de câte douăzecișiuna bătăi de tunuri de cinci ori pe zi trei zile dupăolaltă, iar sara edificiile publice și celelalte vor fi iluminate. În 19/31 august 1876. Iscălit: Mehmed-Rușdi". Dacă sultanul și vizirul ar veni în țară împreună c-o trupă de voltijori, ca să ne facă plăcerea să se deie preste cap înaintea noastră și a numerosului neam a lui Israil, {EminescuOpIX 197} atunci și-ar vedea visul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
numitele persecuțiuni ale evreilor pe care o reproducem în parte[a] ei materială, eliminând însă toate apreciațiile câte privesc gruparea politică în țară. [14 ianuarie 1877] ["PROTOCOLUL FINAL AL CONFERENȚEI... "] Protocolul final al conferenței s-au încheiat și s-au iscălit, membrii ei au plecat fiecare încotro îl chema casa, Întâi Salisbury, după el Ignatief ș. a. m. d. Întrebarea este cum trebuie privit acest fiasco al conferinței, această solidaritate aparentă care avea totdeauna drept corelat o nesolidaritate în esență? O parte
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Politische Correspondenz" o esplică prin teama guvernului că Scupcina putea să comită estravaganțe, de vreme ce intre aleși erau și câțiva socialiști. Dacă vom crede unei telegrame din Constantinopole, atunci actul închierii păcii s-a urmat astfel. În 17 l. c. s-a iscălit de ambe părțile un proces verbal conțiind trei puncte 1) status quo 2) amnistia 3) deșertarea teritoriului sârbesc în timp de douăsprezece zile. Apoi Serbia avea să deie Porții o notă relativă la garanțiile cerute și cuprinzând următoarele 4 puncte
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
intre în institut și nimeni nu-i oprește să iasă. Să recugete însă că, dacă părăsesc școala, o părăsesc fără consimțamîntul direcției și că vor {EminescuOpIX 334} avea să sufere urmările". Totuși acești cincisprezece au dat un fel de suplică, iscălită de toți, prin care declară că părăsesc școala. Consiliul de disciplină a încheiat la moment un proces verbal, prin care s-a relatat și aceste neorânduieli ministeriului. În urma acestora ministeriul a dat direcției putere discreționară de-a esclude pe câți
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o nouă întîlnire a celor trei împărați. O telegramă pe care "Gazeta de Colonie" o primește din Paris pune în gura generalului următoarele cuvinte: "Plec la Viena cu convingerea că tratările nu vor ajunge la nici un rezultat; Austria nu va iscăli protocolul. Noi n-am avut niciodată intenția de-a dezarma, ci numai de-a retrage de la graniță trupele noastre și a aștepta întîmplările din Turcia; nu putem dezarma după ce-am trezit entuziasmul nației, cu-n cuvînt: cred în război
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care nu prevesteau vrun mare succes protocolului iscălit la Londra vor avea cuvânt pîn-în sfârșit. Istoria lumii ce-i dreptul nici nu se face pe hârtie, ci prin modificare de voințe și de intenții intime, și Anglia va putea să iscălească încă zece protocoale fără ca aceasta să schimbe atitudinea ei pe câtă vreme voința ei nu va fi schimbată prin motive puternice de interes. Dar fiindcă nu e nimic nou sub soare și fiindcă portiuncula sapientiae cu care se fericesc popoarele rămâne cam
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lucru. Regele Masinissa se află în Peninsula Balcanică în mai multe exemplare. Turcia simte că-i este păstrată soarta Cartaginei și că ultima "condiție de pace" va fi ca turcii să părăsească Europa. De aceea nici nu sunt dispuși să iscălească sentința lor sub forma unui protocol care hotărăște că ei vor trebui să realizeze în mod "sincer" reformele. Căci cine judecă dacă e sinceră sau nu realizarea? Cabinetul din St. Petersburg, Roma. Cartaginezii erau foarte sinceri în îndeplinirea condițiilor tractatului
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
greaua eventualitate a războiului. Prețul unui esemplar e de 15 bani și se află de vânzare la Tipografia Națională și la toate librăriile din Iași. [29 aprilie 1877] ["AMBASADELE TURCEȘTI... Ambasadele turcești din străinătate au primit notificarea că sultanul a iscălit o irade prin care principele vasal din România se detronează. Cu această ocazie ne-am adus aminte de istoria, scrisă de un pater din societatea iezuiților, în care împăratul Napoleon I era numit Bonaparte, generalul armiilor M. Sale Ludovic al
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ocolul Bârlad, urmărind îmbogățirea cu orice preț, dă în posesie (arendă) părțile sale de moșie unui negustor din Tecuci, pe nume Mihalache Alexeevici. Se încheie un contract cu arendașul, iar proprietarul convinge pe câțiva dintre răzeși să-i susțină scopurile iscălind pe contract. Partea cea mai mare a satului nu a știut nimic de acest contract decât în momentul când a început să fie pus în aplicare de către arendaș. Abia acum văd locuitorii și-și dau seama de situația disperată în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
parte de moșie, cinci stânjeni, de baștină în trupul moșii satului Umbrăreștii, ce-i tragu din bătrânul Calalbu, stăpânindu-i din mica mea copilărie de la părinții mei păr’ la 1832”; acum apare „numitul Gheorghe Pătrașcu cu o hârtie neadevărată, nici iscălită de nimeni” și-i contestă dreptul de stăpânire, însușindu-și pentru sine acest drept, „pe acei 5 stânjeni ai mei”, preotul o vreme neputându-și „căuta Judecata, fiind slujitoriu obștii mănăstirii banului Neculai” din Nicorești. Preoteasa Catrina a răposatului preot
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cuprinzătoare că Paraschiv au primit 30 lei din mâna nepotului său, Ilie (preotul) pentru cheltuiala a giumătate moșie din bătrânul Stamate Goe; 2-lea; un înscris din partea căpitanului de marginea Bilieștii din let 1822 în cari să vedi și alți iscăliți în cuprinderi [...] pentru o pricină de moșie în giudecată că l-au dat rămas pe Paraschiv; 3-lea; o țădulă de 11 lei 30 parale pi cari i-au primit Ioniță Hurjui din satu Condrea, cheltuiala a 11 stânjeni moșie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai înainte. Abia în sămile Conăchești mai întâlnim nume de preoți, ce slujeau la ctitoriile lor. În situația despre care vorbim, avem o carte domnească din 12 iunie 1817, în care se pomenește zapisul „din trecutul an 1816 februarie 14 iscălit de preotul Vasile Sârghie și Tudorache Sârghie și alții ai lor”, prin care au consimțit să cedeze partea lor „ce să numește Tămășenii”, pretinsă de Elenco Manu „tot sub nume de Boziești”. Vasile Sârghie era fiul preotului Sandu Sârghie, înscris
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Istrati și soția sa; la martori în zapis semnează și „Eu, preot Vasile, am fost față; și eu, preot Luca, am scris zisa lor și martur”. - preotul Mihai este de față la o vânzare de loc în 1820, iar când iscălește, face precizarea: „Eu, preot Mihai, răzăș de moșii, iar nu ogrădaș, nu le-am cetit zapisu și, cerându-mă să mă iscălesc, am iscălit, dar la tocmala lor n-am fostu față”. Acest preot Mihai este din familia Hâncu. Mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
zisa lor și martur”. - preotul Mihai este de față la o vânzare de loc în 1820, iar când iscălește, face precizarea: „Eu, preot Mihai, răzăș de moșii, iar nu ogrădaș, nu le-am cetit zapisu și, cerându-mă să mă iscălesc, am iscălit, dar la tocmala lor n-am fostu față”. Acest preot Mihai este din familia Hâncu. Mai apare și cu numele Mihalache Hâncu, iar Simion de mai târziu este urmașul său. Nu știm cine a fost tatăl lui Costache
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și martur”. - preotul Mihai este de față la o vânzare de loc în 1820, iar când iscălește, face precizarea: „Eu, preot Mihai, răzăș de moșii, iar nu ogrădaș, nu le-am cetit zapisu și, cerându-mă să mă iscălesc, am iscălit, dar la tocmala lor n-am fostu față”. Acest preot Mihai este din familia Hâncu. Mai apare și cu numele Mihalache Hâncu, iar Simion de mai târziu este urmașul său. Nu știm cine a fost tatăl lui Costache Hâncu, pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o lungă perioadă din epoca modernă. Învățau carte copiii preoților, ai dascălilor de biserică, ai diecilor și uricarilor și ai unor dregători, dar nu dintre cei mici, ci ai marilor demnitari. Numeroși deținători ai funcțiilor de stat ținutale și sătești „iscăleau” prin amprentă digitală ori sigilii inelare. Trei asemenea inele găsite la Umbrărești, precum și numeroase acte stau mărturie a acestui fapt. Chiar și un pârcălab de Tecuci, cum era, Dumitrașcu Guțu, semna actele juridice prin aplicarea sigiliului său inelar pe care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
scriitorul unui act de danie, pe care o face „Rucsanda, fata lui Deli Gheorghie, giupâneasa lui Ionașco ce-au fost logofăt” mănăstirii de la Soveja; în final citim textul: „Eu, Ionașco Corpaci, sin /fiu/ lui Ionașco logofăt, am scris și am iscălit”. Cum nici Rucsandei, nici lui Ionașco logofăt nu i se indică numele de familie, cum face scriitorul zapisului cu al său, e posibil ca acesta să le fi fost fiu de suflet sau de botez, așa cum se obișnuia în epocă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]