3,806 matches
-
plăgi murdărite cu pământ sau conținut intestinal; plăgi înțepate, punctiforme, profunde (anaerobioză); condiții locale de hipoxie la nivelul plăgii prin: plăgi foarte profunde, ischemie locală, pacient șocat. Toxinele virulente ale Clostridium welchii, provoacă tromboze în vasele musculare, ducând la necroza ischemică a acestora. Germenii glicolitici acționează asupra glicogenului din țesutul muscular producând bioxid de carbon și hidrogen. Aceste gaze disecă planurile inter-tisulare deschizând calea invaziei altor germeni. Germenii din grupa proteolitică acționează asupra proteinelor din mușchiul devitalizat cu producere de amoniac
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
efect mielotoxic; scăderea cantității de Ig circulante, IgG și IgM prin insuficientă hepatică și hipoproteinemie; scăderea funcției neutrofilelor (chemotaxie, fagocitoza, capacitate bactericida). Tulburări digestive: ulcer de stress; hemoragii digestive superioare; ileus paralitic în primele 24 48 ore; vasoconstricție mezenterica; leziuni ischemice și necrotice intestinale. Tulburări endocrine: creșterea glucocorticoizilor și insulinemiei; crește ADH imediat după accident ; scăderea testosteronului. Tulburări de comportament datorate în primul rând hipoxiei cerebrale dar și creșterii amoniemiei. 15.7.4. BOALĂ GENERALĂ A MARILOR ARȘI EVOLUȚIA STADIALA Reacția
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
sunt frecvent afectate. Aprecierea vascularizației distale (puls Quincke) este obligatorie. Absența pulsului distal la o mană cu arsuri circulare, reprezintă indicația absolută și imediată pentru practicarea inciziilor de decompresiune și/sau a fasciotomiilor. Inciziile de decompresiune restabilesc circulația în segmentul ischemic, înlătura edemul, diminua durerile, permit imobilizarea în poziție corectă și evită redorile articulare. Arsurile mâinilor, se internează întotdeauna într-un centru specializat datorită importanței lor majore în plan funcțional. Tratamentul în arsurile mâinii are ca scop major restabilirea funcției. Principiile
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
aspecte anatomice variabile de la rupturi și distrucții foarte mici până la întreruperi totale ale vasului care antrenează hemoragii importante. De cele mai multe ori sângele revărsat duce la formarea de hematoame difuze sau circumscrise. În cazul hematoamelor difuze apar compresiuni însoțite de fenomene ischemice iar în cele circumscrise, anevrisme arteriale post-traumatice (hematom pulsatil) care constituie manifestarea anatomică caracteristică acestor leziuni. 12.4.2.1.3. Plăgile arteriale Pot fi: înțepate, liniare, transversale interesând parțial (plăgi laterale) sau total, circumferința vasului (secțiunea arterială). Plaga arterială
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
În aceste cazuri se pot forma comunicări arterio-venoase cu apariția fenomenului de șuntare circulatorie (vezi anevrismul arterio-venos). În condițiile plăgii arteriale laterale fără hematom compresiv fluxul arterial poate fi conservat, cu puls prezent în aval de leziune, de unde absența fenomenelor ischemice. Secțiunea arterială, poate fi regulată, transversală, oblică sau neregulată. Capetele arteriale se retractă, hemoragia este importantă iar ischemia acută gravă. Anatomic se descriu plăgi arteriale uscate, care apar în traumatismele de război. Absența hemoragiei se explică prin retractarea puternică a
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
reversibil și cunoscut în literatură sun numele de stupoare vasculară traumatică. b. Ischemia acută traumatică nu prezintă diferențe fiziopatologice față de cea produsă de ocluziile arteriale de altă cauză, exceptând faptul că efectele sale sunt agravate de șoc și hemoragie. Fenomenele ischemice apar constant în contuzii, prin tromboză, în secțiunile traumatice, prin oprirea fluxului sanguin sau prin compresiunea determinată de prezența unui fals anevrism arterial. Rapiditatea trombozei este strâns legată de violența traumatismului; se extinde într-un interval scurt în întreaga rețea
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
vase în țesuturi, cu formarea unui hematom pulsatil care constituie manifestarea caracteristică a acestei leziuni. Mărimea hematomului estre strâns legată de importanța hemoragiei. Din acest punct de vedere hematomul poate fi difuz (cu evoluție gravă și rapidă către instalarea fenomenelor ischemice, la care concură atât întreruperea fluxului sanguin cât și reducerea presiunii de perfuzie prin colaterale ca urmare a hipovolemiei) sau circumscris, în caz de hemoragie mică. În aceste situații hematomul se organizează, se formează un perete fibros ce se individualizează
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
hipotensiune, puls mic filiform, tendință de colaps și moarte. Datorită întreruperii totale sau parțiale a fluxului arterial periferic (prin plagă laterală sau secțiune totală) se instalează semnele de ischemie acută. În aceste cazuri, ischemia periferică este pe plan secund. Fenomenele ischemice devin preponderente, când hemoragia se oprește și sunt mai grave, datorită hipotensiunii, deoarece refacerea prin colaterale a fluxului arterial nu este posibilă. În plăgi, simptomatologia este asemănătoare contuziilor și rupturilor arteriale. Evolutiv, se poate forma un hematom pulsatil sau o
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
mai grave, datorită hipotensiunii, deoarece refacerea prin colaterale a fluxului arterial nu este posibilă. În plăgi, simptomatologia este asemănătoare contuziilor și rupturilor arteriale. Evolutiv, se poate forma un hematom pulsatil sau o fistulă arteriovenoasă. În plăgile arteriale uscate predomină fenomenele ischemice iar hemoragia este de obicei tardivă și deseori gravă. 12.4.2.4. Diagnostic Diagnosticul se bazează pe prezența traumatismului într-o zonă cu pachet vascular, pe existența semnelor funcționale (dureri, parestezii, impotență funcțională) ale plăgii, hemoragiei, hematomului sau sindromului
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
și combate spasmul cu novocaină 1%, antispastice, sedative; se va începe tratamentul antișoc și se transporta bolnavul într-un serviciu chirurgical. b. în spital tratamentul va fi combinat medical și chirurgical. Se va începe totdeauna cu resuscitarea cardio-circulatorie. Dacă fenomenele ischemice domină, operația va fi efectuată cât mai rapid posibil. Succesul tratamentului chirurgical este cu atât mai complet cu cât va fi mai rapid aplicat. În formele severe de șoc se va opera după o perioadă scurtă de reechilibrare, timp în
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
de șoc se va opera după o perioadă scurtă de reechilibrare, timp în care se va reface volemia și se va administra ser antitetanic și antibiotice. Tratamentul va fi diferențiat în funcție de tipul de leziune (închisă sau deschisă), de gravitatea fenomenelor ischemice și de starea generală a traumatizatului. În traumatismele vasculare închise se urmărește combaterea spasmului și a accidentelor trombotice, astfel: spasmul arterial se va combate prin administrare de antispastice - papaverină 1-2 fiole intravenos sau intraarterial vasodilatatoare în perfuzie (pentoxifilin 46 fiole
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
etc.). Dacă după 30 minute fenomenele clinice nu se ameliorează și pulsul nu apare se va efectua obligatoriu controlul chirurgical al arterei. În contuziile arteriale, administrarea antispasticelor, antalgicelor și anticoagulantelor devine obligatorie. Dacă după 3-5 ore de tratament medical semnele ischemice nu se ameliorează se va practica intervenția chirurgicală care va căuta să refacă fluxul arterial prin rezecția segmentului lezat și sutură sau înlocuirea cu grefă venoasă sau proteză sintetică. în trombozele arteriale acute, dat fiind gravitatea ischemiei, intervenția chirurgicală va
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
sângelui în punga anevrismală menține o presiune ridicată egală cu cea din arteră. Ca urmare, se produce o creștere continuă de volum a pungii anevrismale expansiunea care determină compresiuni și reacții inflamatorii. Capetele arteriale pot fi comprimate de unde rezultă fenomene ischemice de intensitate variabilă. Creșterea în dimensiuni a anevrismului explică majoritatea complicațiilor ce se produc în evoluție: ruptură, ischemie, infecție. Simptomatologia: Semnele clinice ale anevrismelor posttraumatice sunt dominate de simptome locale care pot fi: funcționale și fizice. Semnele funcționale sunt reduse
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
13) ca urmare a comunicării între venă și arteră, cu consecințe hemodinamice importante. Într-adevăr o parte din sângele arterial este aspirat de venă și derivat către inimă. De aici rezultă o scădere a debitului către periferie cu apariția fenomenelor ischemice. În același timp se produce o stază venoasă, ca urmare a creșterii presiunii datorită trecerii sângelui arterial în venă. Creșterea presiunii venoase provoacă o ridicare a presiunii hidrostatice în capilare și venă cu apariția de varice și tulburări de permeabilitate
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
înconjurate de un țesut conjunctiv numit epinerv. La partea periferică epinervul constituie a teacă nervului nevrilemul. Importanța sa este fundamentală pentru regenerarea și reparația chirurgicală a nervului. Etiopatogenie: Leziunile traumatice ale nervilor sunt determinate de agenți mecanici, termici, toxici sau ischemici. Complexitatea leziunilor depinde de particularitățile agentului vulnerant. Acțiunea acestor factori poate fi directă determinând compresiuni, rupturi, secțiuni, striviri sau indirectă (tracțiune) mecanism mai rar întâlnit. Leziunile nervoase prin tracțiune se întâlnesc des la nivelul plexului brahial ca urmare a unei
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
accidente de muncă sau circulație, deoarece pe lângă leziunea nervoasă se constată frecvent prezența de leziuni asociate (fracturi, luxații etc.): Cel mai grave leziuni nervoase periferice se produc în cazul traumatismelor de război. Leziunile nervoase produse prin agenți chimici, termici sau ischemici sunt mai rare. Oricare ar fi etiologia acestora este necesară să se cunoască modul de acțiune al traumatismului, timpul scurs de la accident, eventualele complicații septice survenite pe parcurs. Clasificarea traumatismelor nervoase se poate face după: 1. Comunicare sau nu cu
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
încerca depistarea afecțiunilor cu agregare familială (cancer mamar, neoplazii ale tubului digestiv, boala ulceroasă etc.); sunt de asemenea importante identificarea bolilor care se pot constitui în factori de risc anestezico-chirurgicali (de ex.: afecțiunile cardiace la rudele de gradul I cardiopatia ischemică cronică, hipertensiunea arterială esențială etc.); antecedentele personale fiziologice; se vor nota: menarha (momentul primei menstruații), ciclul menstrual (durată, periodicitate, numărul de sarcini nașteri, avorturi provocate sau/și spontane). Aceste date sunt importante deoarece riscul unei intervenții este mult mai mare
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
Gram negativi: E. coli, Klebsiella, Proteus, Pseudomonas, Aerobacter, contaminanți nepatogeni, care pot deveni oportuniști invadanți și chiar letali la gazda imunosupresată. Bacteriile anaerobe (bacteroides și peptostreptococii) sunt prezente, adesea în infecțiile chirurgicale, iar speciile de clostridii sunt patogeni ai țesutului ischemic. Unii fungi (histoplasma) și ciuperci (candida, nocardia și actinomyces) dau abcese și fistule ; chiar paraziții intestinali (amoeba și echinococcus) pot produce abcese, mai ales, hepatice. Toate tipurile de microorganisme întâlnite în patologia umană supraviețuiesc și se multiplică în mod normal
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
cronică severă vor fi atent evaluați iar abordarea transhiatală poate fi o soluție în cazurile limită. De asemenea este necesară o precauție specială la bolnavii cu antecedente de infarct cu fracția de ejecție reziduală redusă, sau care prezintă manifestări cardiace ischemice. Deși vârsta nu este considerată un factor de evoluție semnificativ, totuși morbiditatea postoperatorie este crescută la vârstnici. b. Tehnica operatorie Abordarea chirurgicală în rezecția esofagiană depinde de localizarea și caracteristicele tumorii, experiența și pregătirea chirurgului dar și de concepția generală
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
postoperatorie; 2. afectarea contractilității miocardice prin dezvoltarea unui eveniment coronarian acut 3. vasodilatație sistemică prin infecție, prin decompensare hepatică (insuficiență hepatică post operatorieă, prin reîncălzire după intervențiile chirurgicale prelungite. Hipotensiunea arterială trebuie rapid corectată, deoarece hipoperfuzia prelungită poate determina leziuni ischemice severe la nivelul organelor vitale. Tulburările de ritm pot apare cu o frecvență relativ mare în perioada post-operatorie; principalele cauze întâlnite sunt: analgezie insuficientă post-operatorie, hipoxemia / hipercapnia, modificări în echilibrul acido-bazic (acidoza, alcalozaă, tulburări electrolitice în special hipokalemia, apariția unor
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
separate 3-0 greu resorbabile, inversante. La terminarea anastomozei, fixăm marginile esofagului la marea tuberozitate pe o lungime de cca. 3 4 cm cu fire extramucoase. Polul superior gastric se fixează la fascia prevertebrală. Nu practicăm sutura mecanică de teama leziunilor ischemice. Închiderea plăgii fără drenaj prin sutura aponevrozei sternocleidomastoidiene și pielosului cu fire resorbabile. Fire de ață rare la piele. Se fixează tubul naso gastric. La nevoie se controlează radiologic toracele. ESOFAGECTOMIA STANDARD ( Ivor - Lewisă Primii timpi ai operației (abdominaliă sunt
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
mortalitatea și morbiditatea de cauză cardiovasculară sunt printre cele mai ridicate din Europa [10]. Astfel, conform datelor publicate la începutul anului 2012 de către AHA - Heart Disease and Stroke 2012 Statistical Update, primele trei locuri în lume în ceea ce privește mortalitatea prin cardiopatie ischemică și accident vascular cerebral (AVC) sunt ocupate de Federația Rusă, Bulgaria și România [10]. În acest context, atât European Society of Cardiology, cât și American Heart Association au lansat campanii de sensibilizare și în același timp de intervenție referitoare la
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
aceste informații reprezintă necunoscute atât pentru o parte din medici [2], cât și pentru femei (doar 55% dintre femei identifică boala cardiovasculară ca reprezentând cel mai mare „dușman medical”) [3, 9], menținându-se ideea că femeile sunt protejate împotriva bolii ischemice [4]. Există studii cu rezultate contradictorii referitoare la evoluția mortalității anuale de cauză cardiovasculară înregistrate la femei. Astfel, Wenger și colab. [5] susțin că s-a produs o reducere a acesteia - această îmbunătățire fiind datorată progreselor în terapia bolilor cardiovasculare
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
boli -, în timp ce alți autori susțin că, deși mortalitatea de cauză cardiacă a scăzut progresiv la sexul masculin începând cu anii 80 (cu 30-50%), la femei mortalitatea a crescut progresiv în timpul aceleiași perioade [1, 11-13]. În ceea ce privește mortalitatea și incidența datorate bolii ischemice, acestea au scăzut pentru ambele sexe, dar mult mai rapid la sexul masculin [14, 15]. Dacă incidența bolii coronariene este substanțial mai scăzută la femei comparativ cu bărbații înainte de vârsta de 50 de ani, ulterior aceasta crește până la nivelul celei
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
fiind cu risc înalt, intermediar și „ideal” [2, 4]. „Riscul crescut” nu definește doar prezența bolii coronariene sau a celei cerebrovasculare, a arteriopatiei cronice sau a anevrismului aortic, a unui scor Framingham > 10%, ci și prezența unor „echivalente” de cardiopatie ischemică, precum boala renală cronică sau diabetul zaharat [5]. Femeile „la risc” prezintă unul sau mai mulți factori de risc pentru boala cardiovasculară, incluzând: fumatul, dieta necorespunzătoare, obezitatea (în special cea centrală), istoricul familial de boală cardiovasculară la vârste tinere, hipertensiunea
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]