4,397 matches
-
coordonată chiar de autorul acestor observații (Timotei Cipariu, B. P. Hasdeu, Iacob Negruzzi, Petre Ispirescu, Ioan Artemie Anderco, Traian Demetrescu, Gala Galaction, Pavel Dan, Liviu Rebreanu, Octav Șuluțiu, Tudor Mușatescu, Geo Bogza) și cu jurnalele contemporanilor noștri: dar, în fond, ispita jurnalului a fost mereu constantă în literatura română, după cum aproape constantă a fost starea de criză a societății în secolul trecut, circumstanțe favorabile dacă nu omului, atunci expresiei intimității sale. Camil Petrescu este unul dintre liderii de opinie ai generației
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
care avea să apară adesea în povestirile mele - nu aș fi scris, probabil, proză fantastică. Pentru că lectura dealurilor de cărți din care m-am hrănit și m-am format în următorii ani îmi oferea substanța culturii îmbogățită nu numai de ispita fructului oprit, ci și de aureola ambiguă a irealității. Nu știu cum aș fi fost dacă aș fi descoperit marile cărți ale culturii sistematic, eu le-am citit în ordinea în care le găseam la poalele colinei în care se amestecau incunabule
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
se închide deocamdată, firesc, îngropând între copertele ei enigma doctorului Codrescu, pe care avem speranța că paginile de față au păstrat-o intactă. Intenția noastră nu a fost să dezlegăm mistere. Dar am simțit cât de puternică poate să fie ispita. Am preferat, totuși, lectura îndrăgostită, cu încredințarea că Adela rămâne o carte de recitit."(pag. 238) Cam acestea ar fi - în linii mari și-n vorbe multe - rezervele mele față de studiul lui Antonio Patraș. și care țin mai curând de
Formula 1 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9394_a_10719]
-
vreți mai relevant decât radicalele diferențe dintre - bunăoară - poemele a la Arghezi? Scurt, tăios, turnat în matriță sintactică în primul caz. Fluent, elegiac și divinatoriu în cel de-al doilea. După devorarea masivului volum al treilea, puțini cititori vor rezista ispitei de a relua, întâi, Aripa stângă. Sunt extrem de curios câți dintre aceștia se vor abate, din când în când, prin paginile altor cărți semnate recent de Mircea Cărtărescu. Ca să verifice dacă această carte atât de individuală nu are marginile mai
O decalogie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9443_a_10768]
-
care l-am petrecut acolo mi-a adus sentimentul unei frumoase reîntîlniri. Deoarece clădirea superbă, impresionantă a teatrului este într-un proces de reabilitare și de renovare, spectacolul " Audiția" se joacă în sala Teatrului "Luceafărul". Deși sîmbătă, deși caniculă, deși ispite de festivaluri ale berii și ale plăcerilor de consum, publicul a fost numeros. Am avut timp, pînă la începerea reprezentației, să mă obișnuiesc cu spațiul construit de scenograful Ștefan Caragiu, deja colaboratorul-însoțitor al regizorului Claudiu Goga. O toaletă delabrată, insalubră
Ce frumos e în Japonia! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9477_a_10802]
-
a unor relații, a unor condiționări sau ajustări reciproce. Autorul Pregătirilor... se manifestă ca poet religios, cartea năzuind să fie "un itinerar spiritual", o călăuză întru edificarea creștină, dar comite greșeli "duhovnicești", "ajungînd să mărturisească, iudaic, mîntuirea prin nădejde", cedînd "ispitei creaturalului", "luînd în deșert numele Domnului" etc. Așa se explică și "măsluirea" experienței spirituale trăite, "organizarea" ei în funcție de criterii estetice sau, pur și simplu, de succesul imediat (de modă). În Concluzii, Mircea Vulcănescu sintetizează: "Paul Sterian a avut odată dar
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
deșert numele Domnului" etc. Așa se explică și "măsluirea" experienței spirituale trăite, "organizarea" ei în funcție de criterii estetice sau, pur și simplu, de succesul imediat (de modă). În Concluzii, Mircea Vulcănescu sintetizează: "Paul Sterian a avut odată dar și a cedat "ispitei literare", pîngărind "darul", simulînd meșteșugul și substituindu-se creatural, pe sine, viziunii pentru care era pus să mărturisească"; el "aduce totuși istoriei spirituale a generației din care face parte o dovadă [...] anume că aceasta a trăit, la un moment dat
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
Simona Vasilache Oricît m-ar încerca, la răstimpuri, ispita de-a "citi" o carte într-o limbă pe care n-o vorbesc, am ieșit din anticariatele dese ale Budapestei fără s-ascult de ea. Așa că păstrez doar o poză, cu volume avînd pe cotor cuvinte dintr-un grai îndepărtat
Facerea lumii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9532_a_10857]
-
o limbă pe care n-o vorbesc, am ieșit din anticariatele dese ale Budapestei fără s-ascult de ea. Așa că păstrez doar o poză, cu volume avînd pe cotor cuvinte dintr-un grai îndepărtat, stivuite frumos pe rafturi. O altă ispită, istoric-nostalgică, a cîștigat. Aceea a întoarcerii, spre învățătură sau numai de plăcere, către viețile oamenilor cu care, prin care și pentru urmașii urmașilor cărora s-a făcut România modernă. Ministrul ei de construcții, în sensul cel mai larg, a fost
Facerea lumii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9532_a_10857]
-
așa cum citezi, de frica ucigătoarei parafraze, dintr-o poezie. Viziunea vizuinii, a lui Marin Sorescu, din 1982, de la Albatros, e un asemenea fel de tîlcuire. Un "roman într-o doară" zice, scăpîndu-se de răspunderi, autorul lui. O fabulă pîndită de ispita absurdului, făcîndu-se că se încurcă în întîmplări și-n cuvinte. Starostele, om - vorba vine... - subțire, retras în peșteră, e un urs brun pe care-l paște, ca pe toți congenerii lui albiți, alungați, pesemne, de semenii în putere, o bătrînețe
Vizitarea fabulei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9554_a_10879]
-
cu timidul, însinguratul și progresiv inițiatul Matei Iliescu, relații care sfârșesc într-o idilică poveste de dragoste, nu fără trimitere la Emma Bovary. În Nesfârșitele primejdii, aventurier e soțul, George Pelimon, păstrând bune sentimente pentru consoarta lui, Despina, dar nerezistând ispitei de a alimenta idila cu Helga (care Helga?), o Lelia, vag brebaniană, de înaltă societate, cu mofturi care-i întrețin amantului arderea. Radu Petrescu practica pe acest subiect o artă flaubertiană, trecută prin filtru proustian. Procedarea lui Mircea Horia Simionescu
Jocul cu ficțiunea by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9586_a_10911]
-
de șagă, măcar pentru cei mulți, decît cu regulile care-au început să cadă. Însă a-ți închipui - deși știm, din alte anecdote, că Raiu-i plicticos peste măsură - că fericirea însăși e-un decor final cuprinde, pe cîtă temere, pe-atîta ispită. De care se lasă încercat Ilarie Voronca, scriind, în franceză la vremea lui, un Mic manual de fericire perfectă. Rămas în manuscris, îi este încredințat de doamna Colomba Voronca lui Sașa Pană, care îl face să apară în ediție bilingvă
Literatura moare rîzînd by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9596_a_10921]
-
martorul rece al întîlnirii lor fierbinți. De aici, o întreagă teorie a șopîrlei care aruncă discuția despre iubiri și despre însăși fericirea hăt, în decor. O hartă de distanțe și de cuvinte se construiește pornind de la șopîrlă, ruda lipsită de ispite a șarpelui căderii în păcat. Șopîrla e părticica lipsă a unei fericiri ciobite cum sînt, mai clișeistic și mai nefericit alese, și bobul de nisip, și ciobul de oglindă. Fraze amintind de generația pierdută a Americii, de legătura pe viață
Literatura moare rîzînd by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9596_a_10921]
-
pot să-l ducă, precum pe țiganii lui Budai-Deleanu, ori la slobozie, ori la moarte. Slobod e omul cu bun-simț, ale cărui lipsuri artistice nu sînt de condamnat și pentru care, dacă soarta o vrea, se întrevede șansa corectării. Însă ispita de-a-și da cu părerea îi omoară ingenuitatea și-l face, dintr-un bun sălbatic, un tiran. Și cîte cazuri nu cunoaștem!
Mezelicuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8041_a_9366]
-
servitute a Basarabiei față de Rusia. A fost o perioadă când scriam cu patimă, nu reușeam să-mi reprim un anumit impuls moralizator, voiam neapărat să "învăț", să "trasez", să "marchez" perspective, misiuni, obiective... Încet-încet, cred, m-am debarasat de această ispită, și chiar am ajuns să consider că aceleași lucruri spuse pe un ton mai scăzut, mai ponderat, într-un limbaj mai puțin contondent, sunt mai bine auzite, capătă mai multă putere de convingere chiar și în ochii adversarilor tăi. Colaborarea
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
unor relații nefirești între două colege de facultate. Puțină lume, comentând cartea sau filmul, ar mai găsi multe lucruri de adăugat dincolo de cuvântul "lesbianism". E drept, un cuvânt prohibit în istoria literaturii române, dar mereu dătător de fantasme și de ispite voyeuriste. Meritul incontestabil al Ceciliei Ștefănescu este acela de a fi deschis, cu eleganță, aș zice, această ușă interzisă, de a fi redat literaturii (române) un teritoriu vechi de când lumea, dar ținut sub șapte lacăte de false pudori și inhibiții
Alte legături bolnăvicioase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7734_a_9059]
-
iubitorilor de poezie de la noi. Chiar dacă, așa cum singură mărturisește, în foarte scurtul argument (Povestea cărții), care deschide volumul sau Spre al nouălea cer, scrie versuri cu o oarecare consecventă de mai bine de trei decenii. Nu a simțit însă niciodată ispita de a-si strânge aceste versuri într-un volum, iar prin revistele literare a publicat cu destulă parcimonie. Autoarea da de înțeles că inclusiv acest volum a apărut mai degrabă prin efortul... prietenei sale, Bianca Osnaga, care a făcut o
Jurnal liric by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8186_a_9511]
-
printre altele, este făcut posibil de Radiestezie", etc., etc. Scrisoarea nu merita să ne rețină atenția dacă n-ar fi ilustrat o mentalitate mai generală, s-ar putea spune un "spirit al epocii": receptivitatea unor straturi largi ale populației față de ispitele obscurantismului, sub cele mai variate întrupări sau combinații. Rădăcinile obscurantismului sînt cele știute dintotdeauna: școlarizarea deficientă sau nulă, greutățile economice, dezechilibrele sociale ș.a.m.d. O parte din frustrările generate astfel își caută compensația apelînd la irațional, iar mass-media se
Asaltul obscurantismului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8201_a_9526]
-
pură, trebuie - cel puțin - adecvat situației. În plus, în cazul lui Cioran, stilist contradictoriu, tentația comentariului lipit de text e, la un nivel de lectură primar, aproape imposibil de reprimat. Puțini sunt cei care s-au dispensat abil de asemenea ispită. Iar Mircea A. Diaconu nu pare să se numere printre ei. Ideea tutelară a cărții încântă. Cioran - cel din Scrisori către cei de-acasă și cel din tripleta de Caiete - e altul decât idolul sumbru al adolescenților din ultimele două
Cui i-e frică de critica literară? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8206_a_9531]
-
enigmă în fața căreia singurul lucru pe care îl poate face este s-o descrie. Iar atunci cînd reușește să-i prindă chipul și să-i surprindă nuanța, Halter își molipsește cititorul, introducîndu-l într-un univers în care penumbrele sunt sursa ispitei și semiîntunericul e stimulul imaginației. E lumea crepusculară a unui sfîrșit care cere, drept prelungire afectivă, un ton de sfîrșeală sufletească. Și tocmai în asta stă talentul lui Halter: în felul cum îți transmite sfîrșeala, în modul cum, molipsindu-te
Gustul resemnării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9661_a_10986]
-
o să se păstreze cît vor exista ierarhii. Cum școala e principala fabrică de asemenea matrițe, în care fiecare își are locul lui, căile de-a te răzbuna pe poziția care nu-ți convine, sau nu te reprezintă, se transformă în ispite. Adolescentul lui Eliade visează, ca leac de mărunțișuri cu care alții înțeleg să-și umple viața (teze, toceală, premii, toceală mai cu sîrg etc.), la succesul literar. Ar fi interesant de știut dacă un debut în proză - care astăzi, după
Ochelarii altcuiva by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9668_a_10993]
-
s-au scris de la el încoace, și care au reținut și au pus în față, spre descrețirea frunților, anecdota. Melancolia sfîrșitului de an, surprinsă cu finețe de Eliade, melancolia despărțirii de "frăție", face, totuși, diferența. Apoi, "început de vară, cu ispite." Convertiri de tot soiul, din care cele la Balzac, bunăoară, se și prind. Mici dramolete absurde răsar dintre amintirile anilor mici: "uitasem cine sînt și ce căutam în clasa cu un director și o umbrelă." Peste trei ani, în 1928
Ochelarii altcuiva by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9668_a_10993]
-
pentru postul de ambasador al României la Paris. Volumul de publicistică Pe ce lume trăim valorifică din plin calitatea de om de cultură a lui Teodor Baconsky, dar și savoir-faire-ul rezultat în urma activității sale diplomatice. Premisa acestei cărți este tocmai ispita autorului de a demitiza relațiile internaționale. Precum Lucian Boia în istorie, Teodor Baconsky se străduiește să arate cât de departe este uneori imaginarul colectiv de esența unor fenomene și întâmplări care țin la un moment dat capul de afiș al
Întrebări ale vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9674_a_10999]
-
orice critică venită din partea adversarilor e o nesocotire a hramului aparte cu care te-a hărăzit providența. Dar lucrul curios e că, oricît ai susține contrariul, afirmînd smerit că nici cu gîndul nu ai visat la întîietatea ta față de alții, ispita superiorității congenitale e universală, căci, vorba lui Amos Oz, "fanatismul este, din păcate, o componentă omniprezentă a firii omenești, o genă malignă". (p. 9) Spuneam că dincolo de valoarea mărturisitoare a cărții, Cum să lecuiești un fanatic conține o pledoarie și
Radiografia fanatismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9684_a_11009]
-
suflete viermănoase, gunoi/ care e disperat și plînge" (lucrare sau zidire deghizată...). Și destule alte locuri ale cărții sînt cultivate cu estetica urîtului... Avem a face, prin urmare, cu intruziunea unei demonii. Sub unghi moral, ea se traduce prin apariția ispitelor care, precum în unele picturi vechi, se alătură imaginii ascetice a protagonistului spre a o dramatiza: "mă uit la sora mea printre gard, cum/ face dragoste pe bani cu puștii din cartier, bătătorind un/ pămînt fraged. vino și tu, îmi
O poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9705_a_11030]