26,665 matches
-
tine,/ descoperind că părul tău e o flacără/ pe care vântul n-o stinge./ Și lângă minunea cea mai simplă/ am stat cum se cuvine’’ (din M-am oprit lângă tine, p. 115). Privind-o din punctul de vedere al istoricului literar, dar și al omului Anca Sîrghie, cartea este un portret de suflet, așa cum se vede și pe coperta I, nu doar a medicului stomatolog Elena Daniello, ci și a aceleiași dinstinse doamne care, cu permisiunea autoarei, pare că se
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
ț éditer tes beaux vers...”), din 10 februarie, era cunoscut încă din 1905, fiind inclus apoi și în volumul XVI de Opere. Nu mă întrebați de ce n-a fost luată în seamă această scrisoare de către editorii lui Eminescu ori de istoricii literari. Știam că Perpessicius și alți oameni de cultură au avut acces la acest tezaur de scrisori păstrat, apoi, într-o bancă din Elveția pînă în anul 2000, dar că n-au putut să le folosească. Augustin Z.N. Pop
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
istoria acestei prestigioase instituții prin numeroase succese, între care recunoașterea limbii vorbite în Republică Moldova că limba română. În anul 1991, acad. Andrei Andrieș a fost ales membru de onoare din străinătate al Academiei Române. 12 aprilie - academicianul Gabriel Tepelea Filologul, istoricul literar, scriitorul și omul politic Gabriel Tepelea, membru de onoare al Academiei Române, a decedat la vârsta de 96 ani. După o specializare în filologie în Franța, în 1947 și-a luat doctoratul cu magna cum laudae. Gabriel Tepelea a fost
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]
-
multe ordine și medalii, printre care se numără Ordinul național „Serviciul credincios” în grad de Cavaler și Legiunea de Onoare în grad de Ofițer. A fost ales membru de onoare al Academiei Române în anul 1993. 13 aprilie - academicianul Florin Constantiniu Istoricul Florin Constantiniu, membru titular al Academiei Române, a decedat la vârsta de 79 de ani. Din 1999 a fost membru corespondent al Academiei Române, iar în anul 2006 a fost ales membru titular al Academiei Române. A scris a numeroase cărți, studii și
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]
-
la rândul lor, sunt scriitori, medici, oameni de știință și cultură, artiști etc, așa cum subliniază prefațatorul acestei interesante și instructive lucrări. Descoperim în cele peste 200 de pagini, articole, amintiri, memorii, despre compozitorul Tudor Jarda, Bartolomeu Anania,poetul Victor Felea, istoricul Constantin Daicoviciu, medicul Crișan Mircioiu, dr.Victor Papilian, prof.univ.dr.Ioan Radu, poetul Ion Moldoveanu, despre familia de scriitori Titina Nica Țene și Al.Florin Țene, poeta Ana Blandiana, lingvistul Dumitru Macrea, scriitorul Constantin Mustață, Nica Ioachim, scriitorul D.R.Popescu, istoricul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93903_a_95195]
-
istoricul Constantin Daicoviciu, medicul Crișan Mircioiu, dr.Victor Papilian, prof.univ.dr.Ioan Radu, poetul Ion Moldoveanu, despre familia de scriitori Titina Nica Țene și Al.Florin Țene, poeta Ana Blandiana, lingvistul Dumitru Macrea, scriitorul Constantin Mustață, Nica Ioachim, scriitorul D.R.Popescu, istoricul Pompiliu Teodor, poetul Mihai Beniuc, Adrian Păunescu, Petre țuțea, Simona Noja, prof.univ.dr.Ioan Goia, și mulți alții. Despre aceștia au scris personalități trăitoare în Cluj-Napoca, în țară și străinătate, dar care au avut tangență cu spațiul universitar de aici, cum
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93903_a_95195]
-
Nicolae Iorga, marele înaintaș al profesorului Buzatu, spunea că, în viață „Omul trebuie sa aibă și prieteni și dușmani. Prietenii îl învață ce trebuie să facă, iar dușmanii îl obligă să facă ce trebuie”. Nu știu câți prieteni adevărați a avut eruditul istoric, dar dușmani... câtă frunză, câtă iarbă. Ei bine, ei, dușmanii l-au obligat să-și respecte principiile și dragostea de glie, ajutându-l deseori, să-i combată cu propriile arme. Tot ei au avut grijă să baricadeze ușa Academiei Române pentru ca
Bastonul de Mareşal al Istoriei Românilor [Corola-blog/BlogPost/93911_a_95203]
-
frunză, câtă iarbă. Ei bine, ei, dușmanii l-au obligat să-și respecte principiile și dragostea de glie, ajutându-l deseori, să-i combată cu propriile arme. Tot ei au avut grijă să baricadeze ușa Academiei Române pentru ca omul de știință, „istoricul total” cum l-a numit regretatul Florin Constantiniu, să nu-și primească locul ce i se cuvenea de drept. Gheorghe Buzatu a ieșit în fața furtunii, iar așa-zisele „îngenuncheri” l-au înălțat Profesorul Buzatu nu a acceptat ca un inamic
Bastonul de Mareşal al Istoriei Românilor [Corola-blog/BlogPost/93911_a_95203]
-
unui dușman declarat al Neamului Românesc, returnând-o „emițătorului”. Neprietenii l-au ținut minte și nu i-ai iertat gestul. Există oam eni care realizează fapte mărețe, dar și lichele ce-și atribuie doar meritele. Fără urmă de îndoială, pe lângă istoricul Gheorghe Buzatu au roit o mulțime de aflați în treabă, care, stând la umbra stejarului falnic n-au uitat să se poleiască mai întâi pre ei, soarta maestrului neinteresându-i. Cu puțină vreme înainte de plecarea profesorului în călătoria cea lungă
Bastonul de Mareşal al Istoriei Românilor [Corola-blog/BlogPost/93911_a_95203]
-
doar câteva dintre numele celor care au pășit pe drumuri comune cu ale profesorului Buzatu, iertată fie-mi nescrierea multor altor nume „Timpul nu a mai avut răbdare” În urmă cu un an, „timpul nu a mai avut răbdare” cu istoricul Gheoghe Buzatu”. Câțiva mari români l-au chemat la o masa rotundă a Adevărului: Nicolae Iorga, Mareșalul Ion Antonescu, Florin Constantiniu... și atunci; „În fața morții, neclintit,/ N-aveai ce o ruga,/ Ai lăcrimat și i-ai zâmbit/ Ca și la
Bastonul de Mareşal al Istoriei Românilor [Corola-blog/BlogPost/93911_a_95203]
-
-l recompensam pentru întreaga sa activitate neprețuita pe cercetătorul bucovinean Vasile Ilica, veteran de război și “persona non grata” în Ucraina, acum plecat dintre noi fără a-și fi mai vazut plaiurile natale, pentru că anul trecut să-l premiem pe istoricul și jurnalistul basarabean Alexandru Moraru. În memoria lui Mile Cărpenișan reamintim una din ultimele sale dorințe, scrise în eter:“Va provoc să fiți oameni! În fiecare zi, vă provoc să faceți câte o faptă bună”. Să nu uităm nicicând această
Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism [Corola-blog/BlogPost/93940_a_95232]
-
respectivă lucrare, poate că dânsul doar a semnat în nume propriu “operele” colaboratorilor domniei sale. Cazul partizanului anticomunist TRAIAN MARINESCU GEAGU, tratat înainte de Decembrie 1989 că o simplă legendă locală, a fost făcut cunoscut publicului larg de foști deținuți politici, de istorici, de sociologi, inclusiv în publicații apărute chiar sub egida Fundației Academia Civică. Menționez în continuare doar câteva lucrări PRINȚ care ating limitele intervalului 1993 - 2006, în care presupun că se încadrează și postarea ONLINE, respectiv materialul PRINȚ apărut sub numele
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
Vineri, 5 septembrie 2014, de la ora 11.00, la Biblioteca Națională a României - spațiile expoziționale Alfa - Beta, situate la parter (Aripa Tribunalul București), va avea loc vernisajul expoziției personale de carte-obiect -MATRICEA, purtând semnătura artistei Daniela Frumușeanu. Prezintă criticul și istoricul de artă Raluca Băloiu. Evenimentul marchează Conferința anuală a Asociației Femeilor Universitare din Europa (University Women of Europe - UWE). Vineri, 5 septembrie 2014, între orele 16:00-17:00, va avea loc workshopul “Imprimarea cu ștampile - între tradiție și modernitate# (prezintă
Expoziţie de carte-obiect Daniela Frumuşeanu, la UWE [Corola-blog/BlogPost/93975_a_95267]
-
vă arăt de ce, comentîndu-vă afirmațiile. Într-o primă ordine de idei: susțineți că în societatea greco-romană nu exista homofobie, (așa cum am menționat, exprimare discutabilă, la fel ca și scrierea cu „î” din „a”). Dar iată cum stau lucrurile: Aproape toți istoricii și filosofii consideră că acea societate era decadentă din punct de vedere al moralei laice!, consecința firească fiind, pînă la urmă, dispariția ei. Numărul legilor care condamnau homosexualitatea la greci și latini era mai mare decît numărul de ordonanțe de
Război în douăsprezece ţări ale lumii şi un război al sexualităţii decadente [Corola-blog/BlogPost/93987_a_95279]
-
de vedere al moralei laice!, consecința firească fiind, pînă la urmă, dispariția ei. Numărul legilor care condamnau homosexualitatea la greci și latini era mai mare decît numărul de ordonanțe de urgență din România postdecembristă. E un fapt istoric, confirmat de istoricii dreptului. În acte, homosexualitatea era condamnată, faptul că decăzuseră de la morala lor laică este alt lucru. Deci, argumentul dumneavoastră cade. Nu cunoașteți o distincție fundamentală de natură rațională. Nu știu în ce domeniu întreprindeți cercetări, dar pare că în mintea
Război în douăsprezece ţări ale lumii şi un război al sexualităţii decadente [Corola-blog/BlogPost/93987_a_95279]
-
unul dintre Stâlpii Bisericii lui Hristos, Sfanțul Maxim Mărturisitorul (+662): „Rugându-vă să faceți și să lucrați cele bune tuturor oamenilor cu luare aminte, si cu multă cercare, si făcându-vă tuturor toate, după cum are nevoie fiecare dintre voi”. Binecunoscutul istoric din Bremen-Germania, Viorel Român, clarifica lucrurile în simplitatea lor profundă: „România Tainica a lui Artur Silveștri refuză în mod categoric formele fără fond, care domină și astăzi piața ideologică de la Porțile Orientului. Convins că nu trebuie să ne ploconim pentru
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
de Remesiana, Nicolae Olahus, Andrei Șaguna, Varlaam, Dosoftei, Antim Ivireanu, Melchisedec Ștefănescu, Visarion Puiu, Gurie Grosu, Bartolomeu Stănescu, Efrem Enăchescu, Irineu Mihălcescu, Justinian Marină, Nestor Vornicescu și toți ceilalți dimpreună cu dânșii, trăitori și jertfitori; Mării cărturari, pedagogi, poeți, filosofi, istorici, artiști și preoți: Xenopol, Hașdeu, Nicolae Densușianu, Gheorghe Lazăr, Mihail Eminescu, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Paulescu, Vasile Pârvan, Al. Papiu Ilarian, Gheorghe Manu, Corneliu Z. Codreanu, Ion I. Moța, Vasile Marin, Nicoleta Nicolescu, Valeriu Gafencu, Radu Gyr, Nichifor Crainic, Ioan Ianolide
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
Presedintele Academiei Oamenilor de Știință din România În ziua de 20 mai 2013 a încetat din viață Prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu, membru titular al Academiei Oamenilor de Știință din România. Gheorghe Buzatu a fost unul dintre cei mai importanți istorici români, ale cărui contribuții științifice au vizat o arie problematică foarte largă. Istoria petrolului, primul și mai ales cel de-Al Doilea Război, activitatea unor personalități precum Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Nicolae Titulescu. A abordat multiple subiecte controver sate, precum
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
Academiei Oamenilor de Știință din România. Prin fulgeratoarea moarte a domnului Gh. Buzatu, știința istorică româneasca pierde una dintre cele mai ilustre personalități, iar Academia Oamenilor de Știință din România un membru valoros și extrem de activ. Gheorghe Buzatu - un mare istoric și patriot român - Prof. univ. dr. Ioan Scurtu Veste morții lui Gheorghe Buzatu, în ziua de luni 20 mai 2013, m-a uluit. Am participat împreună, duminică 19 mai, la „Zilele Culturale ale Bârladului”. Profesorul a fost în formă, activ
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
cu credință Gheorghe Buzatu. Desigur, nu vor lipsi nici cu acest prilej, cum nu au lipsit nici la moartea lui Florin Constantiniu, detractorii, acei indivizi fără operă, dar extrem de gălăgioși, denigratori de profesie, invidioși și plini de venin. Pentru adevărații istorici, care nu se rușinează de faptul că sunt români, opera și viața lui Gheorghe Buzatu rămân un prețios reper științific și moral. Ne-a părăsit Mareșalul Istografiei Românești contemporane - Jipa Rotaru Cu profundă durere am aflat ieri despre încetarea din
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
lui Gheorghe Buzatu rămân un prețios reper științific și moral. Ne-a părăsit Mareșalul Istografiei Românești contemporane - Jipa Rotaru Cu profundă durere am aflat ieri despre încetarea din viață a celui ce a fost profesorul universitar doctor Gheorghe Buzatu, erudit istoric, profesor și om de știință de o aleasă probitate morală și profesională. Pentru a-l prezenta la adevărata sa valoare nu sunt suficiente câteva pagini. Ar trebui să se scrie și probabil că așa se va și întâmpla, tomuri întregi
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
Românii în istoria universală”, ete o altă operă istoriografică monumentală care a ajuns la volumul cu numărul 163 și pe care profesorul Buzatu a coordonat-o de mai mulți ani. Regretatul profesor și cercetător ieșean face parte din categoria acelor istorici contestați cu vehemență de mai tinerii colegi de breaslă, evident cu burse prin te miri ce străinătățuri, doar pentru faptul că nu a îmbrățișat cu toată căldura, așa-zisul holocaust din România. Ba dimpotrivă, cu argumente științifice istoricul de la Iași
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
categoria acelor istorici contestați cu vehemență de mai tinerii colegi de breaslă, evident cu burse prin te miri ce străinătățuri, doar pentru faptul că nu a îmbrățișat cu toată căldura, așa-zisul holocaust din România. Ba dimpotrivă, cu argumente științifice istoricul de la Iași a mai ponderat exagerările cu iz propagandistic și cu ținte politice antiromânești foarte clare ale holocaustologilor de ocazie. Mai mult, a fost unul dintre cei care s-a dedicat cu toată responsabilitatea profesională și acribia științifică în studiul
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
se reaprindă, chiar la câteva ceasuri după aflarea veștii atât de triste, de data aceasta cu o ferocitate și o determinare, pe alocuri chiar ură, demne de o cauză mai bună. Sicer mărturisesc că nu am întâlnit până acum un istoric serios și credibil care să-i conteste tezele sale fundamentale privind rolul românilor în istoria universală cu argumente strict științifice. Cei care-l acuză de partizanat politic pe marele istoric de la Iași, în special pentru activitatea sa dinainte de decembrie 1989
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
politic, acela sugerat de mai marii „cunoscători” ai istoriei românilor din afara granițelor noastre și care seamănă leit cu ceea ce făceau proletcultiștii obsedantului deceniu al anilor 50. Dacă astfel de critici sunt minoritari și joacă după partituri sugerate din exterior, majoritatea istoricilor români, și nu numai, îi apreciază opera și mai ales dăruirea cu care și-a dedicat întreaga carieră în slujba apărării și promovării intereselor naționale prin scoaterea la lumină și valorificarea documentelor istorice autentice, ceea ce nu convine desigur, penibililor antinaționaliști
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]