664 matches
-
sau nu are de ce să schimbe natura firească a esenței lemnoase, „simbolul substanței universale”. Personajul herculian este marcat de sentimentul deformării lumii, sub efectul mistuitor al trecerii, gesturile sale repetă mecanismul pus în mișcare la nivel microcosmic. La fel de zadarnică și istovitoare este sfărâmarea pietrelor, ele înseși afectate de măcinarea creației. „Strânsa legătură între suflet și piatră” face semnificația actului obsesiv să coboare și mai adânc, în fibra vibrantă a spiritului marcat de puterea anihilantă a duratei. Nimic nu rezistă în fața disoluției
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sacru trebuie să depășească piedicile rituale și, de aceea, eroul primește de la maestrul inițiator obiecte securizante. Într-un basm din Scheiu de Sus, Dâmbovița, Dumnezeu dă flăcăului o serie de obiecte ce adaugă protecția magică la spectrul ideatic al drumului istovitor către dincolo: „Da’ uite ce: îț’ dau eu un cotum dă fier, opinci dă fier, haine dă fier, să poț’ să te sui pă cuțâtele ălea, că nu poț’ să te sui. Ălea intră”. Armura folosește puterea apotropaică a fierului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și Dobre au început să facă ei doi inventarul, activitate care le dădea prilejul fericit de a fi aproape toată ziua împreună și a "uda" cum se cuvine, cu pahare pline cu vin din magazia misiunii, fiecare oră de muncă istovitoare în numărarea obiectelor de inventar și, în mod firesc, sticlele care se destupau erau golite de conținutul bahic și scăzute ca fiind alterate din cauza umidității specifice orașului Lima. Sâmbătă, 31 ianuarie, Dobre mi-a comunicat că "cu participarea tovarășului ambasador
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
mai târziu În Israel și de aici În SUA) cât și lui Anca, devenită prin căsătorie Giurchescu,, le păstrez cele mai frumoase amintiri. Întrunirile zilnice de la butuci, cititul toată noaptea la lampa cu petrol (satul nu era Încă electrificat), munca istovitoare la câmp, m-au solicitat prea mult și În august 1943 am făcut un surmenaj intelectual. Mi s-a recomandat repaus intelectual total până la Începerea noului an școlar și aruncarea tuturor cărților, ceea ce n-am făcut decât parțial. M-a
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
considerați sclavii cei mai inteligenți, fiind însă dificili de dominat, Carabalii apreciați ca sălbatici și chiar antropofagi, Congo, puternici, nesupuși, comozi, extravaganți și "cei mai adormiți dintre negri"! Destinul sclavilor odată ajunși în Cuba varia în funcție de compărător majoritatea pentru muncile istovitoare de pe plantațiile de trestie de zahăr, tutun sau cafea, pentru cele din mine, ca sclavi domestici la orașe. În acest context existau diferențe notabile între munca și situația sclavilor de pe plantații și mine și cei de la oraș .Cei de la oraș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
N-a fost însă ascultat și în iarna viitoare vița slăbită n-a rezistat gerului, o treime s-a uscat. Tot Dinu, în loc să-i impute replantarea, a luat-o pe seama lui, deși recolta din anul precedent, sporită printr-o cultură istovitoare, adusese Elizei 1 200 000 lei. Când e vorba de un interes material, nu se dă în lături, vine la Flo rica: culesul, vânzarea fructelor etc., restul timpului este la Cumpăna, singurul loc în lume, spune ea, pe care-l
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ales la pierderea timpului. * Dacă ai ciudă pe cineva, îi dai o carte cu autograf și-l obligi s-o citească. * Singure, țelurile nu sunt suficiente; mai trebuie să lucrezi pentru realizarea lor. * Munca făcută cu plăcere nu e niciodată istovitoare. * Lenevia nu este o stare de odihnă. * Nimic din ce a creat Dumnezeu nu este de prisos. * Salutul de complezență este o impolitețe mascată. * Nu da vrabia din mână pe cioara din par; dă-o pe pielea ursului din pădure
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
muchie care face parte din munții Făgăraș, pentru a culege bujori de munte, din care mama mea făcea un excelent ceai, sau o dulceață de-ți lingeai buzele. Dacă urci mai sus pe potecă, ajungi după un drum lung și istovitor care poate ține și până la 7-8 ore, la cabana Podragu, situată la altitudinea de peste 2100 m, în căldarea alpină cu același nume, unde te poți oglindi în apa rece a lacului glaciar Podragu. Ca să urci pe muchia Tărâța trebuie să
Muchia Tărâța. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
aici nu se verifică. Foarfeca se găsea într-o magazie, pe un banc, laolaltă cu alte unelte. Între locul în care mă aflam atunci când mi se comunicase sarcina și acel banc din magazie erau aproximativ 200 de metri. Un drum istovitor pentru vârsta aia. O expediție în toată regula. Am plecat după foarfecă și, surprinzător, am găsit-o în marea aceea de obiecte din magazie. Fierăstraie, ciocane, un burghiu, cuie, rașpel. Astea erau acolo. Și rumeguș. Un rumeguș umed presărat pretutindeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Cerut-am haosului Îndurare, Doar tu, din negrul și tăcutul palat ai coborât la mine, Îndurătoare. Cu brațe moi ai cuprins trupu-mi șubred la sânu-ți cald l-ai strâns și buzele tale fragede pe buzele-mi arse au stins chinul istovitor din mine. Slavă ție, slavă, Venus Libitina! Călătorule, de cobori În cetatea celor vii spune-le că-i dulce sărutarea morții și-i primitor și cald pământul, mama și mormântul al tuturor. FORMAȚIUNEA NOASTRĂ SUFLETEASCĂ BOEMĂ ERA, ÎN fond, alimentată
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Întotdeauna, cu foamea noastră obișnuită. După masă, Întremați, am Început să urcăm cu entuziasm. De la bun Început, Însă, am fost Însoțiți de niște muște care ne dădeau tîrcoale fără oprire, Înțepîndu-ne ori de cîte ori aveau ocazia. Urcușul a fost istovitor, fiindcă nu aveam nici echipamentul necesar, nici experiență, dar, după cîteva ore de trudă, am ajuns În vîrf. Spre dezamăgirea noastră, nu era nici o panoramă de admirat; munții dimprejur blocau toată priveliștea. În orice parte ne-am fi uitat, privirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
a Incașilor. A fost foarte amabil cu noi și tot el a fost cel care ne-a făcut rost de bilete pînă În Machu Picchu. Viteza medie a trenurilor din regiune este de 10-20 de kilometri pe oră - aceste condiții istovitoare se datorează confruntărilor permanente cu nenumăratele urcușuri și coborîșuri destul de abrupte. Pentru ca trenurile să poată cîștiga un avantaj Împotriva urcușului dificil cînd părăsesc orașul, șinele au fost construite În așa fel Încît trenul să se miște În față pentru o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
cu Bruder Dominic și Bruder Augustin, frați ai Școlilor Creștine. Miile de deținuți politici din lagărele de la Salcia, Strâmba, Stoenești, înălțau în Insula Mare a Brăilei cu hârlețul, târnăcopul și lopata diguri de apărare în fața apelor Dunării. Era o muncă istovitoare, mai cu seamă pentru oamenii bătrâni, pentru cei neobișnuiți cu muncile fizice și pentru cei cu sănătatea șubredă. Eu eram unul dintre aceștia, căci din ziua de 4 aprilie rămăsesem cu o durere în spate, pe care o simțeam mai
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Iosif, Măcincă Mihai și Bosoi Petru din anul III. La începutul lunii septembrie 1947 cei opt studenți teologi conduși de pr. Iosif Tălmăcel ca superior și pr. Ștefan Tătaru ca rector, ajung la Colegiul franciscan din Oradea după o călătorie istovitoare cu trenul căci circulația în acea perioadă de după război se făcea încă cu mare dificultate. Într-o scrisoare din 01.11.1947 Pr. Ghiță comunica entuziasmat părinților primele impresii: „Am ajuns cu bine la Oradea după opt zile de drum
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
am fost trimis ca preot ajutor la parohia I „Sf. Vasile” din București. Aici am servit până la desființarea Bisericii noastre, în 1948. Timpul petrecut aici a fost una dintre perioadele cele mai luminoase din viața mea. Aceasta în pofida unei activități istovitoare. Aici am servit sub îndrumarea Preasfințitului Dr. Tit Liviu Chinezu, atunci protopop al Bucureștiului și Vechiului Regat. Alături de dânsul am fost în directa legătură cu Preasfințitul Dr. Vasile Aftenie, vicar general al Mitropoliei noastre la București, avându-l ca director
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
au ajuns distrofici, slăbiți din cale-afară și nu se mai puteau reface, așa de slăbiți erau. În zadar îi puneau la un regim deosebit de refacere; și mulți au murit, fie din cauza bătăilor, fie a lipsei de alimente sau a muncilor istovitoare sau accidente de muncă, sau înecați. Printre oamenii mai de vază, l-am întâlnit pe Episcopul Cherteș și am concelebrat cu el când putea, căci de multe ori se simțea slăbit și nu putea să celebreze; de multe ori rămânea
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
lipsă de spațiu. În primăvara anului 1951 am fost transportați cu vagonul dubă la canalul Dunăre - Marea Neagră. Aici am fost despărțiți, cei cu pedepse mai mici la Poarta Albă, cei cu pedepse mai mari la colonia Peninsula. Munca a fost istovitoare, brigadierii erau dintre deținuții de drept comun, mâncarea foarte slabă, iar atunci când nu se făcea „norma” urmau pedepse de tot felul. Aveam dreptul la o scrisoare dictată pe lună, și la vorbitor. Dar uneori veneau părinții de la Bacău la Poarta
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
desfășurată de noi, sub îndrumarea foarte competența a profesorului Victor Botocan, care fost un dascăl ce cerea foarte mult, dar a fost și un părinte în multiplele noastre deplasări sportive, el ne-a insuflat dorința de a învinge după pregătiri istovitoare. Am câștigat multe competiții la basket, fotbal și în special la volei pe regiunea Suceava. La un moment dat, prin anii 1950, liceul nostru avea cea mai bună echipă școlară de fotbal din regiune, ajunsesem să jucăm de la egal la
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93310]
-
mele Mihaela Ursa - O poveste de fată Otilia Vieru-Baraboi - A-ha În acei ani, într-un sistem de autogospodărire, indiferent dacă locuiau sau nu în cămin, studenții făceau, pe grupe, cîteva zile pe an, de serviciu la cantină. Erau zile istovitoare, cu muncă de dimineața de la 5 pînă seara la 9. Studenții de serviciu luau masa acolo, înainte de a începe deservirea abonaților.
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
locuri și întâmplări din țară și de aiurea, s-au strecurat și unele destăiniri mai directe sau mai voalate despre traiul în înstrăinare, despre obsesivele gânduri, nostalgii și amintiri care îi populează neîncetat visele, clipele de răgaz, orele din afara programului istovitor de muncă, dar mai ales zilele libere ale sfârșitului de săptămână. Acolo, în îndepărtata Canadă întinsă cât un continent și nesătulă de emigranți, s-au adunat pribegi de toate națiile existente pe glob, ca într-o Arcă a lui Noe
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
constat cu ocaziunea aceasta, că, deși viața era mai ușoară atunci, pentru că muncind, nimeni nu risca să moară de foame, se muncea totuși cu mult mai mult decât azi, iar în unele medii, ca în al proletariatului evreu, se muncea istovitor de mult). * Din aceste puține lucruri, spicuite la rândul lor din multe, multe altele, se vede bine că eu m-am născut cu o structură psihică și morală care explică purtarea mea, în ordinea aceasta, cum o explică în multe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
la care adaugă imediat „ Dar totuși mă bazez pe voința” (p. 13), adică pe voința pe care și o impunea de a reuși în medicină, nu pe înclinația naturală spre cercetare medicală. Aidoma, în 1930, după doi ani de studiu istovitor în medicină, ar fi intenționat să se înscrie la facultatea de drept (care i-ar fi permis timp și pentru pictură), dar își mărturisește „curajul și pofta pentru pictură” și se simte strâmtorat căci „Nu știu singur ce să fac
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
amintesc de nopțile din vara lui '63, cînd mă angajasem la " Spații verzi" și udam florile cu consăteanul meu, nașul Ion Vlădeanu, de-a lungul bulevardului din Eforie Sud. Spre ziuă, pe la ora patru-cinci, mă apuca întotdeauna un somn adînc, istovitor, că visam stînd în picioare, cu furtunul în mînă. Imediat după ce trecea controlul a treia oară, schimbam furtunul la ultima gură de apă, îl lăsam pe nașul Ion să ude florile, iar eu mă așezam între flori, cu spatele rezemat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Mă apuc iar de lucru, fiindcă mâine am de prezentat două rapoarte, unul politic, altul despre clasa mea, a IV-a B, ca dirigintă. Fii binecuvântată, dulcea mea. Miercuri, 3 martie [1948] Nu, zău așa, asta a fost cea mai istovitoare zi din viața mea. M-am culcat - foarte târziu - pe laurii succesului meu evident de ieri, mare succes și apreciere pentru o lucrare importantă, cu care m-am descurcat, spre cinstea mea. Îmi continui șirul de nopți de veghe de
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
de pe urma cărora pătimesc cărțile și autorii. Cele două călătorii la București au fost un chin (în special prima, cu trenul, fără vagon de dormit). și măcar dacă ar fi avut urmările scontate. Peste toate acestea s-a suprapus o muncă istovitoare pentru a încheia dactilograma noului roman ce trebuia trimis la București. îmi bat singur lucrările la mașina de scris și dacă altădată era o plăcere, acum e un chin: poziția ortostatică, chiar pe scaun, numi priește. Am încheiat însă cu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]