1,337 matches
-
fapt, acesta e miracolul femeiei indiene (verificat și de confesiunile prietenilor mei bengalezi): o fecioară care ajunge amantă perfectă în cea dintâi noapte." "Maitreyi îmi insinuează o idilă cu un tânăr superb, un bengalez la studii în Anglia. Așadar, urmează itinerariul tuturor mediocrităților sentimentale... (Notă. Fa voia numai să-mi mărturisească hotărârea de a renunța ia tot ceea ce se întîmplase înainte de mine.)" "Aduc iarăși flori. Ea e supărată că am dat și celorlalte fete, și d-nei Sen. Cred că Mantu a
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
forțele de ordine din țara respectivă pe linia prevenirii actelor de violență și a ieșirilor necontrolate ale suporterilor; v) să transmită prin responsabilul de securitate, ofițerului de informare din cadrul unității de jandarmi competente teritorial, datele de identificare și precizări cu privire la itinerarii și mijloacele de deplasare ale suporterilor, în cazul în care clubul sportiv sau federația de specialitate asigură organizarea deplasării acestora, în vederea susținerii echipei favorite, într-o altă localitate în țară sau în străinătate; x) să asigure numerotarea sectoarelor, rândurilor și
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
în societatea sportivă există expresia simbolică a unei încrederi în existența unei realități absolute (Sacrul, Supremul, Dumnezeu perceput sub forma existenței sufletului), de care depinde corpul. Inițierea omului presupune o întrepătrundere a relației individului în corp, suflet și spirit. Parcurgerea itinerariului prin canalul secretului rămâne un traseu labirintic, dar cu un făgaș dublu; spre centru și de la centru spre ieșire: traseul spre victorie sau înfrângere, un simbol al firului vieții către moarte fizică și renaștere spirituală. Jocul sportiv presupune o experiență
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
în Franța anilor '80 ca un moment de contestare și refacere, ce mobilizează aportul științelor umane, precum și cel al științelor sociale. Format în spiritul "muzeului integral", propus încă din anul 1972, acesta devine un muzeu al timpului, al spațiului, un itinerariu, "o oglindă în care populația se privește pentru a se recunoaște sau a căuta explicații despre teritoriul căreia îi este atașată"6. Acest tip de muzeu în aer liber reușește să reunească noțiunile de patrimoniu și cea de comunitate; patrimoniul
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
transformatoare a vieții sale cu Cristos. Sf. Toma de Aquino afirma că toate aceste sacramente sunt organizate în așa fel încât omului și comunității să nu-i lipsească nimic din ceea ce îi este necesar pentru ca să ajungă la sfințire. Parcurgând acest itinerariu, omul descoperă o cale progresivă de întâlnire cu Dumnezeu, care dezvăluie și o modalitate progresivă de formulare a dialogului între cei doi. Pentru ca acest dialog să fie coerent‚ Dumnezeu, care deja se comunică pe sine, hotărăște să se implice și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
curată. Dacă, pe de o parte, pentru păcatele mai puțin grave erau suficiente și operele de caritate, pe de altă parte, pentru păcatele grave încep să se alcătuiască cataloage speciale, compuse de către episcopi și făcute publice. Acestea cuprindeau norme și itinerarii clare, prezentate creștinului pentru a primi iertarea, determinând și modalitatea de penitență - publică sau privată - și stabilind timpul de ispășire necesar iertării. Mulți creștini însă așteptau să ajungă la o vârstă cât mai înaintată, eventual pe patul de moarte, pentru
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
formă propune un ritual care se realizează în mod privat, doar între confesor și un singur penitent. Este cea mai răspândită formă de celebrare din cele trei propuse. Dialogul poate fi dezvoltat și structurat în modul cel mai bun, urmând itinerariul propus de indicațiile din Ritual. El se derulează însă și în funcție de alți factori, în special de mărturisirea și dispoziția penitentului, fiind fidel unui criteriu clar de referință: iertarea și sfințirea omului spre lauda lui Dumnezeu. Conform structurii Ritualului, procesul dialogic
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Prin această structură de celebrare propusă de Ritualul Penitenței, Biserica vrea să facă trecerea de la o celebrare pur juridică, moralistă, intimistică a sacramentului reconcilierii, așa cum era în trecut, la o celebrare mai evanghelică și mai eclezială, promovând totodată și un itinerariu mai accesibil de convertire. Structura propusă de Ritualul Penitenței trebuie menținută cu fidelitate de către confesor și penitent. Însă, dacă există alte necesități pastorale, preotul celebrant are permisiunea chiar de a omite anumite părți, sau doar de a le prescurta, dar
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
reașezați în comuniune cu Dumnezeu. Urmărind derularea celor trei Forme de celebrare a sacramentului reconcilierii, pe care Ritualul Penitenței le propune, se observă că există o procesualitate dialogică evidentă în structura ritului acestui sacrament. Unii autori au numit acest aspect „itinerariu”, făcând referință atât la procesul de convertire pe care un creștin îl poate trăi în mai multe etape, cât și la gradualitatea pe care o poate experimenta în cadrul procesului de creștere în credință și în comuniunea sa cu Dumnezeu, proces
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care un creștin îl poate trăi în mai multe etape, cât și la gradualitatea pe care o poate experimenta în cadrul procesului de creștere în credință și în comuniunea sa cu Dumnezeu, proces pe care structura Ritualului îl respectă. În acest itinerariu dialogic, în primul rând, are loc anunțul reconcilierii, care este făcut prin intermediul cuvântului lui Dumnezeu, cu care creștinul intră în contact în diferite moduri. Urmează apoi celebrarea liturgică propriu-zisă, în care Dumnezeu este prezent și acționează prin persoana confesorului, prin intermediul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
din nou și că începe o nouă viață. Sunt necesare însă atenția și prudența din partea confesorilor pentru că, uneori, spovada generală poate fi și nerecomandată, mai ales în cazul persoanelor scrupuloase. Prin dialog, confesorul îl va ajuta pe penitent în acest itinerariu de purificare interioară și se va asigura că acesta ia decizii reale, esențiale pentru viitorul său, pe care să le exprime concret și pentru care să se angajeze cu hotărâre. Datorită caracterului său general, este posibil ca o astfel de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
să dirijeze penitentul spre angajarea într-o viață nouă, motivat de faptul că mântuirea lui Dumnezeu, pe care o primește, îl ajută să dorească o ispășire și să fie recunoscător pentru acest dar al iertării. Este recomandat, ca în acest itinerariu, confesorul să acționeze față de penitent mișcat de caritate. Atunci când întâlnește penitenți ce nu arată un sentiment real de vinovăție și o căință sinceră și încă mai au inima atașată de păcate, confesorul are datoria de a nu se limita la
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ca un proces concret de convertire, care, deși e susținut de harul lui Dumnezeu, cere și efortul omului, atât în plan intern, personal, cât și în plan extern, al relațiilor sale cu ceilalți. Înseamnă că reconcilierea sacramentală presupune parcurgerea unui itinerariu spiritual, care se realizează etapizat, constând în purificare și sfințire și îmbrăcând caracterul unor trăiri ascetice și mistice. Însă aceste trăiri vor avea aici un caracter specific, sacramental, fapt care nu poate fi contradictoriu cu intenția reconcilierii, căci dacă asceza
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
vestirea Evangheliei. Datorită acestui fapt, el poate simți chiar și o durere interioară pentru că nu toți oamenii au reușit să întâlnească această iubire a lui Dumnezeu, care să le transforme viața. Drept consecință a roadelor sacramentale, se angajează într-un itinerariu misionar către cel de lângă el. Trăind această stare interioară, se va simți determinat să afirme asemeni Sf. Paul: „vai mie dacă nu vestesc Evanghelia” (1Cor 9,16); f) o dimensiune liturgico-escatologică a trăirii misticii. Ea se manifestă printr-o mișcare
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
o înțelegere adecvată asupra vieții sacramentale, precum și asupra păcatului și a iertării. În acest sens, pentru o perioadă de timp limitată, în funcție de context și de necesitate, este propusă organizarea unor serii de întâlniri catehetice, în care să se urmărească un itinerariu progresiv și structurat, prin care să i se transmită copilului cunoștințele necesare participării la un astfel de eveniment sacramental. Aceasta este, de fapt, „acțiunea responsabilă a Bisericii”, care, așa cum la începuturile sale îi pregătea pe catecumeni la primirea botezului, continuă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
la un astfel de eveniment sacramental. Aceasta este, de fapt, „acțiunea responsabilă a Bisericii”, care, așa cum la începuturile sale îi pregătea pe catecumeni la primirea botezului, continuă și astăzi să îi pregătească pe copii la o „practică autentică a sacramentelor”. Itinerariile catehetice alcătuite de păstorii Bisericii și aplicate de cateheții acesteia, abordează teme concrete și necesare celebrării reconcilierii sacramentale. De exemplu, cateheza poate aprofunda dimensiunile teologică, cristologică, ecleziologică și antropologică ale sacramentului reconcilierii, urmărind o anumită structură pedagogică și ținând cont
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu Dumnezeu, precum și asupra dialogului pe care îl construiește cu Dumnezeu în spațiul determinat al reconcilierii sacramentale. 1.2 Pregătirea adolescenților Alături de copii, adolescenții sunt în atenția Bisericii. Dintr-un anumit punct de vedere, ei pot avea parte de un itinerariu asemănător de pregătire cu cel al copiilor, în care se poate recunoaște atât o influență îndepărtată, indirectă, cât și o influență apropiată, directă și chiar una imediată, premergătoare celebrării sacramentului. Așa cum se constată, familia își pierde în mod progresiv din
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de aprofundare sistematică a anumitor dimensiuni ce țin de sacrament și de reconciliere, atât în mod explicit, cât și implicit, așa cum, de exemplu, sunt viața morală sau formarea conștiinței. Conform unor studii și experiențe pastorale, se pot propune tinerilor diferite itinerarii catehetice, care să cuprindă următoarele aspecte concrete: a) modalitatea folosirii curente a cuvântului „reconciliere” și mesajul biblic al reconcilierii; b) prezentarea reconcilierii ca un itinerariu de trecere de la Botez la convertire; c) descoperirea locului adevărat de reconciliere: Biserica; d) aplicarea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
morală sau formarea conștiinței. Conform unor studii și experiențe pastorale, se pot propune tinerilor diferite itinerarii catehetice, care să cuprindă următoarele aspecte concrete: a) modalitatea folosirii curente a cuvântului „reconciliere” și mesajul biblic al reconcilierii; b) prezentarea reconcilierii ca un itinerariu de trecere de la Botez la convertire; c) descoperirea locului adevărat de reconciliere: Biserica; d) aplicarea în plan cultural, social și istoric a noii vieți de reconciliere și a roadelor acesteia; e) ajutorul pe care celebrarea comunitară a penitenței îl are
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
umană, se află într-o continuă dinamică de creștere către Dumnezeu. Modalitățile directe și indirecte de pregătire nu lipsesc nici în acest caz. Printre acestea se regăsesc celebrările liturgice, celebrările penitențiale, zilele de formare și de reculegere, misiunile populare și itinerariile de aprofundare cu caracter catehetic a diferitelor aspecte ale vieții creștine: spirituale, morale și sacramentale. Temele care sunt abordate în discursul catehetic și în cadrul celebrărilor liturgice amintite, au un caracter mai profund, încercând să îi responsabilizeze pe adulți ca, la
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
priorități și caractere diferite, dar toate concentrându-se spre aceeași intenție, de a-l ajuta pe confesor să colaboreze cu planul lui Dumnezeu. Există, așadar: o pregătire inițială, o pregătire permanentă și o pregătire imediată. 2.1 Pregătirea inițială Întreg itinerariul spiritual și intelectual, pe care persoana confesorului îl parcurge înainte de a-și începe slujirea de preot și de confesor, constituie pregătirea sa inițială, sau itinerariul său formativ. Deși acest itinerariu poate debuta în mod indirect, chiar din copilăria sa, când
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
o pregătire inițială, o pregătire permanentă și o pregătire imediată. 2.1 Pregătirea inițială Întreg itinerariul spiritual și intelectual, pe care persoana confesorului îl parcurge înainte de a-și începe slujirea de preot și de confesor, constituie pregătirea sa inițială, sau itinerariul său formativ. Deși acest itinerariu poate debuta în mod indirect, chiar din copilăria sa, când viitorul candidat la preoție începe să își însușească primele atitudini umane și primele trăiri creștine, totuși, prin pregătirea inițială, vrem să înțelegem perioada seminarială, în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
permanentă și o pregătire imediată. 2.1 Pregătirea inițială Întreg itinerariul spiritual și intelectual, pe care persoana confesorului îl parcurge înainte de a-și începe slujirea de preot și de confesor, constituie pregătirea sa inițială, sau itinerariul său formativ. Deși acest itinerariu poate debuta în mod indirect, chiar din copilăria sa, când viitorul candidat la preoție începe să își însușească primele atitudini umane și primele trăiri creștine, totuși, prin pregătirea inițială, vrem să înțelegem perioada seminarială, în care el se lasă format
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
comunitățile mici sunt invitate să favorizeze și să organizeze mai des astfel de momente. Motivațiile pot fi legate de contextul liturgic, de ambient, de un aspect comunitar, etc. Pot exista proiecte pastorale, cu programe utile, cu teme concrete, structurate în itinerarii penitențiale, prin care penitentul să fie ajutat în dialogul său cu Dumnezeu. De exemplu, un mod concret de itinerariu de convertire, care să includă și celebrarea sacramentului în această Formă B, poate cuprinde următoarele trei momente:1) un moment al
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
contextul liturgic, de ambient, de un aspect comunitar, etc. Pot exista proiecte pastorale, cu programe utile, cu teme concrete, structurate în itinerarii penitențiale, prin care penitentul să fie ajutat în dialogul său cu Dumnezeu. De exemplu, un mod concret de itinerariu de convertire, care să includă și celebrarea sacramentului în această Formă B, poate cuprinde următoarele trei momente:1) un moment al celebrării penitențiale, fără dezlegare sacramentală; 2) un moment ulterior de reflecție, sau o zi de reculegere; 3) un ultim
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]